miercuri, octombrie 20, 2021

Așadar avem PNRR. Ce urmează?

Există motive pentru care au fost stabilite ținte și jaloane în Plan, deci inclusiv în Planul României, care trebuie respectate pentru alocarea următoarei tranșe și oferim tot sprijinul, toată consilierea de care este nevoie pentru a vă asigura că îndepliniți aceste criterii de referință pentru a urma pașii necesari ca tranșa să poată fi alocată. Există un sistem de control foarte bun pentru a ne asigura că banii contribuabililor europeni sunt investiți așa cum trebuie.”[1]

Ursula von der Leyen

Gata, este oficial! Planul Național de Redresare și Reziliență, PNRR, penerereu’ cum mai este el cunoscut, este ca și aprobat. Ne-a spus-o însăși președinta COM, Ursula von der Leyen, la noi acasă la București, după întrevederi cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Florin Cîțu și o vizită la Spitalul Universitar de Urgență. Desigur, ar mai fi un mic hop de trecut, și anume aprobarea în Consiliul Uniunii Europene, pentru că numai după ce Consiliul va da undă verde PNRR-ului României vor putea intra primele fonduri în țară, și anume prefinanțarea de 13% (circa 3,6 miliarde de euro).

Premierul Florin Cîțu, optimist ca de obicei, crede că vom putea conta pe acești bani încă de la finele lunii noiembrie. Să fie într-un ceas bun!

PUȚINĂ ISTORIE

S-a tot vorbit despre PNRR, dar oricât de mult s-ar scrie, s-ar vorbi și se va dezbate, tot vor rămâne destul de multe lucruri de spus: până la urmă, nu-i așa, este un plan cum România nu a mai implementat nici măcar pe vremea când țara era o dictatură și făcea planuri cincinale, iar dictatorul ateriza cu elicopterul în vizitele de teren pentru a înregistra progresele de pe șantierele patriei.

Ori, exact despre un plan cincinal vorbim și acum, care demarează, iată, la finele anului 2021, în plină criză guvernamentală, și ar trebui să se încheie în 2026, când ar fi bine ca, după ce se trage linia și se fac socotelile, să avem deja facturate cele 29,3 miliarde de euro.

Ca să înțelegem mai bine ce ni se cere să facem, sub atenta monitorizare a Comisiei Europene, nu strică puțină istorie. Așa cum se observă din figura de mai jos, în anul 1989 PIB-ul României era de 42,11 miliarde de dolari SUA (circa 800 de miliarde de lei). În banii de astăzi, ar fi cam 90 de miliarde de dolari SUA. Pe atunci veniturile bugetare (vezi Legea nr.13/1988 privind bugetul anului 1989) se ridicau la circa 52% din PIB (absolut convențional!), adică la aproximativ 22 miliarde de dolari de atunci, echivalent circa 43 de miliarde de dolari de astăzi.

Făcând paritatea cu euro, în 1989 România ar fi avut un PIB de 77 miliarde euro și un buget, aprobat prin Legea nr.13/1988, de 36,8 miliarde de euro.

Deci, acești 30 de miliarde de euro pe care îi primim în intervalul 2021 – 2026 ar fi echivalentul unei finanțări care în 1989 reprezenta 38% din PIB-ul României comuniste. Ar fi reușit atunci România, sub conducerea centralizată a unui guvern comunist, să implementeze în cinci ani proiecte echivalente (în total) cu 38% din PIB? Foarte probabil da.

Să nu uităm că în acei ani se cheltuiau pentru investiții cam 30 – 35% din buget; deci la sume echivalente, Ceaușescu ar fi cheltuit în proiecte de investiții, într-un cincinal, circa 72 de miliarde de euro, adică ceva mai puțin decât cele 79,9 miliarde de euro pe care îi are disponibili România ca fonduri europene între 2021 și 2028.

Poate că investițiile guvernului comunist nu au adus competitivitate economică și reziliență a societății, dar nici nu-și propuneau așa ceva. Obiectivele urmărite erau exclusiv politice. Exista însă capacitatea de mobilizare necesară pentru a implementa proiecte de anvergură și voința de a le duce la capăt, ceea ce astăzi cam lipsește.

Ca să nu cădem în nostalgie, să facem și o precizare, capital de importantă: în vremea guvernelor comuniste nu exista cu adevărat disciplină financiară și guvernanță. Multe decizii se luau ad-hoc, la inițiativa factorului politic, sau chiar a unui singur om, adică unul dintre cei doi din cuplul Ceaușescu. Carențele de guvernanță din România de astăzi au rădăcini serioase în practicile instituționale ale acelor vremuri.

Preocuparea pentru capacitatea României de a implementa PNRR este reală; Cristian Ghinea, fostul ministru USR-PLUS al fondurilor europene observa recent: „Sunt în total 507 jaloane și ținte în PNRR și la fiecare șase luni se poate bloca întreg programul dacă nu livrăm aceste jaloane. Sunt extrem de îngrijorat de partea de implementare. Era oricum dificil să intri într-o logică de alocare financiară periodică și condiționată de rezultate. Pur și simplu acest stat nu așa funcționează. Nu avem o reală bugetare multianuală, nu avem spending reviews (vom începe să avem prin PNRR), nu avem finanțare per rezultat. Dimpotrivă, avem inversul: finanțare pe bază istorică și fără niciun audit de rezultat. Cu o administrație anchilozată și cu un sistem politic unde încurajat este blocajul. Și fără criză politică ar trebui să ții multe mingi în aer ca să nu se blocheze PNRR.”[2]

Și ministrul educației, Sorin Câmpeanu, este preocupat de același lucru: nu avem capacitate dovedită de implementare de mari proiecte. Prin PNRR educația poate accesa fonduri de 3,6 miliarde de euro, cea mai mare sumă pe care Ministerul Educației a avut-o la dispoziție de la integrarea României în UE, observă Sorin Câmpeanu, însă: „Este o provocare imensă, pentru că avem o slabă capacitate de absorbție, lucru care ne face să fim extrem de atenți. Vorbim despre constituirea unor nuclee cu ajutorul cărora să putem organiza licitațiile care urmează. Vom elabora câte două-trei caiete de sarcini pentru unele obiective, vom fi foarte exigenți. Multe linii de finanțare vor fi descentralizate către zone locale și acel ministru al educației care nu va reuși să valorifice aceste resurse nu va mai avea la dispoziție nici măcar scuza pe care toți miniștri educației au avut-o până acum, aceea că nu am avut resurse.”[3]

CRIZA POLITICĂ DE LA BUCUREȘTI ESTE (ȘI) DESPRE ACCESUL LA BANII EUROPENI

„Este o situație delicată, să nu spun gravă, dar este delicată. (…) Criza politică, până la urmă, față de criza ce ne așteaptă în această iarnă la prețul energiei electrice și la gaze, este o criză minoră. Guvernul actual, indiferent câte moțiuni de cenzură se depun, trebuie să găsească o soluție foarte rapid, în două săptămâni, pentru această situație care ne așteaptă și asta este prima noastră preocupare în Guvern. Chiar astăzi am avut discuții și cu premierul și cu ceilalți colegi. Sigur, după moțiunea de cenzură vom vedea ce se va întâmpla, dar și lipsa majorității, criza guvernamentală trebuie rezolvată.”[4]

Am citat opinia unuia din liderii fostei coaliții guvernamentale, și anume Kelemen Hunor, care insistă (cel puțin declarativ) încă de la începutul crizei pe ideea relansării dialogului între formațiunile care au format până de curând majoritatea guvernamentală pentru a identifica soluțiile de continuare a acestui proiect politic, având în vedere că urmează o perioadă complicată, cu o iarnă ce se anunță dificilă și luând în considerare, de ce nu, și miza marilor proiecte de investiții: PNRR și Programul „Anghel Saligni”.

După ce PNL și-a soluționat în weekend, în mod previzibil, problema cu alegerile interne și în măsura în care și USR-PLUS își va rezolva problemele similare în weekendul apropiat, dar și în condițiile în care Curtea Constituțională și-a făcut cunoscută decizia (cu unanimitate de voturi!) potrivit căreia Guvernul a avut dreptate să acuze un conflict de natură constituțională pe tema nerespectării procedurii privind supunerea la vot a moțiunii de cenzură pe care au depus-o partidele AUR în asociere cu USR-PLUS, câteva perspective destul de clare se deschid în privința modului în care ar putea fi soluționată criza.

În primul rând, PSD a depus marți, 28 septembrie ac., propria moțiune de cenzură, care va fi votată astfel înaintea celei depuse de AUR și USR-PLUS, și a invitat partidele interesate în debarcarea guvernului Cîțu să o voteze. Atât liderii AUR, cât și cei ai USR-PLUS au anunțat că vor vota prima moțiune de cenzură care va fi supusă procedurii în Parlament.

Ludovic Orban, recent îndepărtat din funcția de președinte al PNL, a atenționat că președintele Klaus Iohannis (autorul moral, se pare, al îndepărtării lui Orban de la vârful partidului) nu va putea să-l nominalizeze ca premier tot pe Florin Cîțu, dacă acesta va fi debarcat prin moțiune de cenzură, invocând în acest sens o decizie a Curții Constituționale[5]. Desigur, președintele Iohannis va putea încerca să-l renominalizeze pe Florin Cîțu, dar nu va face altceva decât să prelungească criza guvernamentală, pentru că în mod sigur decizia sa va fi contestată de Curtea Constituțională, cu rezultat previzibil.

Pe de altă parte, Florin Cîțu a ținut să afirme că PNL nu va mai negocia cu USR-PLUS dacă această formațiune va vota moțiunea de cenzură depusă de PSD[6]. Doar că debarcarea sa din poziția de premier, ca și posibila schimbare de lider la USR-PLUS[7] sunt evenimente care pot schimba radical pozițiile de negociere deja anunțate.

Personal înclin să văd soluționarea crizei guvernamentale prin cheia rezultatului vizitei Ursulei von de Leyen la București, în urma căreia putem spune că avem certitudinea că până la finele anului în curs primele fonduri (granturi) prevăzute a finanța PNRR urmează să intre în România. Ori perspectiva de a gestiona în următorul cincinal fonduri suplimentare cadrului financiar multianual de 29,3 miliarde de euro a început să producă o oarecare frământare și la nivelul PSD. Opoziția de dragul opoziției până în 2024, doar cu gândul de a câștiga pe linie acele alegeri, sunt cioara de pe gard și nu vrabia din mână.

Iar vrabia din mână înseamnă, cumulat, moțiunea de cenzură, posibilitatea de a colabora punctual cu AUR și USR-PLUS în a face efectivă debarcarea premierului Cîțu și precedentul creat de decizia Curții Constituționale, care îl pune pe actualul președinte al PNL în imposibilitatea de a forma un nou guvern. Așa că PSD a plusat: dacă AUR și USR-PLUS vor debarcarea guvernului Cîțu, să voteze moțiunea noastră de cenzură[8] și apoi să mergem la anticipate![9]

Barometrul opiniei publice, septembrie 2021. Sursa: CSSC Avangarde

Alegerile anticipate clamate de PSD pot avea o rațiune dintr-o singură perspectivă, la care am să mă refer imediat. Mai întâi să observăm că sondajele de opinie dau PSD la 36% (CURS) – 37% (Avangarde) intenție de vor, AUR la 14% și UDMR la 5%; în timp ce PNL se află la 19% (CURS) – 20% (Avangarde) și USR-PLUS la 11% (CURS) – 13% (Avangarde).

PSD nu poate forma o majoritate cu AUR și UDMR împreună (este evident de ce), iar o coaliție cu USR-PLUS este improbabilă. Și atunci de ce ar prefera alegeri anticipate? În speranța că va obține mai mult, adică peste 45%? PSD este un partid experimentat și știe că speranțele nu sunt un bun sfătuitor.

Alegerile anticipate sunt o soluție bună dintr-o singură perspectivă: vor conduce la formarea unei largi și stabile coaliții PSD – PNL. În funcție de procentele obținute la alegerile anticipate, formațiunea câștigătoare va propune premierul, care poate fi și un tehnocrat agreat de președintele Klaus Iohannis. După care PSD și PNL își vor împărți ministerele, autorități și agențiile astfel încât să fie satisfăcută dorința tuturor de a avea acces la resursele de dezvoltare din PNRR.

Ce alte avantaje vede PSD în opțiunea pentru anticipate? Posibilitatea ca alegerile să fie organizate de un guvern condus interimar de un premier de sacrificiu, cel puțin în primele luni de iarnă, pentru că un guvern rezultat din alegerile anticipate nu va putea fi format decât undeva în orizontul lunii februarie 2022. În acest mod nemulțumirile populației pentru costurile mari ale trecerii lunilor de iarnă vor fi decontate majoritar de PNL.

PNL și probabil și președintele Iohannis ar putea să agreeze o altă rezolvare, cerând PSD să intre la guvernare cu un premier tehnocrat încă înainte de iarna 2021 – 2022, formând o majoritate PNL – PSD în care cele două partide intră la paritate, conform rezultatului alegerilor din toamna anului 2020. Depinde de cuplul Ciolacu – Stănescu dacă vor accepta această propunere sau vor prefera să obțină mai mult insistând astfel pentru precedentul alegerilor anticipate.

Chiar dacă USR-PLUS va fi condus, după 3 octombrie, de Dacian Cioloș, este puțin probabil ca acest partid să își dorească să continue coaliția cu PNL și UDMR, chiar dacă unii lideri și-ar dori-o. Probabil cel mai bun exemplu este cel al lui Cristian Ghinea, care ar avea toate motivele să își dorească să continue munca la ministerul fondurilor europene. Doar că acest minister este improbabil să mai fie cedat de PNL la negocieri. Așa că, resemnat, Cristian Ghinea a anunțat deja că lucrează la un think-tank „…care să monitorizeze și să asiste implementarea PNRR”[10].

Cu siguranță, think-tank-ul anunțat de Ghinea nu-și va propune doar o monitorizare critică, așa cum o face EFOR, de exemplu[11], și va încerca să conteze și pe contracte de consiliere și, de ce nu, management de proiect cu Guvernul în perioada următoare. Iar politic, USR-PLUS poate evolua natural în opoziție, mult mai potrivit profilului său, atât timp cât guvernarea l-a adus în sondaje inclusiv sub nivelul AUR.

CE SURPRIZE NE VA ADUCE PNRR?

Sursa: https://ec.europa.eu/info/system/files/com2021_608_en.pdf

PNRR, așa cum a ținut să ne avertizeze în mai multe rânduri Sorin Ioniță (EFOR), nu este doar despre investiții și fondurile cu care acestea vor fi susținute, ci mai ales despre reforme. Reformele vor fi milestones (repere obligatorii) în acest cincinal de PNRR. Este, ca să fie cât mai clar, motivul luptei acerbe dintre Budapesta și Bruxelles, guvernul lui Viktor Orban refuzând să facă anumite reforme cerute de COM chiar și cu riscul de a pierde accesul la cele 7,2 miliarde de euro cu care ar putea finanța PNRR.[12]

Așa cum se vede și din documentul prin care COM propune Consiliului aprobarea finanțării PNRR în cazul României prin granturi și împrumuturi contractate de Uniune, nu vom fi condiționați doar de buna guvernanță a proiectelor de investiții, ci și de o listă foarte clară de reforme care vor trebui transpuse în măsuri concrete de Guvern și Parlament, cum ar fi:

Sursa: https://cursdeguvernare.ro/pnrr-nimic-fara-reforme-romania.html

Ei bine, îndeplinirea măsurilor din capitolul reforme implică voință politică și o guvernare stabilă. Din acest punct de vedere PNRR-ul este – păstrând proporțiile și inerentele diferențe doctrinare – un plan cincinal cum nu se poate mai asemănător celor pe care odinioară și le propuneau comuniștii:  acțiune politică pentru transformarea societății, susținută de proiecte de investiții în economie. Aproape totul finanțat de Uniunea Europeană.

Acum, dacă este să ne reîntoarcem la chestiunea crizei guvernamentale, cred că înțelegem ceva mai bine că o guvernare stabilă s-ar obține, în actuala conjunctură politică, printr-o guvernare PSD-PNL, stânga – dreapta (cu nuanțele de rigoare), cum foarte probabil va fi cazul și în Germania, de exemplu. Nimic nou sub soare.

Cum arătam și mai sus, o guvernare PSD – PNL putem obține cu sau fără alegeri anticipate, dar preferabil ar fi cu alegeri anticipate.

Am fi tentați să credem că o guvernare PSD – PNL nu are cum să ne aducă reformele negociate prin PNRR. Toate experiențele noastre de până acum cu actorii scenei politice dâmbovițene ne îndreptățesc să facem o astfel de apreciere. Dar avem și o excepție: aderarea la Uniunea Europeană, guvernată în cea mai mare parte de un guvern PSD (chiar minoritar la un anumit moment).

Ingredientul secret în această posibilă (și totuși de compromis) „rețetă a succesului” este reprezentat cu certitudine de Palatul Cotroceni. Neamțul trebuie să facă minunea posibilă. Și, de ce să nu o recunoaștem, Klaus Iohannis este întruchiparea pragmatismului. Rămâne să vedem dacă o și dorește.

De vom reuși să avem o guvernare stabilă, pragmatică, care să facă reformele cerute de Uniune și să aducă în țară 29,3 miliarde de euro, atunci, cum spunea și Cristian Ghinea[13]: „Dacă doar ce înseamnă PNRR s-ar face în România în următorii 6 ani, ar fi de ajuns ca a noastră clasă politică (me included) să zică: am făcut ceva pentru România.” Și nu are dreptate?


[1] https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25064860-ursula-von-der-leyen-anunt-bucuresti-despre-pnrr-romaniei.htm

[2] https://www.comisarul.ro/articol/cristian-ghinea-vrea-sa-creeze-un-think-tank-care-_1266757.html

[3] https://www.bursa.ro/videoconferinta-educatie-invatatura-digitalizare-sanatate-sorin-mihai-cimpeanu-ministrul-educatiei-avem-la-dispozitie-cele-mai-multe-fonduri-europene-pentru-educatie-de-cand-am-aderat-la-ue-42304447

[4] https://www.g4media.ro/kelemen-hunor-despre-criza-politica-e-minora-fata-de-criza-ce-ne-asteapta-in-aceasta-iarna-in-relatia-cu-usrplus-considera-ca-pnl-ul-nu-are-de-ales.html

[5] https://www.bursa.ro/ludovic-orban-3939in-cazul-in-care-motiunea-de-cenzura-va-fi-adoptata-de-parlament-florin-citu-nu-poate-fi-desemnat-premier-de-catre-klaus-iohannis-pentru-ca-exista-o-decizie-a-ccr3939-28104441

[6] https://www.bursa.ro/florin-citu-nu-vom-mai-negocia-cu-usrplus-daca-vor-vota-motiunea-psd-45004447

[7] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ciolos-castiga-in-fata-lui-barna-primul-vot-pentru-sefia-usr-plus-va-fi-organizat-insa-turul-al-doilea-1677663

[8] https://www.bursa.ro/sorin-grindeanu-de-martea-viitoare-guvernul-pleaca-acasa-daca-aur-si-usr-voteaza-motiunea-de-cenzura-a-psd-23104446

[9] https://www.g4media.ro/marcel-ciolacu-psd-nu-va-face-propunere-de-premier-daca-ne-va-propune-iohannis-alegerea-noastra-e-clara-alegeri-anticipate.html

[10] https://www.comisarul.ro/articol/cristian-ghinea-vrea-sa-creeze-un-think-tank-care-_1266757.html

[11] https://expertforum.ro/?s=PNRR

[12] https://ziare.com/europa/ungaria/pnrr-ungaria-scandal-santaj-fonduri-europene-1702387

[13] https://www.zf.ro/eveniment/cristian-ghinea-ministrul-usr-investitiilor-anunta-terminat-pnrr-ul-20253603

Distribuie acest articol

23 COMENTARII

  1. Pragmatism politic în RO ?
    Trăim în universuri diverse. 😀

    Reformele acceptabile de către politicienii noștri sunt doar două :
    – reforma sistemului de pensii prin creșterea vârstei de pensionare EXCLUSIV la pălmași. La 70 de ani.
    Specialii civili sau in uniformă , tot la 40 , max. 52 de ani și cu garanția pensiei grase.
    – reforma sistemului fiscal.
    Adică se vor elimina niste categorii scutite de impozit , contribuții și atît.
    Nici poveste sa se admită impozitarea oricărui roman care câștigă cumulat echivalentul a 75.000 euro anual , cu o cotă americana de 35 %. Sau Doamne ferește cu o cotă europeană de 45 %.
    Adică impozit progresiv cu cota inițială de 0 % impozit generalizată la primii 24.000 lei anual. E o EXCLUSIVA actuala doar a pensionatilor. O discriminare pe baza sursei venitului (pensie) dar asta e neimportant in RO.
    In rest , promisiuni , angajamente și atît.
    Identic cum am semnat în 2004 la intrarea in NATO și am resemnat in 2007 la intrarea in UE.

    Eu sunt convins că PNRR va fi un succes. Identic că atragerea anuală a fondurilor comunitare nerambursabile. Că sunt controlate.
    In schimb la programul Anghel Saligny va fi înghesuială ca la cele precedente. Nici un control , banii distribuiți după afilierea politica și a puterii.

    Republica bananiera d.t.p.d.v.

    • „Există motive pentru care au fost stabilite ținte și jaloane în Plan” sunt curios care sunt cu adevarat aceste motive. Trebuie sa fie ceva mult mai serios, dincolo de îndeplinirea unor „tinte si jaloane”. In spate se află un mesaj mult mai important pentru toate statele membre. Poate vom vedea care este acesta in anii de vin. Pana la urma, suntem europeni, atata timp cat alegem sa traim in Europa.

      • Intrebarea ,ea majora este daca vorbim despre o dirijare din partea grupurilor benevolente sau doar despre ghiveciul administrativ al birocratiei Comisiei.

        Cateodata e dificil sa distingi intre prostie si geniu.

        • Dati-mi voie sa va contrazic putin: nu sint dispus sa ii mai creditez pe conducatorii Europei cu speranta ca stiu ce fac. Impresia mea e ca mai degraba umbla ca niste curci bete si trag cu tunurile dupa vrabii. Cred ca majoritatea inca se mira ce pleasca au prins de-au ajuns in dregatoriile bruxelleze.
          Circula o istorioara, nu stiu cit e de adevarata insa e amuzanta si tilcul ei merita povestit. Se zice ca dupa ce n-a mai fost Ministru de Externe dl Plesu ar fi fost intrebat:
          – domnule Plesu, i-ati cunoscut pe puternicii si pe sefii lumii asteia, cum sint ei?
          La care domnia sa ar fi raspuns:
          – domnisoara, nu exista niste oameni care conduc lumea, se duce ea singura incotro are ea treaba. :))))

          • :-)).
            Eu doar am spus ca nu imi dau seama, asa ca e cam greu sa ma contraziceti :-))

            ===

            Discutia despre rolul elitelor in istorie e una lunga, i s-ar putea pune la indoiala utilitatea, cum subtil imi pare mie ca sugera domnul Plesu.

            Adesea oamenii discuta despre „ce vrea UE”. Avand in vedere compexitatea deciziei, apare natural intrebarea „[bold] Cine [bold] este acea UE care vrea”?

  2. După ce s-a încheiat vanghelionul liberal de la Romexpo care l-a așezat pe Supercîțu în fruntea partidului, a început ploaia de moțiuni. Probabil că Supercîțul o să se poată ține în aer cu chiloții lui roșii cu eșapament încă vreo cîteva zile, după care o să-l lase propulsia și o să aterizeze pe burtă într-un cîmp unde nu o să-l caute nimeni (varianta optimă). Cealaltă variantă o să fie legată de o vremelnică supraviețuire prin punerea lui pe aparate la ATI, pînă cînd din milă creștinească și foame de bani, Iohannis și #echipa cîștigătoare o să-l debranșeze pentru că piața liberă are doctrina și regulile ei care spun că nu e rentabil să ții muribunzi în viață și e mai bine să-i lași să-și ia de-adevăratelea zborul. Speranța că după trecerea Cîțului la cele veșnice penenereul ăla o să se miște din loc e sortită eșecului fiindcă de acolo sînt slabe speranțe să se poată fura pentru că din șase în șase luni, după cum zice meșterul Ghinea, vine supracontrolul și te jos din trenul cu bani dacă nu ești în regulă. Baza rămîne PNDL3, unde e loc de furat, așa că acolo e bătaia peștelui. ”Ingredientul secret” de care pomeniți nu cred că va face nimic, ca de obicei, fiindcă nu prea îl interesează chestiile astea, prezidentul se pregătește să treacă la exploatarea de iarnă, își schimbă uleiul și bateriile, își upgradează cipurile și antivirusul, ascute canturile la schiuri, își grijește clăparii și visează cum din Feldwebel la Cotroceni o să ajungă ceva Stabshauptmann prin NATO. În concluzie, avem PNNR și românii trebuie să știe că urmează să aplice programul #rezist ca să vază cum ies din iarnă, care cum poate și de preferat ar fi și în viață.

    • In toata lumea se fura. Dar in Romania se fura sistematic.

      ===

      Prezidentul si-a facut un obicei de a se baga unde nu ii fierbe oala si nici nu se pricepe:
      a) in educatie, unde il marioneteaza (cuvant inventat de mine :-)) pe Campeanu
      b) in guvernare, unde sustine un premier cu psihic instabil (nu e o insulta, ci o constatare)

      Nu spun ca si in absenta nasului prezidential in cele 2 ceaune ciorba ar fi fiert mai bine. Dar macar nu dadea in foc,

    • stimabile monser nu va contrazic dar va dezic – autorul zice clar ca USR dupa ce nu a inghitit galusca Anghel Saligny/SIIJ trebuie sa dispara si singura sansa a (re)formarii omului multilateral dezvoltat cincinal prin pensionare speciala este refacerea USL, pentru care nu trebuie decat luat suplimentar 1-2 miliarde imprumuturi peste cei 3,9 din PNRR si joc de glezne pana prin Martie, cand vremea buna face manifestatiunea populara mai usoara da nu vrea virusu reformat si el in varianta ro (dupa varianta delta-plus si miu-psd)

      • @agamita
        Stimate domn, răstălmăciți în mod aproape amuzant zicerile autorului.
        Mai citiți o dată. Că poate devine mai clar textul.
        Să auzim de bine!

  3. „Ingredientul secret în această posibilă (și totuși de compromis) „rețetă a succesului” este reprezentat cu certitudine de Palatul Cotroceni. Neamțul trebuie să facă minunea posibilă. Și, de ce să nu o recunoaștem, Klaus Iohannis este întruchiparea pragmatismului. Rămâne să vedem dacă o și dorește.”

    Sunt batran, nu mai cred in mos Craciun. Cele doua partide nu au nici vointa politica, nici resursa umana pentru implementarea PNRR. Iar Iohannis nici atat.

    Comparatia cu perioada 2000-2007 nu sta in picioare. Politica de cadre inceputa dement de Dragnea prin 2015, fost preluata rapid si de PNL, a distrus profund cele doua partide privind resursa umana. Regula de baza a devenit: niciun subaltern nu are voie sa fie mai competent/cinstit/nesantajabil decat mine. Si regula s-a propagat de sus in jos. Rezultatele le vedem astazi. Ascultati-l pe secretarul general al PNL vorbind, daca nu ma credeti. E fostul sef la PSD-tineret din Gorj. Mai e si ministrul de finante astazi. Minunat, nu?

    Ceva imi spune ca PSD-ul, partid cu a anumita viclenia instictuala, va gasi o cale sa se extraga cumva din povestea asta,

  4. Pentru a folosi banii europeni din proiectele 2014-2021 si 2021-2028 era nevoie de o resetare administrativa solida, nu s-a facut si avem multi bani nefolositi. La fle va fi si cu acest PNRR, anuntat cu mare pompa dar realitatea ne va trimite in zid. Era nevoiesa fie activate Agentiile de dezv.regionala, 8 la numar, care pot sti mai bine realitatile din teren. Dar la noi se prefera un minister al fond.europene sau eventual cate o unitate de management in fiecare minister. Aceasta este o formula ipocrita de a pastra toate ministerele si tot aparatul bugetar ce ar trebui redus la jumatate. Oricum cei cu pile si relatii vor avea proiectele acceptate, ca si pana acum.

  5. Suntem de multa vreme experti in simularea schimbarilor si realizari pe hartie. Parca vad cleptocratia de la noi manevrand abil pentru a puna labutzele macar pe primele transe. Nu ar fi ceva nou si avem multa expertiza.

  6. Ursula a strigat din goarna si a spus: este ultima voastra sansa sa va mai reveniti si sa va apropiati de statele vestice, asa cum trebuia s-o faceti cu multa vreme in urma, dupa aderarea la UE. Eu va dau acesti bani din care veti construi si pe care-i veti gestiona cum se cuvine, adica nu veti fura din ei, asa cum faceati de obicei, iar eu mai inchideam ochii. Cine stie „detaliile” si modul in care functioneaza institutiile UE, stie ce spun. In final totul este politic. Asadar, avem pe de o parte PNL, UDMR si ex-USR beneficiari directi, iar pe de alta parte PSD si AUR in opozitie, insa care doresc enorm sa-si bage si ei mana in borcanul de miere. Doar ca baietii astia vin cu mentalitate securistoido-comunista de anii 90, atunci cand furau si devalizau totul. Ori acum banii din PNRR sunt monitorizati la sange, mai ceva ca cei europeni din anii trecuti. De aia s-a creeat Parchetul European, ca sa urmareasca acesti bani. OLAF-ul urmarea fondurile UE, insa nu avea puterea unui parchet de justitie care sa ancheteze penal sifonarea banilor. Intelegeti? Scopul final este asocierea celor doua tabere de generali cu multe stele din PSD si PNL, si inlaturarea partidelor gen USR-PLUS si AUR. Reformele din acel tabel cerute de COM sunt de bun simt, insa sunt doar o mica parte din acordul PNRR. Odata cu PNRR vin si niste reforme ce amintesc de socialism, de ordin ideologic, social, cultural, politic, economic pe care Romania nu le va putea face. Urmarea, va fi crearea unei Europe cu doua viteze, aia despre care vorbea Mos Junker. Deja se intampla daca ne uitam la vecinii nostri unguri sau la polonezi. Vor urma si altii. Singurul atuu, singura „atractie” europeana o reprezinta banii conditionati de respectarea unor asa-zise reforme progresiste.

    • Poate ca solutia ar fi tocmai decuplarea obiectivelor de dezvoltare de fondurile europene (incusiv PNRR).

      Aceasta, pentru ca nu de dragul banilor europeni Ro ar trebui sa devina un stat capitalist, ci din banalul motiv al bunastarii.

      ===

      Dar intrarea in capitalism este in principal un proces istoric, mai putin unul politic.

      Romania s-a declarat stat de drept, democratic si cu economie de piata, a spus ca garanteaza libertatile fundamentale.

      Si daca s-a declarat si a spus, ce?! E clar ca Romania una vorbeste si alta fumeaza. Iar faptul ca Romania ii sufla fumul in fata baronesei Ursula nu inseamna ca Romania se bate pe burta cu democratiile avansate ale Vestului. Deocamdata, Romania se scobeste in nas.

      • Absolut adevărat.
        Am promis străinilor multe. La intrarea in NATO , UE. Nu am implementat nimic.
        Azi citesc de alt incendiu în spital cu morți în ATI.
        Chiar dacă mă vor înjura multi , suntem consecvenți. Repetam periodic aceleași tragedii.
        Tipic de prosti perseverenți ( in prostie.)
        Iar ” calitatea” asta a ajuns inclusiv la fotoliu de președinte de stat dar și la scaunul de prim ministru.
        O țară în debandada totala.

        • PNRR e un sprijin pentru reforme. Sau asa ar trebui sa il intelegem

          Autorul subliniaza caracterul politico-economic al investitiilor din era comunista a Ro. Si atunci investiile aveau un tel politic, derivat din ideologia unica a vremurilor.

          Comunismul a avut nevoie de cel putin 10 ani pentru fixare in societatea romaneasca, in conditiile in care decizia politica a apartinut unui stat autoritar si totalitar.

          Cam de cat timp ar fi oare nevoie pentru fixarea capitalismului intr-un stat care porneste la drum in 1989 prin difuzia autoritatii si pluralism?

  7. „ținte și jaloane în Plan” …
    UE a stabilit deja pentru Romania si … geamanduri, steaguri avertizare de furtuna ca pe plaja, marcaje montane pe copaci pentru evitarea copacilor protejati sau a pesterilor cu lilieci, traseele pistelor de biciclisti, amenzile pentru abateri si/sau discrepante de la plan, programul si repertoarul de cantat zilnic la trompeta in institutii imnul UE (Beethoven dar nu manele ritmice), sedinte de demascare cu retrogadari instantanee si in direct la TV ??? :)))

    • Va rog sa-mi permiteti o mica si usoara corectie: in privinta marcajelor pe munte putem da usor lectii oricarui stat de pe lumea asta. Stiu bine ce spun, am marcat cu mina mea trasee (multe) si am insotit si supravegheat grupuri de copii si adolescenti adunati si indemnati de cite-un profesor iubit si daruit copiilor, la marcaje, remarcari de trasee, am carat cu spatele stilpi de marcaj, sageti de tabla, saci de ciment, hirlete, apa, galeti cu vopseluri.
      Sistemul nostru aparut cindva pe la sfirsitul anilor ’60 si mai apoi legiferat (e si o lege post ’89 pentru el) este foarte bun, clar si eficient. Nu stiu daca este original si nu este el intotdeauna aplicat ca la carte uneori din motive care tin de istoria/traditia locului (Creasta Pietrei Craiului este marcata cu un ferm si decis punct rosu, marcaj indeobste folosit pentru circuite, dar asa a fost marcata frumoasa creasta inca de la inceput si asa ramine. Cita vreme marcajul este corect, te ajuta la orientare indeosebi in conditii de oboseala, vremea grea, vizibilitate proasta sau noaptea sau iarna si nu induce in eroare este bun) alteori dintr-un soi de entuziasm amatoricesc insa rezultatul aplicarii lui chiar e bun, nu am vazut nicaieri in lume sistem mai bun.
      Exista insa si gaselnite mai noi: la Balea exista zona de protectie a Lacului Balea marcata cu patrat rosu! Ma rog, ala nu poate face prea mult rau.
      In anii ’80 s-a apucat unu’ sa faca el un marcaj de la Piriul Renghii la Pestera Padis pictind patrate albastre pe copaci. Le-a dat jos a doua zi in miriielile si sub stricta noastra supraveghere.

      • Accept comentariul cu placere!
        Atunci intrebarea trebuie sa fie UE o sa stabileasca si pregatirea, modul de a actiona, salariile si indemnizatiile salvamontistilor si salvamaristilor dar si pedepsele prin lege pentru atunci cand nu pot fi salvati, ca sunt sigur ca vor sa vada cat mai multi oameni la inchisoare? ;)
        … Am avut onoarea si placerea sa dau mana cu un salvamarist cand eram adolescent.
        … Era sa imi rupa mana si palma lui era mult mai batatorita decat labele picioarelor oricaruia din familia mea! :)))

        • :) Nu stiu sa se fi bagat UE in organizarea Salvamontului. Sper sa nu-i dea prin cap s-o faca.
          Salvamontul in Europa a crescut de la sine la initiativa oamenilor de munte si s-a organizat autonom in doua feluri diferite, ambele functionind foarte bine. Exista organizarea tip Tirol (finantata in principal de catre actantii implicati local si regional, companii de turism, hotelieri, fundatii locale sau nationale) si tip Chamonix (de stat, integrata in Jandarmerie, ca pompierii). Recunosc ca nu stiu ce rol au companiile de asigurari in functionarea Salvamontului nici Tirol si nici Chamonix, ce stiu insa e ca prima intrebare atunci cind ajung la tine pe pirtie in Tirol este daca ai sau nu asigurare – vor interveni oricum, te vor duce la spital insa te va costa de te va rupe – . (Pentru o asigurare de schi care pentru o saptamina te costa sub 100 de lei…). La Chamonix este serviciu public gratuit, nu conteaza ce natie ai. Exact ca la noi.
          La noi s-a organizat tip initial Tirol si i s-a dat o forma de legalitate printr-o Hotarire a Consiliului de Ministri prin 1968. Cu finantarea insa mai usurel, unii tineau de Primarii, altii de Consiliul Judetean, uneori erau pasati de la una dintre ele la Directia Judeteana Sanitara si inapoi. Nu cred se poate vorbi de profesionisti inainte de ’89 (adica oameni care din asta sa traiasca) dar se poate sa ma insel. Poate Sinaia sa fi avut?
          La citiva ani dupa ’89 peste structura Tirol existenta a fost suprapusa de sus in jos una Chamonix, centralizata, cea a Jandarmeriei Montane, de data asta finantata solid. Care avea si are o problema: nu avea si nici azi nu prea are „oameni”, zic oameni de munte cu experienta si cu scoli de vara si de iarna absolvite, cu cursuri de prim ajutor absolvite – astazi o parte dintre salvamontisti au si pregatire de paramedici). O institutie fara vreun rost, un soi de Politie Locala, o capusa, o prostie si nu mai mult. (E-adevarat ca unii dintre salvamontistii „grei”, maestri in alpinism, sefi de echipe/formatorii nou venitilor, astia uneori fiind chiar fondatorii respectivelor echipe Salvamont, acum mai in virsta au migrat spre Jandarmeria Montana atrasi de salarii si de siguranta zilei de miine).
          Suprapunerea celor doua sisteme a dat nastere unor conflicte care puteau sa aiba urmari grave, Jandarmeria Montana si-a depasit de multe ori competentele montane (care-or fi alea…) punind in pericol nu doar vietile victimelor unor accidente montane ci si vietile salvamontistilor „adevarati” sositi la fata locului. Cunosc eu citeva cazuri intimplate in Abruptul Bucegilor. De vreo 10 ani apele s-au cam separat si interventiile dificile sint facute strict de catre salvamontistii profesionisti. (Cind e cazul sint asistati de elicoptere specializate. Trebuie spus imediat ca indiferent de simpatii sau antipatii rolul esential aici l-a avut dl Raed Arafat. Cred ca si fondurile alocate de Elvetia insa se poate sa ma insel. Oricum, deja avea o lunga traditie de colaborare, perfectionare si schimb de experienta cu redutabila organizatie de salvare montana elvetiana).
          S-a ajuns si la citeva bizarerii, spre exemplu o echipa pe care o cunosc foarte bine, cea din Busteni, e alcatuita din 6 persoane platite de Primaria Busteni, celelalte 7 fiind platite de Consiliul Judetean Prahova! Sint curios ce se va intimpla in mandatul noului sef Salvamont Romania, seful formatiei Salvamont Tg Jiu, dl Sabin Cornoiu, foarte bun organizator, om cu experienta in salvare montana si speologica (deseori cele doua nu pot fi suprapuse, cea speologica poate fi privita ca un subdomeniu specializat). Este si pentru prima oara cind conducatorul organizatiilor de salvare montana romanesti nu provine dintr-unul dintre „centrele” montane romanesti, adica Valea Prahovei, Brasov, Sibiu.

          • poate ca Salvamont (si Salvamar?) ar trebui sa fie integrat nu in Jandarmierie??? sau Politia/Primaria/Consiliul Local ci in structuri nationale care fac operatiuni de salvare/extractie si ingrijiri medicale de urgenta – SMURD sau in cel mai rau caz pompieri/medici militari, oricum ceva stabil si sustenabil (fonduri de la guvern, nu locale).
            La ultimele 3 excursii in Bucegi am fost uimit sa vad statii Salvamont si cabane inchise…oricate elicoptere ai avea la dispozitie trebuie sa ai totusi oameni pe teren, platiti corespunzator (daca se cheltuie 2 miliarde euro anual pe pensii speciale inseamna ca sunt bani)

            • Nu. Nici vorba. Si stati linistit, sint doar 5 baze de elicoptere la care Salvamontul poate apela cind e nevoie si alea nu se ridica de la sol la apelul oricui ci doar prin SMURD. Nu e aprozar aici si, slava cerului, nici agentie guvernamentala!
              E bine asa cum e acum, o structura profesionala neguvernamentala numita ANSMR (Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania) se ocupa de pregatirea personalului, examinarea personalului, atestarea lui, administreaza Centrul National de pregatire Salvamont si Dispeceratul National Salvamont – acolo va directioneaza 112 si de-acolo pleaca alarma direct catre echipa in zona careia s-a produs accidentul – nu are rost sa-i anunti pe cei de la Piatra Neamt (servus, Raul! :) ) pentru un accident in Retezat, nu credeti? – , modificarea legistatiei daca e cazul, relatii externe, acreditarea centrelor zonale/judetene/locale (aici sint oamenii care intervin efectiv in salvarea montana sau daca e cazul in cautari de inecati – unii dintre salvatorii montani sint si scafandri speologi – alta supra specializare pentru care foarte putini oameni o au) si inca altele pe care le gasiti pe site-ul Salvamont. (Nu merge ca la politrucul guvernamental aici, pe munte greselile se platesc foarte scump in zile de spitalizare si in vieti omenesti). Structura functioneaza foarte bine, nu e nevoie sa intervina nu stiu ce gusteri partinici in treaba asta. Salvamont colaboreaza foarte strins cu SMURD – uneori unii medici si asistenti SMURD sint membri Salvamont insa ca regula SMURD nu are si nu are de ce sa aiba personal pregatit pentru salvare montana, rolul SMURD vine dupa ce Salvamontul si-a facut treaba, a acordat primul ajutor si a scos accidentatul pina unde poate ajunge ambulanta SMURD sau daca nu se poate asa macar la o cale de comunicatie (un drum, o sosea, pe un platou unde se poate ateriza). Nu confundati planurile, in salvarea montana lucrurile nu merg „a la roumaine”, nu au ce cauta la asa ceva nici pompierii, nici medicii militari, nu au pregatirea alpina necesara. In rest, n-aveti grija, se fac patrulari continue in toate masivele, indeosebi in sezoanele cu aflux mare de turisti.
              Sint curios unde anume ati vazut dv statie de permanenta Salvamont inchisa? Exista citeva temporare sau care nu prea mai sint utillizate, astea da, pot fi inchise, cum e cea de la Valea Spumoasa sau cea din Prapastiile Zarnestilor, altfel nu.
              Cabane inchise in Bucegi da, sint, unele sint private si cu acces restrins, altele au fost cumparate de firmele lui Sebi Ghita si se paraginesc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la...

România, octombrie 2021 : eşec statal şi paralizie politică

Eşecul statal şi paralizia politică sunt semnele sub care stă România zilelor acestea.   Statul român se înfăţişează cetăţenilor acestei ţări  astfel cum...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.