„În discuțiile pe care le-am avut cu Guvernul și coaliția de guvernare, ni s-a explicat de ce sunt necesare creșteri de taxe și impozite și răspunsul nostru este simplu: noi nu putem accepta ca Guvernul să introducă noi taxe cu aplicabilitate imediată. Nu avem puterea de a decide, dar opinia noastră este fermă. Codul Fiscal impune un minim de 6 luni de zile pentru orice modificare de substanță. Măcar asta să respectăm.
Înțelegem că datoria publică și deficitul bugetului de stat sunt în creștere. Politicienii consideră întotdeauna că acest deficit trebuie corectat prin măriri de taxe. Noi, oamenii de afaceri, însă, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-și micșoreze propriile cheltuieli, să se comporte responsabil cu administrarea banului public. Când realizezi la jumătatea anului că diferența dintre venituri și cheltuieli este atât de mare, atunci problema este la construcția bugetară, nu la contribuabili.„[1]
Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia
DATELE PROBLEMEI, PE SCURT
În decembrie 2022, pe cifrele date publicității de Ministerul de Finanțe, condus de Adrian Câciu (în prezent ministru al fondurilor europene), Consiliul Fiscal a exprimat o serie de dubii privind capacitatea guvernului – Nicolae Ciucă, la acel moment, dar despre care se știa că va fi succedat la mijlocul anului 2023 de un guvern Marcel Ciolacu – de a se încadra în ținta de deficit bugetar de 4,4%:
Consiliul Fiscal arată că construcția bugetară pentru anul 2023 are în vedere reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei naționale la 4,4% din PIB, respectiv cu 1,34 pp din PIB față de nivelul proiectat pentru anul 2022. Această diminuare are loc în planificarea bugetară prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,9 pp din PIB, concomitent cu reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,44 pp din PIB.
Consiliul Fiscal susține că este de salutat intenția, foarte ambițioasă, de a duce deficitul bugetar (cash și ESA) la 4,4% din PIB în 2023 și la sub 3% din PIB în 2024 (conform Strategiei Fiscal-Bugetare). Și tot salutar este dezideratul de a duce investițiile la peste 7% din PIB în 2023 având în vedere resursele europene disponibile.
Cu toate acestea, Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă încasarea unor venituri mai mici comparativ cu țintele asumate în proiectul de buget de circa 11,3 miliarde de lei, reprezentând circa 0,73% din PIB. Aceasta derivă din considerarea gradului de colectare (inferior cu 8,7 mld. lei în raport cu proiecția) și supraevaluarea cu 2,6 miliarde lei a unor venituri fiscale.
Consiliul Fiscal apreciază ca probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de circa 5 miliarde lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii, de cel puțin 2 miliarde lei la nivelul cheltuielilor de asistență socială, respectiv de cel puțin 2 miliarde lei la nivelul cheltuielilor cu dobânzile. Cumulat, Consiliul Fiscal estimează o sub-bugetare a cheltuielilor de cel puțin 0,58% din PIB.[2]
Una peste alta, Consiliul Fiscal estima la finele anului trecut – reamintesc, pe cifrele din proiectul de buget prezentate și susținute de ministrul de atunci, Câciu – că este mult mai probabil ca deficitul bugetar să se situeze în apropierea lui 6%: „CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2023 compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 5,7% din PIB”[3].
În urmă cu circa o lună, Valentin Lazea, economistul șef al BNR, era citat de presa economică cu următoarea declarație: „După primele cinci luni din anul 2023, deficitul bugetar (pe definiție cash) era de 2,32% din PIB, adică cu circa 0,8% din PIB mai mare decât în primele cinci luni din 2022. În aceste condiții, dacă nu se iau urgent o serie de măsuri, deficitul bugetar la sfârșitul anului 2023 riscă să depășească 6% din PIB, adică ar constitui un regres față de nivelul de deficit de 5,7% din PIB înregistrat în 2022.”
Estimarea lui Valentin Lazea este întărită de analiza Consiliului Fiscal, dată publicității în urmă cu câteva zile: în absența unor măsuri de corecție a derapajului bugetar, estimăm că deficitul se va situa probabil peste 6% din PIB.[4]
Desigur, echipa de astăzi de la Palatul Victoria, care trebuie să găsească o soluție la problema „derapajului bugetar”, cauzat în bună parte – așa cum observa și Dan Șucu – de modul în care a fost construit bugetul pentru anul 2023, cealaltă parte revenind indisciplinei bugetare, s-a schimbat: cuplul Adrian Câciu – Nicolae Ciucă a fost înlocuit, conform acordului politic semnat în toamna anului 2021 de PSD și PNL, de cuplul Marcel Boloș – Marcel Ciolacu.
Cei doi Marcel trebuie să vină cu soluțiile; iar soluțiile gândite la Palatul Victoria și prin birourile de la partide țintesc (în dulcele stil) clasic: (i) reorganizarea aparatului instituțional guvernamental, pentru reducerea potențialului de cheltuire a banului public (o dovadă că nu bugetăm pe proiecte!); (ii) câteva creșteri de venituri din taxe, în principiu prin renunțarea la unele excepții în aplicarea de taxe și impozite și (iii) negocieri cu Comisia Europeană, care să accepte o modificare a țintei de deficit bugetar, care să depășească actualul plafon luat în calcul anul trecut, de 4,4%, sau chiar un rabat temporar de la regulile de calcul al deficitului bugetar.
CUM ARATĂ DEZECHILIBRELE FINANCIARE
Problema principală de care se lovesc guvernanții la acest moment – să nu uităm, post pandemie și în plin război la est de România – poate fi definită pe scurt astfel: avem încasări extrem de reduse la bugetul de stat – 27%, mai mici ca procent din PIB chiar și decât în anii dinaintea aderării la Uniunea Europeană, când depășeau 30% din PIB.
Nu are rost să speculăm contrafactual cum ar fi dacă am reuși să avem încasări la bugetul de stat de circa 35% din PIB – ca să nu spun 38 – 40% ca alte state central sau vest europene -, pentru că nu putem atinge un astfel de procent la încasări doar îmbunătățind activitatea ANAF ori renunțând la plafoanele reduse de TVA sau la excepțiile de taxare a muncii etc.; un astfel de plafon al încasărilor bugetare ar impune o reașezare, pe alte baze, a impozitării și taxării atât a muncii, cât și a capitalului – ceva ce clasa politică a României nu pare nici dornică, nici capabilă să facă.
Totuși, ceva trebuie făcut de urgență, înainte ca situația – căreia nu i-au găsit soluții nici guvernele drăgniste, nici cele conduse de Ludovic Orban sau de „super-finanțistul” Florin Cîțu, ca să nu mai vorbesc de guvernul pese(libeudeme)dist al generalului Nicolae Ciucă – să degenereze nu doar în fricțiuni instituționale cu Comisia Europeană, ci mai ales în sincope de finanțare a investițiilor publice sau a cheltuielilor publice curente: educație, sănătate, apărare – ordine publică și așa mai departe.
Reproduc în cele ce urmează – pentru un tablou de bord sumar, dar grăitor – lista de probleme care evidențiază măsura corozivă în care s-au instalat dezechilibrele financiare în economie, nu de alta, dar așa se poate mai ușor înțelege de ce guvernul Ciolacu nu are prea multe variante în afara atacării în an preelectoral a spinoasei chestiuni a reformelor instituționale și de regim de taxare / impozitare:
(i) Creșterea economică denotă o încetinire serioasă (sub estimări) în anul 2023: România a înregistrat în anul 2022 o creștere economică de 4,8%. Produsul intern brut a crescut cu 0,9% în trimestrul II 2023, comparativ cu trimestrul anterior, iar față de același trimestru din anul 2022, s-a majorat cu 2,7%. În semestrul I 2023, comparativ cu semestrul I 2022, Produsul intern brut s-a majorat cu 1,7%.[5] Economiștii ING au revizuit prognoza de creștere economică a României pentru anul curent, de la 2,5% la 1,5%.[6] Cristian Socol, economistul preferat al PSD, afirma recent că pentru România o creștere economică de 2,5% înseamnă de fapt stagnare…
(ii) Evoluție negativă a datoriei externe a României: Datoria externă totală a României (publică și privată) a crescut în primul semestru al anului curent cu 14,6 miliarde de euro, ajungând la un total de 159,2 miliarde de euro, conform BNR. Datoria administrației publice a atins 71 de miliarde de euro, cu un salt de 23,2% față de decembrie 2022. Din volumul total, datoria externă este de 114,1 miliarde de euro, în creștere cu 15,5% față de 31 decembrie 2022, iar creditele intra-grup reprezintă 45 miliarde de euro, în scădere de la 45,7 miliarde de euro. Din suma totală, datoria externă pe termen lung se ridică la 112,5 miliarde de euro la 30 iunie 2023 (70,7% din totalul datoriei externe), în creștere cu 15,2% față de 31 decembrie 2022.[7]
(iii) Investițiile străine în România, în ușoară scădere, conform BNR: Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 3.930 milioane euro (comparativ cu 4.533 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4.283 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 353 milioane euro.[8]
(iv) România, a patra cea mai înaltă inflație din Uniune: În luna iulie ac., țările membre Uniunii Europene cu cele mai ridicate rate ale inflației au fost Ungaria (17,5%), Slovacia și Polonia (ambele cu 10,3%), Cehia (10,2%) și România (8,9%). La polul opus, țările membre Uniunii cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Belgia (1,7%), Luxemburg (2%) ți Spania (2,1%). Comparativ cu iunie, rata anuală a inflației a scăzut în 19 țări membre, inclusiv în România (de la 9,3% la 8,9%), a rămas stabilă în Suedia și a crescut în alte șapte state membre Uniunii.[9]
(v) Pensii și salarii: România este țara din regiune (ECE) cu cea mai mare pondere a cheltuielilor cu salariile și asistența socială în total venituri bugetare, cu 2% peste următoarea țară clasată, Polonia, și cu 17% peste Ungaria. Din anul 2021, se observă un trend ușor de scădere a ponderii cheltuielilor cu salariile și asistența socială în total venituri: în 2021, această pondere a scăzut la 74,2%, iar, în 2022, la 69,4%. Această evoluție, explică Consiliul Fiscal, ține de faptul că, deși aceste categorii de cheltuieli au înregistrat o majorare nominală în 2022 față de 2021 – de 6% în cazul cheltuielilor de personal și 21% în cazul cheltuielilor cu asistența socială – veniturile bugetare au crescut într-un ritm superior, cu 22%.[10]
(vi) Investițiile publice: Conform Consiliului Fiscal, în anul 2022 cheltuielile de investiții s-au menținut la același nivel, 4,2% din PIB, ca în anul precedent. Din perspectiva alocărilor cu această destinație ca procent în PIB, România a ocupat, în anul 2022, locul 6 în UE27 (în comparație cu locul 8, în 2021) și o poziție intermediară în rândul țărilor din ECE, înainte de Bulgaria (locul 19) și Polonia (locul 9), dar în spatele Ungariei (locul 1) și Cehiei (locul 5).[11]
Veniturile bugetare reduse – cum spuneam, de doar 27% din PIB – lasă Guvernul cu puține pârghii la dispoziție, atunci când vine vorba de finanțarea unor cheltuieli esențiale, pe fond post-pandemic (moștenirea unor deficite ridicate) și al războiului din Ucraina (care a ridicat factura la energie și a cheltuielilor de apărare etc., la care s-a adăugat asistența pentru Ucraina și republica Moldova); iată un exemplu:
Comunicat ANRE: „Având în vedere activitatea desfășurată în cadrul ANRE cu privire la colectarea, verificarea datelor, întocmirea fișelor de analiză și determinarea sumelor ce se cuvin spre decontare de la bugetul de stat prin intermediul bugetului Ministerului Energiei, respectiv al Ministerului Muncii – Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.118/2021 (…) pentru perioada noiembrie 2021 – martie 2022 și a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 27/2022 (…), pentru perioada aprilie 2022 – mai 2023, situația se prezintă astfel: total general scheme de sprijin: 18,756 miliarde de lei.”[12]
Prin urmare, la Palatul Victoria cuiva i-a venit o idee: ce-ar fi să scoatem din calcului deficitului bugetar sumele cheltuite pentru facturile de susținere a Ucrainei și Republica Moldova? Așa că s-au testat apele la Bruxelles:
Europarlamentarul Victor Negrescu: Țările din prima linie au demonstrat că, în fața pericolului, au fost capabile să facă lucruri importante pentru a ajuta Ucraina și Republica Moldova și a proteja modul nostru de viață. (…) Acest lucru a generat costuri și cheltuieli suplimentare neprevăzute și a pus o mare povară asupra bugetelor naționale. Uneori, aceste costuri financiare indispensabile au fost făcute în detrimentul altor politici cruciale care afectează în mod direct reziliența democratică și socială a acelor țări. Prin urmare, respectarea regulilor fiscale europene actuale, legate de rata deficitului de 3% din PIB și datoria de 60% din PIB, a devenit din ce în ce mai dificilă și provocatoare din punct de vedere social, mai ales în era post-Covid și cu ratele actuale ridicate ale inflației.
Adresez Comisiei Europene solicitarea să evalueze posibilitatea modificării temporare a regulilor fiscale europene și a procedurii deficitului excesiv prin extragerea din calculul deficitului a sumelor specifice cheltuite pentru ajutorul logistic, militar și umanitar pentru Ucraina și Republica Moldova. [sublinierile îmi aparțin] Acest lucru va oferi țărilor UE care ajută o pârghie bugetară mai mare pentru a continua și a-și extinde sprijinul atât de necesar către Ucraina și Republica Moldova.[13]
REFORMA INSTITUȚIONALĂ ȘI FISCALĂ ÎN TERMENI DE DEZBATERE PUBLICĂ
„Gaura din bugetul de stat este de 30 de miliarde de lei”, recunosc peneliștii, și se „impun cu necesitate măsuri de acoperire a acestui deficit”, pe cât posibil „jumătate prin reduceri de cheltuieli, jumătate prin creșterea veniturilor bugetare ca efect al majorării unor taxe și impozite”.[14] Conform anunțului făcut, concomitent, pe rețelele sociale, de cei doi lideri ai partidelor de guvernământ – Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu – măsurile prin care se intenționează reducerea cu 6 miliarde de lei, până la finele anului a facturii achitată de Guvern din bugetul statului ar fi următoarele:
(i) Eliminarea a 200 de mii de posturi bugetare neocupate;
(ii) Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10 mii de lei brut;
(iii) Indexarea cu rata inflației a redevențelor pentru concesiunile de exploatare a resurselor naturale;
(iv) Reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale – președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, viceprimari – și ai reprezentanților autorității centrale în teritoriu – prefecți și subprefecți;
(v) Tăierea unor sporuri nejustificate, comasări și desființări de instituții, reducerea numărului de funcții de conducere în sistemul public și plafonarea indemnizațiilor de conducere la societățile de stat;
(vi) Reducerea numărului de funcții de conducere de la 12% la 8% din totalul angajaților, desființarea funcției publice de șef de birou și creșterea numărului de persoane din subordinea celor ce dețin funcții de conducere;
(vii) În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere; numărul membrilor consiliilor de administrație va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din comitetele de specialitate va fi redus la 5. Indemnizațiile cuvenite acestora vor fi reduse la echivalentul a trei salarii medii brute pe ramura de activitate, dar nu mai mult decât indemnizația lunară a unui secretar de stat și vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcții de conducere în companiile de stat;
(viii) Comasarea a minimum 20% din institutele de cercetare / dezvoltare existente, astfel încât să se reducă cheltuielile de personal cu 15% și desființarea celor care nu mai sunt relevante în actualul context socio-economic;
(ix) Crearea cadrului legal pentru consorții / parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri;
(x) Coaliția ia în calcul oportunitatea opririi temporare a unor investiții locale finanțate de la bugetul de stat: săli de sport, cămine de cultură și altele asemenea aflate în stadiu de proiect și fără contracte de execuție semnate.[15]
Reforma instituțională ar urma să fie aprobată printr-o ordonanță de urgență, concomitent cu o a doua ordonanță de urgență prin care să fie aprobate măsuri de revizuire a sistemului actual de taxare / impozitare:
(i) Pentru microîntreprinderi cu cifra de afaceri de până în 300 mii de lei se va plăti impozit de 1%; la venituri ce depășesc acest nivel și până la plafonul de 2,5 milioane de lei se va plăti un impozit de 3% calculat la cifra de afaceri;
(ii) Autoturismele de lux – cu valoarea de peste 75 mii euro – vor fi impozitate cu 0,3% aplicată la valoarea totală a mașinii;
(iii) Plata unei taxe de 0,3% pentru proprietățile de peste 500 mii de euro, cu unele excepții: casele cumpărate pe credit, unde încă sunt în analiză mai multe variante;
(iv) Se menține impozitul pe dividende la 8%;
(v) Se menține eliminarea facilităților fiscale pentru sectoarele agricol și al construcțiilor;
(vi) Se introduce un impozit pe venit în sectorul IT&C, pentru veniturile de peste 10 mii de lei;
(vii) Pentru PFA-uri, la aplicarea CASS se păstrează plafoanele de 6, 12, 24 salarii, iar ce depășește respectivele niveluri se plătește la venitul real. Plafoanele la CAS se mențin la fel ca în prezent.[16]
Măsurile anunțate, intenția de a fi aplicate încă din luna septembrie ac., pentru a-și atinge scopul de acoperire a unei părți a diferenței care se întrevede între veniturile realizate și cele luate în calcul în proiectul de buget, respectiv la cheltuielile bugetare, au provocat reacții în lanț ale celor vizați, de la patronate la sindicate, de la antreprenori la oameni politici.
În afara reacțiilor venite dinspre organizațiile patronale – așa cum este și cea citată la începutul articolului, a președintelui Confederației Concordia -, au apărut și reacții puternice din mediul politic, mai ales în ceea ce privește „dezastrul” anunțat pe care l-ar avea măsura instituțională (viii) asupra instituțiilor de cultură (ca de obicei, victime sigure ale guvernelor post-decembriste).
Ceea ce intenționează să facă Guvernul este o tentativă de asasinat cultural cu premeditare. Cine atacă cultura este capabil de orice. Cine atacă cultura va ajunge mai devreme sau mai târziu la concluzia că cărțile nu sunt bune tipărite, ci mai degrabă trebuie arse! Acum o săptămână i-am cerut premierului să renunțe la aceste măsuri de austeritate. Pur și simplu să le arunce la coșul de gunoi, pentru că acolo le este locul! I-am expus toate argumentele mele. Prim-ministrul mi-a promis că va ține cont de aceste argumente, dar vom vedea ce se va întâmpla, a declarat presei[17] liderul UDMR, Kelemen Hunor.
Și ministrul culturii, Raluca Turcan, a ales calea formală, instituțională, adresându-se în scris colegului de partid și ministru al finanțelor, Marcel Boloş, pentru a-i atrage atenția asupra faptului că, în cazul în care măsurile fiscale anunțate de către Guvern vor fi duse la îndeplinire, atunci 61% din instituțiile publice de cultură vor fi desființate.[18]
Ministrul cercetării, Bogdan Ivan își susține proiectul[19] prin care, până la mijlocul anului 2024, cu sprijinul Băncii Mondiale, urmează să fie „mapat” sectorul în cauză, cu participarea mediului academic și privat, iar rezultatul analizei va fi folosit pentru a decide ce institute de cercetare dezvoltare ar trebui să fuzioneze cu universitățile și cu care anume dintre acestea. Ministrul a recunoscut, însă, că dacă universitățile au interesul pentru astfel de fuziuni, care le-ar ajuta și să câștige poziții mai bune în clasamentele europene și mondiale de profil, în schimb cei care conduc institutele de cercetare-dezvoltare nu sunt deloc încântați să le fie dematelate cuiburile neperformante de tocat bani publici și nepotisme.
Acesta este cu adevărat momentul de răscruce pentru România și, a spus domnul prim-ministru, să avem mai puțini șefi la bani, apără reforma instituțională și ministrul Marcel Boloș[20]. Sunt peste 16 mii de șefi la banii publici, noi le spunem ordonatori de credite. Sunt șefi pe banii publici care trebuie să fie mult mai puțini, să avem mult mai puțină birocrație, să avem o mult mai bună chibzuință a utilizării banului public, pentru că nu poți să ceri impozite și taxe la omul amărât, care își plătește contribuția la ceea ce înseamnă impozitul pe muncă, contribuțiile sociale, și după aceea, în partea cealaltă, pe cheltuieli publice, să ai o țopăială și un dezmăț, care nu pot să meargă la infinit. (…) Repet, în caz contrar, spun cu toată răspunderea și responsabilitatea, deficitul bugetar va ajunge în jur de 7%. Prin aceste măsuri pe care urmează să le adoptăm, va fi o temperare a deficitului bugetar și, chiar dacă vom ieși cam șifonați la sfârșitul acestui an, anul viitor va arăta cu mult, mult mai bine decât ceea ce avem în prezent.
REVERBERAȚII ÎN ANUL ELECTORAL 2024
Reproduc din minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR, din data de 7 august ac.: Implementarea pachetului de măsuri fiscal-bugetare aflate în discuție, dar neadoptate deocamdată, ar fi de natură să accentueze corecția deficitului de cont curent, odată cu reducerea celui bugetar, cu repercusiuni favorabile inclusiv asupra costurilor de finanțare a economiei și a comportamentului cursului de schimb al leului. Totodată, programul de ajustare fiscală ar facilita revenirea ceva mai devreme a ratei anuale a inflației în interiorul intervalului țintei, prin slăbirea și epuizarea mai rapidă a presiunilor inflaționiste ale factorilor fundamentali, contribuind astfel la asigurarea stabilității economiei.[21] [sublinierile îmi aparțin]
Sunt absolut sigur că guvernul Marcel Ciolacu înghite cu maximă frustrare broasca râioasă a „reformelor” în an preelectoral, care de altfel ar fi trebuit făcute de mult, încă de la angajarea PNRR, deci cel puțin de la guvernul Florin Cîțu încoace, ca să nu mai vorbesc de timpul pierdut de guvernul generalului Nicolae Ciucă, cu largul acord al actualului premier, care avea pe atunci, ca șef la Camera Deputaților, alte „priorități”.
Ce ar fi de făcut, totuși? s-au întrebat mult și bine atât Marcel Ciolacu și cercul apropiaților săi, cât și liderii PNL împreună cu consilierii Cotroceniului pentru ca, pe cât posibil, măsurile de cârpire (că de reformă reală mă tem că, din nou, nu va fi vorba) a echilibrului bugetar să nu facă de rușine la urne frăția cu greu obținută a PSD și PNL. Îmi imaginez că s-au găsit câteva răspunsuri și încerc să le inventariez după prioritatea cu care sunt aruncate de Făt-Frumosul coaliției guvernamentale, din goana armăsarului, în calea Ghionoaiei electorale:
(a) Vina pe Bruxelles! Da, Comisia Europeană este de vină, pentru că nu lasă frâul deficitului bugetar mai liber, în condiții grele, de război, dar Guvernul va lua taurul de coarne și nu se va pleca în fața Bruxellesului, ci va negocia!
Marcel Ciolacu: Am văzut o întreagă dezbatere publică legată de vizita mea și a unor miniștri din guvern la Bruxelles. De aceea aș dori să fiu foarte clar cu această ocazie. Premierul României și miniștrii din Guvernul României nici nu îngenunchează, nici nu se ploconesc și nici nu execută ordinele nimănui. Avem un dialog normal cu Comisia Europeană, care vizează închiderea anumitor jaloane din PNRR. Automat, vizează și atragerea mai multor miliarde de euro pentru sprijinirea populației. Este un demers normal pe care, cu sinceritate vă spun, Guvernul României ar fi trebuit deja să-l fi făcut. (…) Pe scurt, vizitele de la Bruxelles au rolul de a obține lucruri concrete pentru țară și pentru români. Aceasta este fișa postului a miniștrilor și a primului ministru al Guvernului României. E un lucru cât se poate de normal.[22]
(b) Să luăm bani de la multinaționale! O idee a liberalilor, susținută și de Sorin Grindeanu, care ar prefera să fie lărgită gama de suprataxare a profitului multinaționalelor[23] – la modă și în alte state din Uniune – pentru a evita nemulțumirile autohtone ale „patriotului naționale”, chiar dacă Iancu Guda a demonstrat cu creionul pe hârtie că nu ar ajuta cu nimic bugetul de stat acest exercițiu suveranist:
Să presupunem că profitul brut real al multinaționalelor ar fi de 10%, dublu vs. media națională, un rezultat excepțional. Ce impozit pe profit ar plăti aceste companii, în acest scenariu? 1000 mld lei (cifra afaceri) x 10% (profit brut) x 16% (impozit) = 16 mld lei. Aceasta înseamnă doar 1% din PIB. Foarte puțin! Deficitul fiscal din acest an va depăși 100 mld lei. Salariile din sectorul public costă anual 120 mld lei. ANAF are de recuperat 70 mld lei datorii restante, din care 58 mld lei provin de la top 1000 restanțieri, un sfert provin de la companii de stat, zero multinaționale în top 1.000 restanțieri. Acestea sunt problemele adevărate!
(c) Ce-ar fi să devansăm creșterea salariului minim, să creștem astfel încă din septembrie baza de impozitare? Că doar majoritatea celor 2 milioane de salariați plătiți cu salariul minim sunt pe statele de plată ale capitalului privat, nu al companiilor statului…! Dacă se va adopta, probabil creșterea va fi de 300 de lei brut (de la 3.000 lei la 3.300 lei brut, în mână 2.070 față de 1.890 lei)[24].
Conform sondajelor de opinie[25], PSD pare să aibă o marjă electorală destul de largă, de 31%, în preferințele alegătorilor, ceea ce nu se poate spune și în cazul PNL, cu 19%, doar cu un procent mai mult decât AUR, cu ale lor 18%. Puțina opoziție la PSD și PNL – care nu este AUR, deși domniile lor speră în continuare să-i convingă pe români de acest lucru – este firavă și fără viitor, din ce pare: USR 11%, UDMR aceleași 5% (deși opoziția UDMR la PSD și PNL are același mare semn de întrebare ca și în cazul AUR).
Având o marjă importantă de manevră politică, premierul Marcel Ciolacu trebuie să acționeze pe cât posibil în așa fel încât în anul electoral factura reformelor minimale care vor trebui eventual făcute, să fie plătită de PNL, iar scorul său personal de încredere ar fi de dorit să crească în urma actului guvernării; ținte nu tocmai ușor de atins, pasibile de contaminare la hazard.
Celălalt lider de partid cu care este partener, Nicolae Ciucă, are un scor de încredere inferior și nu-i dă bătăi de cap, dar sunt personaje politice ca Mircea Geoană, Victor V. Ponta sau chiar George Simion ori Cătălin Drulă care-l surclasează, ceea ce nu este plăcut. Mircea Geoană, este clar, își dorește o candidatură la Cotroceni, pe Cătălin Drulă nu-l ajută scorul partidului, George Simion este limitat prin definiție, chiar dacă are notorietate, în schimb Victor V. Ponta este imprevizibil, mai ales dacă ar fi ajuns partener cu cei din AUR.
Așa că, cel puțin deocamdată, Marcel Ciolacu i-a găsit lui Victor V. Ponta un loc în echipa de la Palatul Victoria și i-a oferit „responsabilități” în sfera economică, iar ex-premierul Ponta a răspuns entuziast, gata să-i împrumute noului său șef ceva din „aura” sa de notorietate. În plus – și de neprețuit – i-a strecurat lui Mircea Geoană o mare îndoială în suflet: Și dacă îl va prefera pe Ponta pentru Cotroceni?
În locul lui Mircea Geoană, nu mi-aș face mari griji: Victor V. Ponta nu are mână bună la sprijinit premieri; să ne aducem aminte doar cu cât „folos” l-a sprijinit pe Sorin Grindeanu. Cât privește sfaturile sale în zona economică, mai că Marcel Ciolacu s-ar putea foarte bine lipsi de ele arătându-i deja ușa proaspătului consilier (doar că sunt alte socoteli la mijloc, ale căror efecte le vom vedea cu toții, la un moment dat):
Eu am considerat, când am fost în locul domnului Ciolacu, că să reduci TVA, să reduci impozitul pe dividende, să reduci contribuțiile sociale, dar în același timp să întărești ANAF, chiar și cu ofițeri SRI, ca să combați evaziunea fiscală, asta e rețeta de succes. Dacă omori vaca, cum se spune, adică economia privată, nu mai ai de unde să obții după aceea bani ca să ai bani pentru cheltuieli militare, pentru sănătate, pentru educație. Eu sper ca domnul Ciolacu și Guvernul, dar aici nu e atribuția mea și nu eu voi fi cel care decid, să înțeleagă că au o situație foarte grea, cumplită. Să ajungi la 150 de miliarde datorii în câțiva ani e groaznic. Trebuie să iei niște măsuri în care, în special în zona publică, să scapi de mult prea multe cheltuieli nejustificate, pile, relații, instituții care se suprapun, birocrație. Și în zona privată, să-i sprijini pe cei care își plătesc taxe, impozite, și să nu-i omori cu taxe.[26]
Alexandru Lăzescu a publicat recent câteva gânduri, analizând anunțata reformă pe care o clamează public guvernul Ciolacu și a ajuns la concluzia că, din motive obiective și subiective, mai mult decât o cârpeală nu se va putea face, pentru că: „Discursul pro-reformist, așa cum îl vedem acum la USR sau AUR, funcționează bine doar în opoziție sau în studiourile de televiziune. Când trebuie să fie luate efectiv astfel de decizii lucrurile devin extrem de dificile. Explicația simplă, cea mai populară, este că <nu se vrea>, că partidele își protejează clientela politică. Este doar în parte adevărat. În realitate lucrurile sunt mai complicate. Oricum e greu de crezut că vom asista la inițiative radicale și curajoase. Doar la o serie de cârpeli în combinație cu încercări de a obține unele păsuiri de la Bruxelles. Însă pe termen mediu și lung suntem într-un blocaj structural. <Vrem o țară ca afară, vrem servicii publice de calitate>, declara recent Mugur Isărescu. <Însă dacă aduni toate astea ajungi la cereri de mai mult de 40% din PIB și vrem să le acoperim cu 27% din venituri? Treabă grea.> Iar de partea cealaltă, trebuie să plecăm de premisa evidentă că oamenii nu sunt în general deschiși la argumente, oricât de solide ar fi acestea, atunci când le sunt afectate interesele.”
Până la urmă, nu este problema noastră, a cetățenilor, ce broască râioasă înghit politicienii aflați la guvernare, face parte – vorba lui Marcel Ciolacu – din fișa postului, este înscrisă în partea lor de responsabilitate din contractul statului cu cetățenii.
Este, în schimb, responsabilitatea noastră de buni cetățeni să insistăm, constituțional, prin toate pârghiile – formularea de observații în consultările publice, proteste, intentarea de procese dacă este cazul, sancționarea la urne – ca soluțiile de reformă bugetară să fie corecte, oportune, fezabile și făcute cu bună intenție.
Vreau să cred că marea majoritate a cetățenilor nu vrea să primească pomeni, totodată nu acceptă nici să întrețină pe cheltuială proprie bunăstarea nemeritată a vreunei clientele ori risipa banului public. Să fim solidari la greu, dar nu încercați domnilor guvernanți să ne amăgiți sau să ne nedreptățiți. Atât tot. Faceți să fie totul corect și veți vedea că nu are de ce să vă fie teamă, chiar dacă este un an preelectoral.
Note:
[1] https://www.zf.ro/opinii/dan-sucu-presedintele-concordia-una-dintre-cele-mari-organizatii-22047028
[2] https://economedia.ro/consiliul-fiscal-vedem-un-deficit-de-57-in-2023-fata-de-tinta-de-44-a-guvernului-veniturile-incasate-ar-putea-fi-cu-113-miliarde-mai-mici-iar-cheltuielile-sunt-subestimate-cu-cel-putin-058-din.html
[3] http://consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20Buget%202023%208%20dec_final.pdf
[4] https://www.bursa.ro/consiliul-fiscal-deficitul-bugetar-se-va-situa-peste-6-procente-din-pib-60094058
[5] https://www.economica.net/economia-romaniei-a-crescut-cu-17-in-primele-sase-luni-din-2023-pib-a-urcat-cu-09-in-al-doilea-trimestru_687763.html
[6] https://cursdeguvernare.ro/economia-incetineste-mai-mult-decat-se-astepta-crestere-de-doar-de-17-in-s1-fata-de-s1-din-2022-prognoza-de-stagnare-in-t3.html
[7] https://cursdeguvernare.ro/datoria-externa-crestere-cu-146-mld-euro-in-s1.html
[8] https://cursdeguvernare.ro/investitiile-straine-directe-scadere-cu-peste-13-in-primul-semestru-fata-de-s1-2022.html
[9] https://www.economica.net/romania-ramane-in-topul-tarilor-din-ue-cu-cea-mai-mare-inflatie-date-eurostat_688305.html
[10] https://cursdeguvernare.ro/raport-consiliul-fiscal-cheltuielile-publice-structura-si-lipsa-de-sustenabilitate.html
[11] Ibidem
[12] https://www.bursa.ro/autoritatea-nationala-de-reglementare-in-domeniul-energiei-18-75-miliarde-lei-pentru-furnizorii-de-energie-60215053
[13] https://www.euractiv.ro/eu-elections-2019/negrescu-cere-comisiei-sa-scoata-din-calculul-deficitului-bugetar-banii-pentru-ucraina-si-moldova-63130
[14] https://cursdeguvernare.ro/reducerea-cheltuielilor-bugetare-ce-pun-partidele-pe-masa.html
[15] Ibidem
[16] https://www.hotnews.ro/stiri-politic-26454136-ultimele-noutati-privind-masurile-fiscale-convenite-coalitie-masuri-fost-convenite-psd-pnl.htm
[17] https://spotmedia.ro/stiri/politica/udmr-cere-guvernului-sa-arunce-direct-la-gunoi-masurile-de-austeritate-e-o-tentativa-de-asasinat-cu-premeditare
[18] https://spotmedia.ro/stiri/politica/nici-ministri-nu-vad-cu-ochi-buni-masurile-fiscale-avertisment-de-la-cultura-vor-fi-desfiintate-peste-61-dintre-institutiile-publice
[19] https://www.g4media.ro/interviu-ministrul-cercetarii-bogdan-ivan-sectorul-cercetarii-din-romania-va-fi-mapat-pana-la-mijlocul-lui-2024-impreuna-cu-banca-mondiala-cu-efect-asupra-trecerii-institutelor-d.html
[20] https://www.euractiv.ro/politic-intern/ministrul-finantelor-nu-mai-vrea-topaiala-si-dezmat-pe-bani-publici-63179
[21] https://www.economica.net/bnr-implementarea-pachetului-de-masuri-fiscal-bugetare-ar-putea-accentua-corectia-deficitului-de-cont-curent_688355.html
[22] https://cursdeguvernare.ro/marcel-ciolacu-discutii-bruxelles-pnrr.html
[23] https://cursdeguvernare.ro/fiscalitatea-pnl-propune-impozit-suplimentar-multinationale-in-schimbul-renuntarii-la-impozitul-de-3-din-veniturile-microintreprinderilor.html
[24] https://economie.hotnews.ro/stiri-finante-26432417-cresterea-salariului-minim-din-2023-cat-putea-ajunge-netul-putea-pierde-cei-din-constructii.htm
[25] https://www.hotnews.ro/stiri-politic-26410525-sondaj-psd-favorit-intentiile-vot-pnl-aur-umar-umar-increderea-partide-pamant-cota-semnificativa-pentru-extrema-dreapta.htm
[26] https://www.hotnews.ro/stiri-politic-26472087-ponta-primele-sfaturi-pentru-ciolacu-cresterea-tva-greseala-trebuie-scapi-mult-prea-multe-cheltuieli-nejustificate-pile-relatii-institutii-care-suprapun.htm
Domnilor, euforia s-a terminat prin Europa și prin Lume. Nici SUA nici China nu se simt prea bine. Și, din nenorocire, nici România. Vin vremuri grele prin Europa noastră… ferească Dumnezeu de războaie…
În legătură cu România, situația este aproape dramatică. Și asta în principal din cauza proastei administrări guvernamentale.
Eu unul atrag atenția că cel mai grav deficit este cel comercial, respectiv diferența dintre valoarea exporturilor și cea a importurilor, cu un minus de 25 Miliarde de Euro (!!!) în 2023. Avem balanțe comerciale negative cu aproape toate țările europene, inclusiv cu Hungaria și Moldova.
Risipa bugetară din sectorul public trebuie să dispară. Gata, huzurul s-a terminat! Dacă nu facem asta ne vom prăbuși economic, tocmai acum când în apropiere bubuie tunurile.
Eu nu înțeleg de ce guvernanții se învârt în jurul cozii, situația este clară. Orice amânare va duce la creșterea riscurilor, cu consecințe dureroase pentru România. Asemenea grad de iresponsabilitate nu cred că a mai fost vreodată prin România. Măi, faceți ceva repede că altfel murim cu toții din prostie!….
Corecție: deficitul balanței comerciale estimat de CNP pentru anul 2023 este de 35 Miliarde de Euro (!!). Cu atât mai rău pentru noi.
nu e numai presiune alegerilor; mai e si presiunea UE, care le impune niste cifre… ce nu sunt respectate; fara ele, adio si bani de la UE
daca ne interesam bine , am vedea ca marile firme de stat sunt si marii datornici; nimeni nu are curaj sa-i execute financiar si nici sa-i privatizeze;
de ce ar lua puterea, daca nu poate fura din buget? si dvs., acum….
de obicei, cei mai putin puternici cad!
dar reformarea sistemului cultural e imperios necesara; consuma banii statului degeaba; nici carti ieftine nu avem, nici autori subventionati de stat (sau macar lucrari), nici lucrarti preluate automat la stand, nimic! directiile judetene dau bonuri lautarilor care canta la nunti; ……
Cine isi mai inchipuie ca Romania poate fi stat de drept si de bun simt, e un visator! Nu poate fi parte a unei natiuni moderne si civilizate un popor din ce in ce mai needucat si neinstruit, care-si „alege” conducatori din ce in ce mai needucati si neinstruiti.
Zice romanul: „De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!”. Domnule Sucu, domnule Felea bateti la usi inchise, vorbiti o limba neinteleasa de conducatorii politici, aveti cereri ce exced capacitatea limitata a celor ce ne conduc!
Apelul la bun simt se disipeaza in vant, ai nostri guvernanti nu stiu de vorba buna. Nu-i ghideaza, in viata, decat dorinta de a mentine puterea pentru propriul lor interes, nu stiu decat smecherie de doi lei, masuri luate „pe picior” (ca vajnicii activisti PCR), panglici scoase pe gura (pentru „populime”), furaciune, ciocoisme, fofilare.
Voit sau din prostie, guvernantii au „gresit” bugetul pe 2023. Ca sa-l repare, nu-i duce mintea decat sa creasca unele taxe. Intre timp, dau si mariri de salarii, la diverse categorii de bugetari care fac greve si proteste. Se prefac ca vor sa desfiinteze pensiile speciale. Voteaza legi care-i fac scapati, prin prescriere, pe diversi infractori. Nu sunt capabili sa impuna domnia legii, in Romania. Incurajeaza puturosii si infractorii. Mutileaza, zilnic, limba romana. O astfel de adunatura de neispraviti nu de logica, de argumente solide si de vorba buna e miscata…
Păi cine i-a ales? Poporul. Vox Populi vox Dei…
Evident, conducatorii sunt dupa chipul si asemanarea celor care-i voteaza. Democratia fara educatie naste monstri.
Nu e vorba de educație, adevărul este că poporului român și elitelor sale NU le place democrația și nu o înțeleg. Ce au înțeles românii din democrație? Democrația este un fel de vorbă goală și de tragere pe sfoară….
@Lucifer
Este 100% vorba despre educatie si instruire! In primul rand, un om bine „echipat” nu este o prada soara pentru orice neispravit manipulator. O masa critica de alegatori educati si instruiti i-ar obliga pe cei ce se doresc alesi sa-si „ridice nivelul”.
Chiar in comentariul dvs., imi dati dreptate. Multi romani nu au inteles democratia din cauza nivelului scazut de educatie si instruire. QED
„Vreau să cred că marea majoritate a cetățenilor nu vrea să primească pomeni, totodată nu acceptă nici să întrețină pe cheltuială proprie bunăstarea nemeritată a vreunei clientele ori risipa banului public”
Cine crede poate merge la biserica, realitatea este dura, multi cetateni romani vor pomeni de tot felul, fie ca sunt sporuri dintre cele mai absurde, de hemoroizi spre exemplu pt un bugetar care lustruieste scaunul ! Hemorizii lucratorului la privat nu merita si ei asemenea sporuri ? cu ce este fundul unuia sau altuia mai bun sau mai rau !
Daca se doreste intradevar reforma este nevoie de taierea sporurilor de tot felul si compensarea intr-o anumita masura printr-o reforma a salarizarii bugetarilor fara sporuri sau alte beneficii suplimentare, nimeni nu este obligat sa lucreze la stat iar mediul privat ar respira mai usurat daca personalul eliberat s-ar indrepta catre el.
Statul roman este la ora actuala cel mai cumplit competitor fata de mediul privat privind forta de munca, este similara cu emigrarea acesteia.
In alta ordine de idei fiscalitatea trebui sa fie simpla si transparenta, doar atunci colectarea poate avea rezultatele scontate. Cu cat sistemul este mai complicat, complex si netransparent fiecare poate fura cat poate, exista datorita exceptiilor tot felul destule portite.
Asta inseamna debirocrartizare serioasa, reducerea aparatului bugetar de stat la mult sub 1 milion de oameni, un eventual necesar ar putea fi compensat cu angajati la stat, fata priviliegii sau altele.
Totodata este nevoie de mai multa independenta fata de Bruxelles , mai ales pe tema energiei dar nu numai, fara energie ieftina Romania nu se poate dezvolta economic, punct.
…pentru hemoroizi, si la stat si in privat exista reteta compensata, primita de la medicul de familie, in urma unei consultatii banale, cu eventuala decontare de institutia „vinovata”, printr-o asigurare de sanatate.
La fel si pentru „ecran” se poate face consultatie oftalmologica si ochelari de „ecran”, decontate tot de institutia „vinovata”. Probleme reale care se rezova si fara „sporuri”.
Aici, problema e una sistemica: angajatii statului considera ca trebuie sustinuti de mediul privat neconditionat. Indiferent de performante. Cu orice pret. Asa ca degeaba elimini „sporurile” daca nu rezolvi miezul problemei.
Ciolacu și Boloș la Bruxelles, cu o posibilă creștere a TVA la 21% pentru un an și o revizuire a deficitului bugetului public în creștere, de la 4,4% la 4,9%.
Vom vedea, nu?
https://www.hotnews.ro/stiri-politic-26478328-masuri-fiscale-prezenta-guvernul-oficialilor-europeni-bruxelles.htm
In timp indelungat Ro a facut propriile greseli. Cindva si-a schimbat politica si a zis sa faca si greselile altora. Si-a luat ca model Germania, ca-i, nu asa, cea mai tare. Doar Ge conduce Europa.
Dupa pandemie, razboi in Ucraina, a urmat si urmeaza, cea mai mare catastrofa, Green Deal. Nu exista nici o masura economica, politica atita timp cit se urmareste aceasta ideologie. E la fel de otravitoare precum comunismul.
Legatura dintre situatia actula a Romaniei (deficit bugetar foarte mare, deficitul de cont curent urias, impotenta guvernului Ciolacu in lua masuri de redresare financiara) cu politica Green Deal fiind sublima, dar inexistenta.
Green Deal-ul poate ca merge acolo, in Germania. La noi se moare de gazul toxic ce se ridica dupa arderile de cauciucuri (pentru recuperarea de sarma!). Arderi care au loc la 15-20 de km de Bucuresti, sub privirile blegi ale Garzii de Mediu.
Statul român distilează la vârful său cele mai slab echipate intelectual specimene. Nici nu e greu: toată construcția aparatului administrativ central si local e centrată pe obediență, incapacitate funcțională și corupție.
Contraselecția practicată de 80 de ani funcționează fără greșeală în continuare, iar eventualele accidente de parcurs, cum ar fi ca vreun ins competent să spargă tiparul sunt rapid corectate prin kompromat, dacă alte metode dau greș și respectivul chiar nu pricepe de vorbă bună.
În aceste condiții e imposibil ca statul român să performeze în interesul general al cetățenilor săi. Evident, vina pentru proasta guvernare va fi aruncată pe UE, NATO, Ucraina – la alegere.
@Doru
Corect, ati sintetizat esenta.
Buna Ziua Tuturor.
Din mai 1990 pana in prezent NU avem o Lege Funcțională a Bugetului de Stat. In Van am scris petitii la Parlament ( inclusiv la USR !!!!) nimeni si nimic nu accepta asta. In lipsa unei Legi Functionale a Bugetului de Stat este ca si cum ai conduce masina noaptea fara luminile pornita .
Ce înseamnă domnule ” Lege funcțională a Bugetului de Stat”? TOATE bugetele, întocmite profesionist și responsabil, TREBUIE să fie funcționale, între niște limite rezonabile.
Buna Ziua Lucifer
Un Buget Functional Obligatoriu :
1 sa aiba termeni predictibili de actiune
2 cifre palpabile utilizand cifre aplicate cu minim 3 ani in urma, la care se aplica corectii de rigoare ( in sus sau in jos)
3 Perioade de monitorizare in Parlament chiar la Comisia Buget Finante
4 Prezentarea sintetica cu Plus si Minus a executiei Bugetului pe site ul Monitorului Oficial
5 Explicatii de dat la abateri ale Bugetului pentru tot ce depaseste 10% ( fie la Vanituri, fie la Cheltuieli )
6 Evitarea „rectificarilor bugetare”
7 Implicarea Institutiilor aferente Ministerelor in Bugetare incepand cu luna Septembrie, cu termen de livrare a Bugetelor in format gregat cel tarziu Intai Noiembrie
8 Discutarea in Comisia Buget Finante a Proiectului de Buget cel mai tarziu pana la 2 Decembrie.
9 Votul Bugetului in plenul Parlamentului cel mai tarziu la 15 Decembrie
10 se reia ce am scris de la 1 la 9 in anul urmator.
Daca ai lucrat cu Bugete, nu ma intrebai ce inseamna Buget Functional, or, pentru ca nu ai lucrat, ti am scris schematic cum ar trebui. Pentru Info suplimentar TREBUIE sa ma Platesti !
Absolut corect @ Un domn
In Romania anului 2023, bugetul de stat se realizează, analizează și aprobă , identic ca în socialism.
Adică candva, MF făcea proiectul ( unde Ceaușescu dădea indicații prețioase )
se convoca Marea Adunare Națională și în 7 zile, bugetul era ” studiat, aprobat” în unanimitate.
Astăzi e absolut identic.
Proiectul de buget se încropește chiar fără să aibă habar de impactul financiar al unor cheltuieli decise anterior, se caută o echilibristica a deficitului ( că ne arde UE ) prin ipotetice încasări suplimentare care nu se realizează. Se prezintă parlamentului cu gravă întârziere calendaristica ( poate e chiar făcut voit ) și uite așa, in 7 zile parlamentul aprobă bugetul de stat care e prost scris, prost gândit din start.
Și se vede in nivelul enorm al deficitului bugetar anual.
Totuși, problema primara e de oameni. Bugetul se face de habarniști ajunși pe funcții, yesman ( cum vreți să fie denumiți) și strict la ” indicațiile” politicianului de tura care domina ( temporar) politica.
Comisiile parlamentare aprobă ( chiar dacă e imposibil sa analizezi un buget capitol pe capitol în 7 zile ), parlamentul votează cu ochii închiși, președintele ( care are o structura plătită și dedicata analizei bugetului ) promulgă legea dormind in picioare.
O serie continua de menefreghism, incompetenta, habarnism profesional și la absolut toate nivelurile ( retribuite)
Practic și real, cel mai prost buget de stat din întreaga Comunitate Europeană.
Habar n-aveti ce vorbiți. Vorbiți vorbe, și mai sunteți și violenți în exprimare. Ca unul care vreo 15 ani AM INTOCMIT BUGETELE unei firme private cu activitate de producție cu o cifră de afaceri de aprox 20 milioane de euro/an cu un export de aprox 80% din producție, plus control execuție bugetară, plus control financiar pe costuri, plus politica de prețuri și marketing, plus politica de personal, etc- știu bine ce vorbesc. Noi trebuia să obținem Profit nu pierderi, altfel muream.
În cazul bugetelor de stat, situația este oarecum similară, bugetele sunt tot o estimare, dar care sunt puternic politizate, ceea ce este aproape o crimă. PSD a impus o politică de dezvoltare axată pe consum, și a întocmit bugetele în acest sens. A venit PNL și a impus politica de investiții, încercând să recupereze timpul pierdut. În final, ne-am trezit cu niște deficite astronomice pe care acum nu mai putem să le gestionăm.
Unde te ai blocat la mamntinela ? Ca trebuie sa imi dai taxa de consultanta sau ca habar n ai ? Multa fasole ai scris pe Contributors. Am vazut .
Articol magnific, final apoteotic. Vom vedea dacă românul va urma sfaturile autorului