duminică, iulie 26, 2026

Așteptându-l pe Godot, varianta bulgărească

În urmă cu doi ani, am așteptat 6 ore ca să traversăm podul dintre Ruse și Giurgiu. Anul acesta, așteptarea a durat doar 2 ore. Este un progres, dacă îi putem spune așa. Dar văzând la firul ierbii potențialul colosal pe care l-ar avea, economic și politic, un coridor rutier de autostradă continuă București – Sofia – Skopje – Tirana, întreaga situație cade în derizoriu și lasă un gust amar de lipsă de voință și de rivalitate măruntă tipică Balcanilor.

Institutul Național de Statistică din Bulgaria a consemnat în anul 2024 un volum de 2,3 milioane de turiști români[1], aportul lor financiar la sectorul turistic din țara vecină fiind estimat la cel puțin 600 milioane euro[2], sumă reprezentând cheltuielile cu cazarea și celelalte consumuri specifice sezonului estival de produse și servicii. Pentru anul 2025, rezervările venite din România pentru litoralul bulgăresc arată o creștere de 35% față de anul trecut[3], ce a confirmat încă o dată tendința ascendentă în mod constant de peste un deceniu. 

Astfel, în anul 2015 volumul turiștilor români în Bulgaria era de peste 1 milion, fiind deja al 8-lea an consecutiv[4] în care România avea cea mai mare pondere în rândul turiștilor străini veniți în țara vecină, conform datelor deținute de Ambasada Bulgariei la București. Zece ani mai târziu, tot românii sunt cei mai numeroși, ceea ce înseamnă că, de aproape două decenii, România ocupă primul loc în clasamentul turiștilor străini pe care îi primește Bulgaria anual. Sunt 20 de ani de când românii joacă practic rolul de investitori fideli în economia vecină, o realitate confirmată de prezența limbii române în meniurile restaurantelor din Balcic și din Varna, dar și în meniurile rețelelor de fast-food din zona Sofiei.

Mediul privat din Bulgaria a reacționat pozitiv la afluxul de turiști români, un aspect confirmat încă din Ruse, unde centrul orașului abundă în sezon de vorbitori de limbă română. Nu același lucru se poate spune și despre reacția autorităților bulgare, care întârzie de 20 de ani să optimizeze conectivitatea rutieră cu România și nici acum nu par cu adevărat interesate să întoarcă în acest fel aportul financiar realizat consecvent de către turiștii români.

În fiecare an, 3 milioane[5] de turiști români traversează Dunărea pe podul dintre Giurgiu și Ruse, majoritatea acestora având ca destinație litoralul din Bulgaria, în timp ce restul merg preponderent spre Grecia, dar și spre Macedonia de Nord și Albania.  De ani, întârzierile survenite în tranzitul pe acest pod se numără cu orele, pe ambele sensuri de mers. Speranța reducerii timpilor de așteptare odată cu aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen a murit la doar câteva luni după acest mult așteptat moment: în luna iulie a anului trecut, autoritățile bulgare au demarat reparații capitale pe porțiunea de pod care le aparține, al căror termen de finalizare[6] este vara anului 2026. Reparații capitale similare au fost realizate și pe partea română a podului, dar în perioada 2015-2016, deci cu un deceniu mai devreme.

Mergând mai departe, pentru orice turist român aflat în tranzit spre Sofia drumul aferent e un calvar, fiind intens circulat și prost întreținut. Aceeași suferință e valabilă și pentru conducătorii auto bulgari, întreaga zonă de vecinătate cu România neavând o rețea de drumuri care să fie măcar modernizată. Vidin, Ruse, Durankul sau Dobromir sunt toate puncte unde șoferii români, dar și cei bulgari pătimesc fără vină, din cauza infrastructurii rutiere rămase mult în urma necesităților actuale.

De altfel, rețeaua de autostrăzi a Bulgariei e concentrată în partea de sud a țării, existând o bună interconectare rutieră cu Turcia, prin autostrada „Marița” (A4), respectiv cu Grecia, prin autostrada „Struma” (A3). Partea de nord, unde Bulgaria se învecinează cu România, nu are o autostradă care să facă mai ușor tranzitul auto între București și Sofia, implicit și pentru milioanele de turiști români care merg pe litoralul bulgăresc în fiecare an. Precaritatea infrastructurii rutiere în partea de nord a țării vecine a atras după sine și un decalaj de dezvoltare economică, prin comparație cu partea de sud, soldată la rândul ei cu depopulare masivă: în aceleași două decenii în care numărul de turiști români a crescut constant, partea de nord a Bulgariei a pierdut 20% din numărul de locuitori[7], o situație în raport cu care chiar unii experți bulgari recomandă, ca măsură de contracarare, intensificarea colaborării cu România vecină[8].

La nivel politic, a fost recunoscută necesitatea unei certe îmbunătățiri a mobilității rutiere între România, Bulgaria și Grecia încă din anul 2023, când premierii celor trei state au semnat o declarație comună[9] în acest sens. Un an mai târziu, acest deziderat a dobândit valențe militare, odată cu semnarea unei scrisori de intenție având același obiectiv de către miniștrii Apărării din România, Bulgaria și Grecia, în marja summitului NATO[10] de la Washington din luna iulie 2024. Probabil sub aceste auspicii, partea bulgară a avansat ulterior cu proiecte precum lotul de autostradă Varna – Burgas[11], având ca termen de începere anul 2027 și lotul de autostradă Ruse – Veliko Târnovo[12], având ca termen de finalizare anul 2029. Acestora li se adaugă proiectul unui “pod Giurgiu – Ruse 2”, pentru care autoritățile române au lansat licitația pentru contractul de proiectare[13] în luna iulie a.c.  și preconizează anul 2030 ca termen de finalizare.

Toate sunt proiecte bine-venite, care însă nu vor conduce la interconectarea rutieră îmbunătățită între București și Sofia, așa cum se poate observa pe hartă. Viitoarea autostradă din partea de nord a Bulgaria se va opri la Veliko Târnovo, de unde mai sunt 200 km până la Sofia. De aici și observația că mai are de așteptat valorificarea potențialului colosal pe care îl are, economic și politic, relația bilaterală bulgaro-română, dar și un coridor de autostradă neîntreruptă care să lege București, Sofia și Atena, iar prin extensie aceste trei capitale ale Uniunii Europene cu Skopje și Tirana, formându-se astfel un spațiu unit al Balcanilor.


[1] https://www.rri.ro/turist-roman-in-lume/din-nou-despre-turistii-romani-in-bulgaria-id875320.html

[2] https://termene.ro/articole/romanii-lasa-peste-jumatate-de-miliard-de-euro-in-bulgaria-in-timpul-vacantelor#:~:text=Business%20News-,Rom%C3%A2nii%20las%C4%83%20peste%20jum%C4%83tate%20de%20miliard%20de%20euro%20%C3%AEn%20Bulgaria,au%20cheltuit%20pe%20litoralul%20rom%C3%A2nesc&text=Bulgaria%20a%20avut%20mai%20mul%C8%9Bi,Bulgaria%20%C3%AEn%20perioada%20mai%2Dseptembrie.

[3] https://www.bursa.ro/corespondenta-din-bulgaria-de-ce-aleg-turistii-romani-litoralul-bulgaresc-85338559

[4] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/turism/un-milion-de-romani-au-vizitat-bulgaria-in-2015-15423077

[5] https://romania.europalibera.org/a/premierul-si-seful-de-la-transporturi-se-spala-pe-maini-in-privinta-bacului-care-ar-trebui-sa-relaxeze-aglomeratie-de-pe-podul-giurgiu-ruse/33078553.html

[6] https://www.byjulia.ro/podul-giurgiu-ruse-2-ani-reparatii-pe-partea-bulgara/#:~:text=Actualizare%2007%20iulie%3A%20%E2%80%9ERepara%C8%9Biile%20la,Bulgariei%20din%20Bucure%C8%99ti%2C%20Ivaylo%20Marinov.

[7] https://friendshipbridge.eu/2024/08/15/north-bulgaria-the-poor-relative-en/

[8] Idem 7.

[9] https://www.eureporter.co/world/greece/2023/10/12/romania-greece-and-bulgaria-want-to-build-a-highway-and-rail-transport-corridor-connecting-the-three-countries/

[10] https://english.mapn.ro/cpresa/6299_Letter-of-Intent-signed-Romania,-Bulgaria-and-Greece-for-the-creation-of-a-Military-Mobility-Corridor-

[11] АПИ: Магистрала „Черно море” започва да се строи в края на 2026 г. – Investor.bg

[12] Магистралата Русе – Велико Търново трябва е готова до 2029 г. – По света и у нас – БНТ Новини

[13] https://hotnews.ro/pas-important-pentru-noul-pod-peste-dunare-de-la-giurgiu-care-sunt-companiile-care-vor-decide-unde-va-fi-construit-si-ce-tip-de-pod-va-fi-2019750

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. În 2013, cînd în sfîrșit, după multe amînări, a fost deschis podul Calafat – Vidin, mi-am dat seama cît de inepte sînt statele astea din Balcani. A trebuit să vină sovieticii în 1954 ca să facem în sfîrșit un pod între Bulgaria și România. Și a fost nevoie de încă 60 de ani și insistențele UE pentru a face al doilea pod.
    Și nici unul dintre cele două poduri nu are legături la nivel de autostradă sau magistrală feroviară.

  2. Anul trecut Bulgaria a avut13milioane de turisti straini.Cel de al doilea pod peste dunare a fost facut datorita insistentelor Bulgariei si premierului de dreapta Boiko Borisov,a relatiilor sale f apropiate cu conducatorii Ue de atunci-indeosebi rin intermediul Partidului Popular european.Incercarea de a se da mare Romania ca are populatie numeroasa e manipulativa.De acum incolo nici nu se stie daca mai isi permit multi romani concedii in Bulgaria,fiindca preturile cresc halucinant acum la un pas de euro.Deci,cand in sfarsit si Bulgaria va putea sa cheltuie bani,nu numai pcr-psd,logic va mari serios salarii si pensii ca la fie in concordanta cu cresterea preturilor si cu colegii Bulgariei-tarile cu euro.4ani coalitia liberal-neoliberali sorosoizi a oprit Bulgaria din drumul ei normal,si de aceea s au oprit proiectele rutiere total.Dar neocomunista Romanie tot timpul a tinut cu excrocii Bulgariei-neoliberalii sorosoizi mintind populatia ca ei sant europeni.Cand au venit in2020 ei sustineau ca vor construi4poduri peste dunare,de a ramas ca o gluma promisiunea lor,fiindca ei minteau in legatura cu Romania-acum s au convins bulgarii ce catastrofa sunt romanii.Poduri peste Dunare nu se preconizeaza dar se construeste drumul rapid-semiautostrada Ruse-Tarnovo,deci poti sa te sui de pe el pe A2-Hemus.Nu cred ca si vor mai permite romanii concedii ieftine in Bulgaria-turismul pt sarantoci incet-incet se va sfarsi,vor cauta bulgarii turisti mai banosi.Probabil ca va costa ca in Grecia,Croatia,Turcia un all-inclusive bulgaresc.Si asa autoritatile romanesti nu stiau cum sa faca sa nu se duca romanii in Bulgaria,oriunde numai nu in Bulgaria.Nu cred ca va fi mai ieftin nici in magazinele din Ruse in viitor.Bulgaria a intrat in alta divizie,iar Romania e singura acum in divizia a3a din Ue.Pt romani vor fi disponibile Albania,Muntenegru dar e greu de ajuns acolo.Tare as vrea sa nu mai vina nici un turist roman in Bulgaria,si sa vedem moare turismul bulgaresc?Nimeni in Bulgaria nici nu pomeneste de turistii romani,se vorbeste de nemti-pensionari,englezi-tineri,evrei multi din Israel.Cand va avea bani,Bulgaria va construi si al treilea pod,dar deocamdata nu e interes pt asta.

    • Constat că vorbim de Bulgarii diferite. Dincolo de interpretări, vă recomand să mergeți cu mașina de la București la Sofia și apoi spre Skopje și Tirana. Sau să stați in coadă la Ruse vreo 2-4 ore. Cred că veți scrie altfel de comentarii după astfel de experiențe.

  3. „…reacția autorităților bulgare, care întârzie de 20 de ani să optimizeze conectivitatea rutieră cu România și nici acum nu par cu adevărat interesate să întoarcă în acest fel aportul financiar realizat consecvent de către turiștii români.”

    În nenumărate rânduri autoritățile bulgare au cerut României să accepte construirea în parteneriat, sau cu finanțare terță, ori cu finanțare din Bulgaria a 4 (patru) poduri peste Dunăre.

    România refuză în mod susținut interconectivitatea între cele două state membre UE, care este intens promovată de Grecia, deosebit de interesată în dezvoltarea coridorului de transport Sud-Nord.

    România (poate a fost o condiție a Olandei pentru acceptarea în schengen, nu știu) refuză în mod sistematic dezvoltarea infrastructurii rutiere între România și Bulgaria, în ciuda insistențelor grecilor și bulgarilor. Interesele de securitate NATO ar putea obliga România să accepte în sfârșit construirea măcar a uni pod peste Dunăre.

    • Există și versiunea conform căreia autoritățile române nu sunt interesate de construirea unui nou pod / unor noi poduri. Dar nu asta e problema principala pe care o reclam, ci lipsa unei autostrazi intre Ruse și Sofia. Si oricum, de la Bucuresti la Giurgiu se circula lejer, pe drum modernizat, iar centura Giurgiului pana la pod e nouă și pe 4 benzi. Pentru romanii care merg pe litoralul bulgaresc dar nu numai problema e intre Ruse si Sofia.

      • Nu e preconizata autostrada Ruse-Sofia.Cateodata mai pomenea fostul premier Borisov,omul forte si acum,cel care a bagat Bulgaria in euro,insa nu in serios-vorbea de asta asa printre altele,nu sunt planuri pt o autostrada Ruse-Sofia.Ruse dupa1990 a cazut mult ca populatie,ca salarii,e al6lea oras acum,dar au salarii mai mari ca Brasov.Romania si Macedonia sunt singurele vecine cu care nu sunt drumuri bune,cu Turcia,Grecia si Serbia sunt autostrazi.Drumul Ruse-Biala,parte a drumului Ruse-Sofia e cel mai periculos drum din Bulgaria,acolo sunt mereu accidente.Dar ce cautati la Sofia de vreti la Varna?Sau poate asa sa pomeniti ce rau e in Bulgaria.Dar asta e perfect pt decidentii romani care nu stiu cum sa impiedice cetatenii romani sa nu se duca in Bulgaria,ca sa minta in continuare despre ea.Daca statul bulgar ar fi contat pe turistii din Romania,fi sigur ca se construiau drumurile.Minciunica romanilor ca fara ei n ar fi turism in Bulgaria,sau ca tara conteaza numai pe turism.Deci drumul ar trebui sa fie intre Ruse si Varna,si va fi in viitorul apropiat autostrada Ruse-Tarnovo si apoiA2-Hemus pana la Varna.Dar nimic nu se compara cu centurile semiinexistente construite de psd-pcr si pnl-pdl-securitate.Prostii de bulgari nu au asemenea chestii,vezi de aia nu au drumuri saracii.Deci nici statul bulgar nici nedemocraticul stat roman nu vor sa fie drum normal intre cele2tari.Si de aceea se minte ca in articolul de sus si altele,ca politicienii din cele2tari sunt egali.Nimic nu mai e egal intre Bulgaria si Romania.Pur si simplu societatea bulgara nu da doi bani pe romani,nu i intereseaza in general.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Iulian Mares
Iulian Mares
Iulian Mareș este jurnalist independent, specializat în economie și relații internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

carte

 

coperta cartii

În această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro