vineri, aprilie 19, 2024

Apropierea Ucrainei, Moldovei și Georgiei de UE – progres cu mai multe viteze

Contextul geopolitic regional influențează considerabil viteza cu care Ucraina, Moldova și Georgia se mișcă în direcția Uniunii Europene (UE). În primăvara lui 2022, agresiunea rusească a forțat UE să ofere celor trei vecini est-europeni o perspectivă europeană într-un mod neobișnuit de rapid. Amenințările factorului rusesc au servit drept argument persuasiv în favoarea candidaturii de aderare pentru Ucraina și Moldova. Același factor rusesc a jucat însă un rol opus în cazul Georgiei. Fenomenul oligarhic local suprapus, cu tendințele de slăbire a instituțiilor democratice, au determinat UE să plaseze Georgia în categoria potențialilor candidați, unde rămâne în continuare.

Rezultatele evaluărilor privind transpunerea legislației UE dovedesc că, pe lângă pericolul rusesc, deciziile Bruxelles-ului privind candidaturile Ucrainei, Moldovei și Georgiei au fost dominate puternic de calcule politice, iar evaluarea meritocratică a fost pe un loc secundar. În orice caz, dintr-o perspectivă politică, Ucraina și Moldova sunt mai compatibile cu candidatura de aderare la UE. Autoritățile georgiene utilizează evaluările UE privind aplicarea acquis-ului european pentru a-i reproșa indirect Bruxelles-ului că a tratat cu favoritism Moldova, precum și că rezultatele georgiene sunt comparabile cu cele ucrainene. Tentativa Georgiei de a (geo-)politiza performanța suboptimală a Moldovei la capitolul transpunerii legislației europene sau de a pune semn de egalitate cu Ucraina pune în lumină negativă politica de lărgire a UE. Chiar dacă guvernul georgian urmărește obiective interne, critica sa vizavi de obiectivitatea UE poate spori exigența instituțiilor europene în dialogul cu Moldova și Ucraina privind calendarul deschiderii negocierilor de aderare. Acest lucru ar veni în contradicție cu demersurile Kievului în ceea ce vizează aderarea accelerată la UE (până la maxim doi ani). Ca să evite costuri de imagine în raport cu Balcanii de Vest și o eventuală opoziție din partea anumitor state membre, UE ar putea canaliza atenția spre maximizarea rezultatelor în Ucraina și Moldova înainte de a deschide negocierile de aderare.

Evaluarea comparată a progreselor ce țin de reformele politice și sectoriale, precum și de armonizarea cu legislația UE, arată că Ucraina este fruntașă. Deși Moldova este deja țară candidată, iar Georgia este în categoria candidaților potențiali (alături de Kosovo), ambele se confruntă cu probleme, deși de natură totalmente distinctă. Moldova cu o performanță mai slabă decât Georgia la capitolul armonizării a fost inclusă în dialogul de pre-aderare, iar Georgia a rămas pe lista candidaților potențiali. Prin acest intermediu poate fi dedus faptul că mecanismul meritocratic al UE are o componentă politică majoră, unde parametrii tehnici pot conta mai puțin.



Progresul la îndeplinire a cerințelor UE – Ucraina și Moldova în fața Georgiei



În contextul summit-ului UE-Ucraina și al Consiliului de Asociere UE-Moldova din prima jumătate a lunii februarie, pot fi scoase în evidență unele nuanțe legate de progresul înregistrat de cele trei țări în domeniul integrării europene. Atenția majoră este centrată pe reformele politice și sectoriale prioritare, UE ar vrea ca progresele să fie ireversibile. În acest domeniu, Comisia Europeană a trasat niște cerințe prioritare, relativ clare, înmânate spre implementare guvernelor naționale ale Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Chiar dacă solicitările UE au caracter obligatoriu, unii actori politici din aceste țări le tratează drept “recomandări”. În realitate, fără a îndeplini aceste cerințe, niciunul din cele trei state nu va putea avansa în dialogul cu UE.

Este adevărat că UE ar putea fi înclinată să ofere o evaluare subiectivă (politizată) a progresului. Acest lucru însă depinde de modul cum UE va percepe nivelul de încredere vizavi de decidenții politici naționali. Contează situația politică din țară vizată. De aceea, dacă guvernarea este implicată într-un scandal politic ce riscă să discrediteze UE, atunci deschiderea europeană va fi minimă. Deocamdată, indiferent de progresele reformelor, doar Georgia se află în zona de risc de a rămâne într-un con de umbră în raport cu UE. Acest lucru poate fi determinat de fenomenul oligarhic și situația critică legată de degradarea rapidă a sănătății ex-președintelui georgian Mihail Saakașvili, cetățean ucrainean, deținut în închisoarea georgiană (Parlamentul European, Februarie 2023).


Analiza progresului la implementarea condițiilor UE de către Ucraina, Moldova și Georgia denotă rezultate distincte (Vezi Tabelul 1). Ucraina este fruntașă, având 2 cerințe din 7 realizate și doar o singură cerință unde sunt necesare eforturi adiționale. Ca și pentru Moldova, subiectul problematic depistat în cazul Ucrainei ține de statul de drept. Mai exact, este imperativă crearea unei componențe adecvate a Grupului Consultativ de Experți, urmând recomandările Comisiei de la Veneția, pentru o selectare eficientă și nepolitizată a judecătorilor Curții Constituționale. Complicațiile legate de Moldova țin tot de statul de drept. Aceasta se referă la ignorarea de către majoritatea parlamentară a unor multiple recomandări ale Comisiei de la Veneția în legătură cu noua legislație electorală. Un exemplu în acest sens constituie compoziția Comisiei Electorale Centrale, care potrivit noilor prevederi favorizează dominarea organului electoral de către un singur partid. În orice caz, cele mai multe probleme le are Georgia, unde în pofida anumitor progrese, 4 din 12 cerințe ale UE trebuie să fie acompaniate de ajustări semnificative. Aceste zone deficitare includ polarizarea politică, reforma justiției, deoligarhizarea și mass-media. În toate aceste domenii, acțiunile guvernării par a fi orientate spre mimarea unui progres decât soluționarea problemei în eficace.

Tabel 1. Progresul atins de Ucraina, Moldova și Georgia la implementarea cerințelor UE setate în 2022

Sursa: Emerson, Akhvlediani, Cenusa, Movchan and Remizov, februarie 2023

Gradul de implementare a legislației UE – Ucraina cea mai avansată, iar Moldova în spatele Georgiei



La capitolul armonizării legislative, UE a evaluat progresele în baza informației furnizate de către guvernele de la Kiev, Chișinău și Tbilisi în urma celui de-al doilea chestionar completat și transmis la Bruxelles în primăvara lui 2022. Deși rapoartele privind transpunerea acquis-ului UE au fost promise până la finele lui decembrie 2022, UE le-a publicat pe 2 februarie 2023. Potrivit anumitor informații, unele guverne au avut raportul UE deja la mijlocul lunii ianuarie, dar au refuzat să îl facă public. E cazul Moldovei, unde Ministrul de Externe Nicu Popescu a declarat că raportul UE e un “document intern” (Jurnal.md, Ianuarie 2023). Printre domeniile la care UE atrage atenția se numără compoziția instituțională și aplicarea legislației. Partea europeană oferă calificativ privind gradul de transpunere a legislației sale în cadrul legal al Ucrainei, Moldovei și Georgiei – progres timpuriu, anumit progres, progres moderat, nivel bun și progres avansat.

Din 33 de capitole de aderare la UE, care au fost menționate de către Comisia Europeană în rapoartele lansate în februarie 2023, o atenție specială merită capitolele unde este identificat progres timpuriu, moderat și respectiv unde progresul este bun. În acest fel, pot fi cartografiate zonele problematice, dar și acele domenii unde a existat progres. Astfel, pot fi găsite anumite explicații vizavi de factorii care contribuie la progres sau care, din contra, îl împiedică.

Potrivit evaluărilor Comisiei Europene (Vezi Tabelul 2), doar Ucraina a înregistrat progres bun în câteva domenii: 1) uniunea vamală; 2) energie; 3) relații externe și 4) politica externă și de securitate. În aceste domenii, Moldova și Georgia au rezultate moderate. Aspectele de politică externă și de securitate, unde Ucraina s-a remarcat, s-ar putea datora alinierii puternice la agenda europeană în contextul agresiunii militare rusești, care datează din 2014. Contrar Ucrainei, atât Moldova, cât și Georgia nici până în prezent nu s-au aliniat la regimul de sancțiuni al UE împotriva Rusiei. În domeniul financiar și al exportului, cele două țări implementează efectele sancțiunilor pentru a evita sancțiunile secundare din partea SUA.

Tabel 2. Progresul în armonizarea cu legislația UE pentru Ucraina, Moldova și Georgia

Sursa: Rapoartele Comisiei Europene, februarie 2023

În cazul progresului timpuriu, Moldova are cele mai multe capitole unde armonizarea se află în stare incipientă (în total 12), față de 8 identificate la Ucraina și respectiv 6 – la Georgia. Domeniile care ies în evidență în Moldova țin de achizițiile publice, unde din cauza lipsei unor mecanisme digitale eficiente încă se atestă o incidență ridicată de corupție. O problemă comună pentru cele trei țări semnalată de UE rezidă în neconformitatea legislației cu normele europene în domeniul circulației muncitorilor. Alte capitole unde toate trei sunt în faza incipientă vizează mediul înconjurător, agricultura și dezvoltarea rurală, politicile regionale și prevederile bugetare. Spre deosebire de Ucraina și Georgia, Moldova întârzie în transpunerea prevederilor europene în privința legislației companiilor, serviciile financiare, taxare și statistică. Unele zone problematice coincid la Moldova și Ucraina – politici sociale și controlul fiscal. Armonizarea legislației este timpurie în privința proprietății intelectuale doar în Ucraina.

Georgia are tocmai nouă capitole, unde UE a identificat progres moderat, fiind urmată de Ucraina (5 capitole) și Moldova (3 capitole). Legislația georgiană a fost racordată la cea europeană în domeniile ce țin de dreptul de înființare a companiilor și circulație a capitalului, unde atât Moldova, cât și Ucraina sunt la o etapă inițială. Capitolele care se referă la politica monetară, industrială, educație și cultură, și respectiv uniunea vamală alcătuiesc alte domenii unde Georgia este mai avansată decât celelalte două țări. În mare parte acest lucru se datorează liberalizării masive care avut loc înainte de semnarea Acordului de Asociere cu UE în 2014 (perioada guvernării lui Saakașvili).

În orice caz, Ucraina este cu un pas înainte de ceilalți în privința circulației libere a bunurilor, digitalizării, dar și a siguranței alimentelor. Anume datorită transpunerii standardelor fitosanitare, Ucraina este unica dintre cele trei țări care poate exporta produse de origine animală, precum carne de pui și lactate. Deși Georgia s-ar părea să aibă o performanță similară cu cea a Ucrainei, cea din urmă deține întâietate din perspectiva legislației europene implementate la un nivel bun. Problemele majore țin de cazul moldovenesc, unde întârzierea în transpunerea acquis-ului european are niște lacune sistemice care trebuie înlăturate urgent pentru a eficientiza “europenizarea” legislației moldovenești.

În loc de concluzii…

Așteptările în privința deschiderii pe care UE ar trebui să o afișeze față de Ucraina, Moldova și Georgia sunt disproporționate. Amenințările de origine rusă prioritizează criteriile politice ale UE în examinarea progresului celor trei țări. În acest context, apare riscul de a diminua responsabilitățile acestor țări vizavi de eforturile pe care trebuie să le depună elitele sale politice și birocratice pentru a îndeplini întocmai criteriile tehnice.

Dacă instituțiile UE nu se vor asigura că progresul atins de Ucraina, Moldova și Georgia este obiectiv, atunci le vor face un deserviciu. Parcursul lor de europenizare nu trebuie subiectivizat sau romantizat, dar nici politizat cu scopul descurajării vocației europene a forțelor politice de la guvernare și din opoziție. Rolul UE este de a sprijini paralelismul între reformare și europenizare, asigurând imparțialitatea în procesul de evaluare a progresului prin utilizarea condiționalității.

Luând în considerare războiul, în cazul Ucrainei condiționalitatea poate fi punctuală și flexibilă. Condiționalitatea trebuie să fie aplicată fără abateri în raport cu Moldova și Georgia, unde se atestă o performanță deficitară fie la implementarea acquis-ului european, fie la îndeplinirea criteriilor politice.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

    • Sa-mi fie iertat, nu vreau sa apar guvr.Ro dar chestiunea e mai mult decat complexa.
      Fara a avea inside info.imi spune mie ceva ca Ro.face diplomatie clasic style. Adica discret. Si, in opinia mea, bine face.
      Ro.are ea insasi probl.la nivel european….si nu insist ptr.ca nu e cazul. Sincer, ar fi credibil si util un lobby zgomotos din partea cuiva care acuza minusuri serioase?!? Sa fim seriosi.
      Ro.nu are atuurile majore de care dispune UKR par exemple. Nu isi poate permite sa sara tare cu gura in, asa-numita, diplomatie publica. Nu are leverage/standing suficient ptr.a se umfla ca batracianul din fabula sau ptr.a se „dezbraca de caracter” zilnic precum unii amintiti in art.
      Si mai e o chestiune. The „hard way” va aduce (pe fond) o disciplinare, in propriul interes, ptr.MD.
      Gurile rele spun ca daca Ro.are probl.de organizare, coruptie, etc MD are x 2.
      Deci ptr.MD ar fi bine a shortcut dar problemele de fond sa continue nestingherite la nivelul acut/cronic de pana mai ieri/astazi ?

      • S-au văzut la intrarea in Schengen rezultatele diplomației discrete ale lui Aurescu si KWI.
        La începutul lui 1918 Romania avea 2/3 din teritoriu sub ocupație germana, austro-maghiara si turco-bulgara, încheiase un armistițiu si o pace separată rușinoasa (din fericire neratificata de rege) si totuși guvernul refugiat la Iași a avut curajul sa ajute deschis si activ Basarabia.

        • @cinicul
          Regret, dar nu aveți dreptate. Situația din 1918 nu are echivalent in prezent. Și în afară de asta e bine de știut că, Ro.a procedat la trimiterea de trupe in Basarabia având acordul FR&DE, diplomatic&discret dar clar si neechivoc, deși acestea erau in război. Armata Ro.a traversat liniile germane ptr. a ajunge in Basarabia….. Deci exemplul dvs.serveste, de minune, argumentului meu privind diplomația „clasic style”. Și mai sunt numeroase motive ptr.aceasta.
          Chestiunea cu Schengen este un „f.bun” exemplu de înfrângere a diplomației de tărăboi public și excitare negativă. De unde discreție?!? Politica noastră dâmbovițeană a vrut să capitalizeze speculativ. Tapajul zgomotos n-a produs decât tensionarea relațiilor bune ale Ro.cu diverse state membre. Relații care depășesc cu mult problema Schengen.
          Niște politicieni ro.s-au umflat peste măsură, li s-a dilatat jugulara de-atâta patriotism și gata. Rezultate zero sau chiar mai rău.

          Nu vă faceți iluzii și idoli falși din state precum PL sau UKR. Diplomația ultimativă, oțărâtă și vindicativă nu are viață lungă.
          Dar dvs.puteti crede ce vreți, evident.

  1. Nici Ucraina si nici Rep Moldova nu pot avea dileme pe subiect .Ucraina ca si parte cistigatoare a razboiului cu Rusia este ancorata total in decizia UE ce aseaza Ucraina pe un culoar de aderare . Ucraina a primit pina acum, 50 de miliarde de euro spre supravietuire si pe linga toate acestea UE mai ofera Ucrainei, platind in SUA gazul lichefiat (la pretul agreat de comun acord ) si o mare parte din armamentul necesar in lupta .Rep. Moldova nu este nici ea in masura sa aiba dileme .Numarul in scadere al cetatenilor , parteneriatele cu Romania si UE , decidentii militari ce sunt scoliti in Occident ,o noua tehnologie militara ce le este oferita , binefacerile aduse de dubla cetatenie , pierderea de catre rusi a razboiului din Ucraina , ofertele de egalizare a veniturilor salariale(echivalente celor din Romania )ce vor fi puse pe masa o data cu aderarea la UE , o posibila candidatura a Maiei Sandu in alegerile Prezidentiale din Romania , cuplarea Rep. Moldova la sistemul energetic din Romania , sumele de bani nerambursabile oferite Rep.Moldova de catre UE si Romania ,deciiziile politice recente ce se inscriu pe un culoar de aderare la UE,toate la un loc pot modifica rapid si perceptia unor simpatizanti ai Rusiei iar in momentul valorificarii tuturor acestor decizii vom asista (daca Rusia pierde razboiul ) si la o migratie rusofila spre patria mama . In Rep .Moldova jocul este incheiat urmeaza doar pasii stiuti deja .Dealtfel, daca ne uitam la ceeea ce se intimpla in jurul nostru, putem vedea pasii ce converg spre extinderea UE si NATO.

    • „Ucraina ca si parte cistigatoare a razboiului cu Rusia”….. Wait a minute! S-a terminat deja?!? Deschidem șampanie 🍾 ?!?
      Nu vi se pare că sărim prea repede la concluzii ?

  2. Atat timp cat Ucraina e in razboi, nu va adera la UE. Moldova are sanse mai bune din punctul asta de vedere. Georgia a revenit se pare sub influenta rusnacilor si a oligarhilor locali. Moldova ar trebui sa urgenteze aderarea la UE si indeplinirea baremelor pt aderare, armonizarea legislatiei, etc. Pana acum, fiind la putere rusofili precum Dodon si altii, nu s-a facut nimic in sensul asta. Doar dupa venirea Maiei Sandu si a guvernului pro-european s-a inceput timid cate ceva. Romania i-a ajutat mult pe moldoveni. Singura sansa ca tara a Moldovei e aderarea la UE, nu unirea cu Romania. Depopularea Moldovei e masiva, la fel si saracia. POpulatia rusofona, rusi, gagauzi, transnistreni se opun aderarii la UE si vor constitui o frana. Cred ca Moldova ar avea sanse mai bune de dezvoltare si de aderare la UE fara Transnistria. Transnistria e o ghiulea de picior, pe care rusii in diabolicitatea lor veche si perversa, au atasat-o de Moldova si implicit de Romania. De fapt Transnistria nici nu a facut parte din vechea Moldova, a fost o inventie ruseasca inainte de a cuceri Moldova (partea estica).
    R. Moldova ar trebui sa renunte definitiv la Transnistria, care e un butoi cu pulbere. Situatia actuala neclara a transnistriei doar face jocul moscovei. Altfel, nu va adera la UE din cauza conflictului transnistrean.

    • Exact de asta are nevoie Europa, un nou Kaliningrad, Republica Transnistria si cu iesire la Marea Neagră ca sa fie cuiul lui Pepelea

      • @George, JB. E fals, Transnistria nu are iesire la mare. In ce priveste celelalte aspecte, stiu, situatia e f.complicata pt R. Moldova cu aceasta ghiulea de picior. Pe de o parte ar fi bine sa inglobeze transnistria, pt a nu da rusiei niciun petec de pamant in zona. In realitate insa, avand in vedere populatia rusofona si comunistoida a transnistriei, si faptul ca ii urasc pe moldoveni, e un „dar otravit”… E o situatie f.diferita de Donbas, unde procentul de populatie ucraineana (sau cu simpatii ucrainene) era destul de mare. Plus ca Ucraina are o populatie de 40 milioane si o armata mare, pe cand r.Moldova are doar vreo 2 milioane populatie si zero armata, zero economie.. Din cauza ingerintelor moscovei si a rusofililor, moldova nu a progresat deloc in 30 ani. Si in R. Moldova procentul de rusofili e relativ mare, cam 25-30% din populatie…iar in transnistria aproape 100%. De facto transnistria e deja independenta, nu e ca si cum R.moldova ar avea vreo autoritate acolo acum. Pt a schimba asta, ar tb un razboi ca in Ucraina.

    • Transnistria a fost creata de Stalin pentru ca unirea cu Ro sa nu se faca niciodata. Ati uitat ca soldatii din Armata 14 rusa sunt inca in Transnistria. Ucraina nu va lua inapoi Transnistria tocmai pentru a tine pe loc toate demersurile de unire. Nu va dori sa aibe in vest un vecin mai puternic.

  3. @Thor
    „R. Moldova ar trebui sa renunte definitiv la Transnistria, care e un butoi cu pulbere.” Poate ca da, poate ca nu….
    Ideea dvs.nu e noua si e impartasita de un public destul de important chiar si aici pe contributors.ro.
    Trebuie sa observam ca UKR refuza sus si tare si explicit ideea „pace contra teritorii”. Multora li se pare un pct.de v.legitim si indreptatit. De ce MD nu ar tine la acest terit.ptr.a-l negocia cu folos? De ce ar trebui sa renunte pur si simplu?
    Daca RUS castiga MD nu va avea alta cale decat sa negocieze un schimb/acord avantajos. Daca UKR castiga va revendica Transnistria in clipa renuntarii unilaterale de catre MD.
    Ptr.MD situatia e f.complicata. Cred ca nu poate pune probl.de cat in termeni de ce e ar fi preferabil.

  4. De fapt, Moldova are o slabă capacitate administrativă, respectiv lipsa de specialiști în problematica europeană. Mai mult, Moldova refuză și ajutorul/ expertiza României în acest domeniu. Poate schimbarea guvernului din Moldova va modifica politica de aderare în sens pozitiv. În definitiv, Moldova vrea în Europa dar fără ajutorul României.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro