sâmbătă, aprilie 13, 2024

Autosuficiența energetică locală în localitățile mici

Este clar că Guvernul României nu poate să asigure necesarul de energie pentru cetățeni. An de an dispar capacități de producție de energie electrică securitară, transformând România într-un importator net de energie. Importul de energie înseamnă alinierea la prețurile UE, ceea ce face ca UAT-urile să poată cu greu să-și acopere necesarul energetic. De asemenea este greu de acoperit și necesarul de energie termică la prețuri acceptabile pentru UAT-uri (unități administrativ teritoriale, adică primării și consilii județene), instituții și cetățenii vulnerabili, care nici până astăzi nu sunt definiți.

Problema este că în consumul general de energie consumul casnic este mai mare decât oricare ramură a economiei.

Fig. 1 – Consumul final de energie în România (sursa: Dumitru Chisaliță)

Media națională a consumurilor energetice în gospodării arată că 48% din gospodării se încălzesc cu lemne de foc, 30% cu gaze și 20% sunt legate la un sistem centralizat de alimentare cu energie termică, acestea din urmă fiind amplasate în marile aglomerări urbane.

Într-o gospodărie cel mai mare consum este pentru asigurarea energiei termice. De aici rezultă că energia termică este o problemă de securitate națională și socială pe care statul nu reușeste să o rezolve.

Fig. 2 – Sursa de încălzire și ponderea consumurilor energetice în gospodării (sursa: Dumitru Chisaliță)

Acum 20 de ani existau peste 200 de sisteme centralizate de alimentare cu energie termică. Au mai rămas 46. Cel mai mare se află în București și acesta asigură cu energie termică mai mult de 12% din totalul gospodăriilor. Cu câteva excepții toate aceste sisteme au probleme cu randamentele din producție și cu pierderile din transportul și distribuția de agent termic. Cum majoritatea SACET-urilor au avut instalații care produceau împreună energie electrică și termică, înseamnă că au dispărut și capacități de producție de energie electrică. (Vă reamintesc că în ministerul de resort nu există nicio structură care să se ocupe de energia termică.)

Dacă analizăm cu atenție, cea mai mare cantitate de energie din mixul primar este consumată pentru energia termică casnică, aproximativ 35%, după care urmează transporturile cu 27% și mai apoi industria cu 21%. Cu alte cuvinte cantitatea de energie elecrică necesară este mai mică decât energia termică consumată. Dar și producția de energie electrică are probleme. 

Astfel distribuția geografică a capacităților de producție de energie electrică este debalansată, Moldova și Transilvania suferind de sărăcie energetică.

Fig. 3 – Distribuția georgafică a capacităților de producție de energie electrică – securitară și regenerabilă (sursa: Cosmin Păcuraru)

Dacă împarțim pe regiuni Muntenia, vom constata că estul, adică județele Ialomița, Călărași, Brăila Buzău, la care putem adăuga Vrancea, Galațiul și Vasluiul nu au nici o capacitate semnificativă de producție de energie securitară.

Cu alte cuvinte UAT-urile din aceste zone au o sarcină grea, cea de a asigura necesarul de energie și a nu se lasă la mâna guvernului și idiocrației din ministerul de specialitate.

Există regenerabile și pentru încălzire!

Este clar că o localitate din sud nu are aceleași nevoi energetice ca una din nord, cum o localitate de câmpie (sau podiș) nu are aceleași nevoi energetice cu una de munte. Fiecare comună are resurse diferite, fiecare județ are resurse diferite, fiecare regiune are resurse difertite. Deci există soluții diferite pentru a acoperi măcar parțial necesitățile energetice locale.

Să ne gândim la o localitate mică din sud, unde necesarul de energie este mai mic deoarece temperaturile sunt mai ridicate, unde potențialul solar este mai mare, unde se practică agricultura intensiva. Pentru o comuna – maxim 5000 de locuitori (sau aproximativ 1500 de gospodării) necesarul de energie electrică poate fi acoperit într-un procent semnificativ cu panouri fotovoltaice care pot fi în regim de prosumator sau care pot avea mici capacități de stocare. Măcar pentru energia electrică putem creea autosuficiența energetică a unei gospodării.

Uitându-mă la proiectul „Energie pentru viață„, inițiat de Asociația Energie Inteligentă, prin care cu un panou fotovoltaic și o baterie, o gospodărie aflată în vârf de munte își asigură minimul necesar pentru iluminat, un frigider, un televizor, un telefon și un laptop. Și instituțiile pe care le coordonează un UAT pot să-și asigure măcar o parte din autosuficiența energetică. Numai să ne uităm ce s-a întâmplat la Ciugud din județul Alba sau ce vrea să facă Blajul cu un mic teren pe care îl are și care îi poate conferi 80% din necesar. (Știu, există problema stocării!)

Problema majoră este asigurarea energiei termice. Fără discuție că alimentarea cu gaze este cea mai simplă soluție. Dar doar 35% din localități sunt acoperite de rețelele de distribuție cu gaz natural – în general nu s-au tras conducte de alimentare în zonele cu populație mică deoarece nu este rentabil pentru operatorii de distribuție, existând și zone extrem de sărace, unde populația nu are bani pentru a investi în cei câțiva metri de țeavă și în centrala individuală, populație care preferă să se încălzească cu diverse materiale lemnoase procurate fără acte, deci mult mai ieftine.

Mai sus am amintit de captarea energiei solare. Energia solară se poate converti în energie electrică prin panouri fotovoltaice și în energie termică prin instalații termo-solare aflate pe acoperișurile caselor care încalzesc apa menajeră.

Trebuie să amintim că deja există multe gospodării care au adaugat sistemului de panouri fotovoltaice, un sistem minimal de stocare de energie electrică și o pompă de căldură. Probabil este cea mai eficientă soluție de a produce energie termică pentru o gospodărie. Încă aceste instalații sunt scumpe și puține gospodării și le-ar putea permite. Ar putea exista la Agenția Fondului de Mediu un astfel de program în vederea implementării unei astfel de soluții.

Să revenim la comuna din sud. Câmpie, zonă agricolă cu destul de multe gospodării ce practică agricultura de subzistență și ferme cu suprafețe mari. Zilele trecute au apărut câteva articole cu diverși cetățeni care povestesc cum se încâlzesc cu agrobiomasa rămasă pe câmp după recoltă și pe care o adună și o folosesc.

România are un potențial energetic deloc exploatat, de care „specialiștii”din ministerul agriculturii sau al energiei se fac că nu există. România are aproximativ 12 milioane de hectare de teren arabil. Doar 9 milioane și ceva de hectare se cultivă. De pe fiecare hectar rămân minim cinci tone de agrobiomasă. Dacă măcar jumătate ar fi valorificată nu am mai avea probleme majore cu energia.

Arderea în sine este un proces cu randament mic, deci din coceni, resturile din culturile de floarea soarelui, grâu sau de porumb nu se obține chiar așa de multă energie termică. Există peleți și centrale pe peleți. Peteții, obtinuți din fel de fel de deșeuri lemnoase, au o energie înmagazinată mult mai mare decât lemnul sau paiele sau tulpinile de floarea soarelui sau porumb iar centralele pe peleți au un randament mult mai mare decât o sobă.

Aceste „deșeuri”, adică agrobiomasa, se pot transforma în motorină sintetică, kerosen, uleiuri și parafine care pot furniza energie termică, energie ce este „regenerabilă” deoarece carbonul nu provine din combustibili fosili. Procedeul „Fischer-Tropsch” a fost inventat în anii ’20 și dezvoltat ulterior pentru alte materii prime ce conțin suficient carbon și hidrogen. O astfel de instalație poate deservi o arie de 10.000 hectare și poate asigura energie pentru multe sute de gospodării. Nefiind o instalație complicată, costurile investiției și de operare sunt mici. Se poate ajunge și la gazeificare, unde randamentele sunt mai mari și produsul final este un gaz de sinteză ce poate produce energie electrică și energie termică. Rezolvarea e simpla: ori UAT-ul, ori o fermă mai mare (de fapt o societate comercială) poate să inițieze o astfel de investiție care după calculele unor specialiști se poate amortiza în câțiva ani. Cei care dețin terenuri se pot duce la „fabrica de motorină” pentru a-și procesa agrobiomasa disponibilă.

Un UAT aflat într-o zonă cu potențial hidro poate să-și instaleze o micro-hidrocentrala. Dacă intrați pe site-ul ANRE veți afla că în România sunt câteva sute. Nici aici investiția nu este mare. (Să nu uităm și alte avantaje aduse de sistematizarea unui râu!)

În România există zone cu potențial geotermal. Zona de vest, Călimănești – Căciulata și regiunea de nord a Bucureștiului.

Fig. 4 – Potențialul geotermal al României (sursa: Revista Construcțiilor)

Știm că Beiușul este mica aglomerare urbană (103 blocuri) care se încălzește exclusiv din resursa geotermală locală. Și Oradea a făcut câțiva pași, astfel în 2024 va ajunge ca 25% din necesarul de energie termică să fie acoperită din geotermal. Urmează marirea capacităților din Tășnad, Livada și Săcueni. În câteva zile se va finaliza noua strategie termoenergetică a Bucureștiului care va genera studii de fezabilitate pentru încălzirea cu energie geotermală. … Dar despre acest subiect voi scrie într-un articol viitor.

Distribuie acest articol

66 COMENTARII

  1. Microhidrocentralele sunt o catastrofa pt Romania, sunt facute fara cap si produc distrugere masiva a mediului, a raurilor pe care ele sunt instalate. Multe rauri de pe versantul sudic al muntilor Fagaras au fost distruse de aceste microhidrocentrale construite doar pt a sifona tot felul de fonduri.
    Romania exporta curent daca are excedent si importa daca necesarul nu poate fi acoperit iar de preturi ce sa mai discutam, trebuie sa ne aliniam celor din UE si putem deveni autarci doar daca ne decuplam complet de Europa cu toate consecintele.
    Green Deal ne va da multa bataie de cap de acum inainte mai ales in fata „directivelor” UE care trebuie transpuse in legislatie nationala, directive care incep sa interzica cat mai multe incepand cu instalarea centralelor de apartament cu gaz si pana la motorul cu ardere interna, sistemele centralizate favorizare de UE fiind o catastrofa.
    Idea decentralizarii producerii energiei electrice necesare este in sine buna dar vorbim de un sistem national si international de curent care trebuie sa functioneze in limitele unor parametrii.
    Ce se intampla sa presupunem ca avem tot mai multi prosumatori cu , curentul produs in exces, le pret il vor putea vinde ? subventionat de stat din fondurile colectate de le cei care nu au posibilitatea financiara sa de vina prosumatori ? datorita investitiilor masive si prea scumpe ?
    Romania are potentialul necesar sa asigure curentul electric fara probleme atat populatiei cat si mediului de afaceri cu investitii inteligente mai ales in productiile mari de energie electrica precum nuclear si verde din resurse alternative, gazul trebuind sa ramana in continuare o sursa pt cei unde exista infrastructura necesara.
    In zonele fara acesta infrastructura investitii in modele alternative pot fi solutia insa aceste zone de regula sunt sarace cu o populatie fara resurse financiare necesare aici fiind nevoie de investitii masive din partea autoritatilor, investitii 100 % preluate de stat din fonduri europene altfel nu sa va putea crea infrastructura necesara. Trebuie redusa dependenta de lemn in favoarea biomasei care creste mult mai repede decat un copac, biomasa care exista din belsug in Romania.
    Sa revin de un de am pornit avem destula infrastuctura hidro, investitii noi nu isi au rostul, trebuie pe care le avem exploatate eficient si intretinute, modernizate pe masura.

  2. Domnul Pacuraru spune: „facă Blajul cu un mic teren pe care îl are și care îi poate conferi 80% din necesar. ”
    Linkul spune:

    Noua centrală fotovoltaică va asigura circa 80% din necesarul de energie electrică al municipiului Blaj, respectiv iluminat public, școli și clădiri publice.
    De la 80 din necesar, la 80% din iluminat public e o distanta imensa. Si povestea a costat ca. 1 milion euroi!

    Mi-ar place ca dincolo de ideile geniale a producerii energiei prin diferite metode sa se socoteasca intii cit costa? Degeaba exista solutii tehnice, degeaba exista programe europene, extinderea instalatiilor d eproducere energie se va derula de abia atunci cind fiecare isi va putea permite o asemenea chestie.

    • Cind au spus ,, 80% din necesarul de energie electrica al municipiului Blaj ” cei care au declarat s-au referit numai si numai la nevoile administratiei publice . Sa fie clar . Pentru ca bugetarii , in general , desi sint capuse ordinare pe corpul social al poporului roman , se considera entitati de sine statatoare . Pe cei din administratia publica ii doare in cot de cetateni . Peste tot in Romania .

  3. Pe toată valea Crișului Negru există resurse de apă termală, nu doar la Beiuș. Temperatura apei este mult peste cea obișnuită, la adâncimea respectivă. Ar putea prezenta cineva niște calcule, cu privire la taxele pe care le încasează statul român pentru a aproba foraje geotermale? Legenda spune că un foraj care ar costa 25.000 – 50.000 de euro în termeni reali ajunge să coste 800.000 – 1.000.000 de euro în urma taxelor pe ”bogăția întregului popor”.

    La fel de necesară ar fi și o discuție cinstită despre taxele pe care le încasează statul român pentru apa ”consumată” de micro-hidrocentrale. Entuziasmul cu care portavocile Berlinului apără taxarea aberantă a apei ”uzinate” (de parcă ar fi folosită industrial) demonstrează că și partea asta e tot pe agenda lor.

    • Nu-mi aduc aminte cu precizie: acviferele epitermale (ape pina la 45 de grade) din zona Oradea -Felix – 1 Mai au adincimi mici. Zeci/sute de metri, unele chiar izvorasc la suprafata. La fel mai la sud, in zona Tinca. Posibil ca si zacamintele ungurilor sa aiba aceleasi caracteristici.
      Insa acviferele mai calde, cele din zona Beius (aud ca si mai la sud) au pe la 80 de grade (!) – (daca am fost mintit mint si eu) insa cu certitudine provin de la adincimi mult mai mari, undeva la 3000 de metri. (Se poate argumenta ca au origini diferite, caldura lor aproape sigur provine din surse diferite).
      N-am idee cit costa un foraj pina la 3000 m, stiu ca apa chioara vinduta de „domnul Fratii Micula” ca „Izvorul Minunilor”, al minciunilor mai degraba, provine din niste foraje facute pina la 500m in localitatile Rieni respectiv Sudrigiu, adica cu mult mai sus decit cele termale. Subiectul mi se pare extrem de interesant si de demn de studiat. (Cind ajung in zona in masura timpului disponibil o sa incerc sa ii caut pe cei care au condus forajele alea (au fost facute la sfirsitul anilor ’80 si inceputul anilor ’90 – daca mai sint in viata – si voi putea afla date de prima mina).
      Nu sint la curent cu calculele tehnice – daca s-au facut – in privinta exploatarii pe termen lung: cita apa e, cita putem sa exploatam astfel incit injectind inapoi in zacamint sa inchidem ciclul fara sa degradam, fara sa scada temperatura apei sau „sa secam” zacamintul x sau y. Pentru ca o Terme Bucuresti e una iar un cartier din Oradea e cu totul altceva.
      Aveti dreptate si cu taxele pe apa termala: daca x are un izvor de apa termala pe proprietatea lui, apa aia nu e a lui. E a „statului” si trebuie sa plateasca pentru ea! Gurile rele spun ca unele dintre casele si pensiunile din 1 Mai ar avea captari si foraje proprii de mica adincime din care si-ar extrage in secret apa termala.

    • @harald- o mare idiotenie taxarea apei uzinate…ajunge la costul hidroelectricitatii ca sa tinem Apele Romane in viata, cu salarii exorbitante, nefacind, literalmente nimic, iar inundatiile se petrec mereu anual, la vreo ploicica mai acatarii.
      Una tare de tot : Au fost discutii cu amaritii aia de la Apele Romane pe tema CHEAP Tarnita – Lapustesti si, la mintea lor, ei ar fi vrut sa taxeze apa si cind urc apa in rezervor si sa taxeze aceeasi apa si cind o dau jos in lighean…minte de Dorei, demn de Academia Catavencu

    • Taxe pt. Foraj – https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-15tyk7qu/

      „În ceea ce privește obligațiile fiscale datorate de către titularii drepturilor de prospecțiune și explorare, Curtea reține că acestea sunt prevăzute atât de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, respectiv de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cât și de Legea minelor nr. 85/2003, în acest sens fiind art. 28 alin. (3) din acest act normativ, care statuează că pentru eliberarea permisului de exploatare solicitantul va trebui să plătească taxa pe activitatea de exploatare, redevența minieră trimestrială pe parcursul valabilității permisului și garanția financiară pentru refacerea mediului, art. 44 alin. (1) care prevede că titularii licențelor/permiselor sunt obligați la plata către bugetul de stat a unei taxe pentru activitatea de prospecțiune, explorare și exploatare a resurselor minerale, precum și a unei redevențe miniere și art. 49 unde se stabilește, cu titlu general, că plata taxelor, tarifelor și a redevențelor prevăzute în Legea minelor nr. 85/2003 nu îl scutește pe titularul licenței/permisului de plata obligațiilor bugetare datorate conform legislației fiscale în vigoare.” https://www.juridice.ro/755134/exceptie-de-neconstitutionalitate-respinsa-ref-reglementarea-taxei-pentru-autorizatia-de-foraje-sau-excavari.html

      Firma care exploatează forajele in oradea si bihor http://transgex.ro/index.php/ro/ – puteri vedea o sumedenie de rapoarte si date financiare

      Redevente – https://www.namr.ro/resurse-minerale/taxe-redevente/

      Mai pe scurt – initial si onetime – autorizatia de constructie care poate include sau fi cumulata cu taxa pt. Forare (max 8 ron/mp afectat)
      – anual/periodica – permis de exploatare – taxa pe activitatea de exploatare, redevența minieră trimestrială(5%) pe parcursul valabilității permisului și garanția financiară pentru refacerea mediului

      https://www.oradea.ro/fisiere/module_fisiere/8302/h217_10a.pdf
      Studiu de fezabilitate 2010 – Valorificarea energiei geotermale în asociaţie cu pompe de căldură şi gaze naturale,pentru producerea agentului termic de încălzire şi preparare a apei calde de consum
      la consumatorii cartierului Nufărul – proiectul implementat deja
      Forajul in sine nu ajunge la valori atât de mari. Depinde de tip, debit, instalatii, scop etc.

      Sincer, mi-ar lua cam mult sa va calculez partea de taxe dar nu acestea sunt costurile principale.

        • In componenta unui pret, fie si al forajelor, intra cheltuieli fixe, variabile si marja. Taxele de autorizare intra tot acolo daca se doreste serviciu la cheie.
          Differenta sesizata de Harald mi s-a parut cam mare si de aici despicarea firului contabil in 4:-).

          Aaa, ca mai apar si „taxe” intre prieteni e alta poveste.

          Daca aveti timp puteti urmari calculele tehnice si de investitii din cele 119 pagini ale studiului de fezabilitate din primul comment.

      • @Mykeo – ”sincer”, din sentința aceea rezultă doar că instanțele inferioare au dat dreptate UAT Lipova, să încaseze încă 40.000 de euro, pe lângă taxele deja încasate de agențiile statului.

        Aveți un studiu de caz pentru un foraj anume? Că Transgex pare ocupată doar cu foraje pe bani publici, iar Dafora era în insolvență, ultima dată când m-a interesat subiectul. Personajele implicate în administrartea Dafora par să fie tot cele de la Transgex.

        • Daca aveti nevoie de un foraj anume sau preturi puteti încerca sa cereti oferte de la mai multe firme. Poate unele va vor explica mai clar cum e cu ponderea taxelor. Merge si pe olx.
          Nu doresc sa ma transform in avocatul lor, chiar nu am nicio treaba cu ei, dar Transgex face si parteneriate cu entitati publice pe domeniul geo – proiecte la cheie plus exploatare – in oradea si beius treaba merge foarte bine.
          Aveti exemple de project management si executie si in Usa, Franta, Germania etc – de la armament la energie etc. , tot bani publici sunt si acolo.

          Livrabilele pe energie geo sunt vizibile si masurabile de multi ani.Actionariatul, activitatea si raportarile le aveti pe site. Poate gasiti si tarife.

          V-am dat exemplu din link nu pt. speta in sine ci pentru faptul ca cuprinde mai succint decât N linkuri pe legislatie taxele aferente activitatilor de exploatare din domeniu. Restul e insignifiant, si la urma urmei ce suprafata are o cariera comparativ cu un foraj? Si cat face 40000 impartit la mp?

          Referitor la Nufărul – erau 8000 de locuinte ( cam 20k locuitori), In oradea ai 70% încălzire centralizata (150000 persoane). https://www.ebihoreanul.ro/stiri/tare-la-termoficare-oradea-conduce-in-topul-oraselor-cu-cele-mai-moderne-sisteme-de-incalzire-centralizata-din-tara-157229.html

          Doar ca energia termica produsa pe geo este mixata cu celelalte surse (ca produs comercializat) a.i. Datorita costului mult mai mic al gigacaloriei geo (acum cativa ani diferenta ar fi fost de la 100 la 300 ron) se ajunge la un pret ponderat mai jos catre toata populatia. Nu vad care e problema cu faptul ca restul energiei se produce pe gaz( cogenerare). In primul rand acviferul termal nu e suficient pt. tot orasul, ca nu suntem in islanda, si in al doilea proiectele de exploatare la acest nivel si pentru alte scopuri decât turism sunt abia la început ( cam 10 ani). Prin urmare cei 20mio se impart la 150.000 de clienti = 133€ per capita / durata de viata sau amortizare pt.partea de geo.E mult?

          Iar referitor la rentabilitate si suportabilitate – pretul de productie in Oradea este cel mai mic din tara, jumatate fata de Bucuresti dar si subventia este cea mai mica (15% fata de 64%) : https://www.stiridecluj.ro/social/clujenii-platesc-de-4-ori-mai-mult-decat-oradenii-pentru-subventia-gigacaloriei-motivul-avem-un-sistem-de-termoficare-mult-mai-ineficient
          Faceti o simpla căutare pe google, veti gasiti suficiente info. Nu va expun cele de mai sus pt. a lauda un sistem anume ci doar pt. a va arata ca se pot face si proiecte utile, durabile si eficiente in domeniu. Cel putin in acea zona functioneza. Banii sunt pe fonduri preponderent dar nu exclusiv. Si pana la urma sunt tot banii nostrii.

          Crisana este fostul ziar local din perioada raposatului. Dezvoltarea se face in general pe credite, gradul de indatorare al orasului este in continuare mic (7% – 2022, va ajunge la 21% pe o perioada scurta in 2023- aici nu se asteapta intrarea fondurilor pt, demararea unui proiect ci de cele mai multe ori se începe in avans cu credite punte – iar ratingul Fitch la investment grade. https://www.ebihoreanul.ro/stiri/gradul-de-indatorare-a-oradiei-se-va-tripla-de-anul-viitor-176158.html

          Prin urmare exista suficienta parte plina a paharului a.i. sa consideram investitiile respective de succes, facute chiar de stat.

          Daca doriti si mai multe cifre cautati pe site-ul primăriei si al societatilor subordonate.

          • @Mykeo – am înțeles, nu aveți un studiu de caz în care să fie evidențiate taxele percepute de agențiile statului român pentru foraje geotermale la 3.000 de metri adâncime, dar ”se știe că” :

            ”si in Usa, Franta, Germania etc – de la armament la energie etc. , tot bani publici sunt si acolo.”

            Despre asta e în realitate toată povestea: despre cheltuit bani publici, despre câștigat traiul din bani publici și despre PR făcut pentru firme foste de stat care s-au privatizat cu tot cu patrimoniul de stat. Obligând și primăria din Tășnad să plătească redevențe pentru apa termală, aceleiași firme privatizate cu patrimoniul de stat.

            ”la Nufărul – erau 8000 de locuinte”

            Se numește citare falsă, atunci când textul citat nu se regăsește în sursa citată. Cifra de 8000 nu se regăsește nicăieri în articolul citat, în alte surse apar 6277 locuințe. Iar a invoca lipsa de credibilitate a ”fostului ziar local din perioada răposatului” e oarecum deplasat, când firma privată s-a privatizat tocmai cu patrimoniul de stat ”din perioada răposatului” și încasează și azi tot bani de la stat.

            Exact cum Germania a devenit cel mai mare producător mondial de lignit, după ce s-a umplut de moriști și panouri solare, tot așa Oradea a instalat încălzire cu apă termală pentru 6.277 de locuințe, însă asta numai după ce instalase o centrală pe gaz de 54 de milioane de euro pentru alte 61.500 de locuințe. Deci chiar spre 90%, nu 80% cum estimasem inițial.

            • Sincer, la capacitatea dvs. de analiza trebuia deja sa fi gasit singur raspunsul despre ponderea taxelor aferente forajelor in costul executantului.

              V-am demonstrat cu cifre ca investitia este functionala, eficienta si rentabila. Nu am sustinut ca poate furniza in mod exclusiv serviciile de termoficare pt. un oras sau o parte a lui, si nici nu o face. Reduce in schimb costul de productie si implicit pretul serviciului prestat pt. Tot orasul.

              CCA 8000 de locuinte – mea culpa partial – din motive de spatiu nu va fac si o descriere a hartii orasului. 8000(cca.) de locuinte se gasesc in raza pe care o poate deservi proiectul din Nufarul, ceea ce inseamna si parti din cartierele invecinate. Si pana la urma, datorita modelului de repartizare a resurselor termo la nivel de oras tot la 150000 locuitori se imparte valoare investitori, si ne da tot 133€/ pers/ durata de viata a activului, este in continuare mult?
              E preferabil sa mergeti pe. nr. de locuitori pt. ca unitatile locative nu sunt nici uniforme si nici cu grad identic de ocupare. Rămâne la 20k vs 150k locuitori, deocamdată, pt. ca vor mai investitii in foraje geo si in alte cartiere.
              Suntem la o discutie libera, nu academica!

              Ca peste tot fostele ziare locale au o linie politica ceva mai de stânga, întâmplător opusa orientarii celei locale de prin 2008 încoace. Este dreptul fiecăruia sa prezinte realitatea cum crede el de cuviinta dar asta nu înseamnă ca e nepartinitor, daca tot sunteti adeptul adevărului atunci verificati si celelalte surse.
              Sa vedem costuri/loc si prin alte parti:
              https://www.aradon.ro/aradon-stirile-judetului-arad/incalzire-pe-biomasa-pentru-locuitorii-din-seleus-1669478/ 32mio ron/3000 loc = 10,666 ron = 2176€/loc/ durata de viata activ

              Pt. Oradea, fiind totusi o localitate mai mare, investitiile totale(de-a lungul anilor, centrale, caf, retele, puncte etc) in termoficare sunt, citez din amintiri, cumulati dvs cifrele din diverse surse) sunt in jur de 150-180mio euro = 1000-1200€/loc / durata de viata a investitiei

              Probabil nu m-am exprimat eu foarte clar -nimeni nu a sugerat ca in acest oras termoficarea va fi doar pe baza geo/ energie regenerabila! Ci doar ca va creste ponderea acesteia in măsura in care este fezabil. Iar spre deosebire de moristi si panouri, energia geo vine intr-o forma mult mai continua (sunt perioade in an in care debitul acviferului trebuie protejat).

              Si eu am o viziune liberala asupra economiei in general dar sunt constient ca in domeniile securitate sau prioritare pt. Stat vor fi întotdeauna parteneriate public – private, monopoluri (vezi dezvoltarea cailor ferate sau zborurilor transatlantice americane). Asta este realitatea de peste 150 de ani cel putin, ca sa nu o luam mai jos in istorie).

      • @Mykeo – despre Nufărul am găsit un articol din 2021, se pare că pentru 6.000 de locuințe era vorba de peste 20 de milioane de euro (+TVA) din bani publici:

        ” (…) inițial contractul total era de 86,7 milioane lei, în urma actualizării suma pe care o aprobăm astăzi este de 99,4 milioane lei. Această sumă se împarte în 60 de milioane lei (adică 85%) care vin din fonduri europene, 9,3 milioane lei vin de la bugetul de stat, iar 29,2 milioane lei vin de la contribuția proprie a municipiului Oradea.”

        https://crisana.ro/stiri/actualitate-2/incalzire-cu-apa-geotermala-in-nufarul-studiul-de-fezabilitate-a-fost-refacut-180082.html

        Câte locuințe are Oradea în total și cu ce se încălzesc restul? Mai aveți încă 100 de milioane de euro bani publici și pentru ele? Sau pentru 80% din rețeaua de termoficare din Oradea se folosește gaz? Că legenda așa susține.

  4. Pentru cei cu buda in fundul curtii propun sa se faca mai bine o ciclu combinat cu turbine cu gaze si recuperarea in ciclu Rankine organic alimentat cu biogaz-ul din colectarea simultana a acestor ,,extraordinare” rezerve energetice. E la fel de SF si inaplicabil ca solutiile prezentate.
    Un sfert din populatie traieste din banii trimisi de cei aflati afara la munca, mai ales in satele si orasel mici unde este aceasta lipsa si dumneavoastra vreti investitii si eficienta energetica.
    Ma pufneste rasul ca toti aduceti in discutie aceleasi 2 povesti de succes Oradea, Ciugud care sunt 0.000005% din cele peste 4000 de primarii.
    Lipsa capacitatii de producere a energiei electrice din diverse zone este data de structura resurselor din acele zona, e normal sa fie asa atata timp ca lignitul este in Oltenia si vantul in Dobrogea,
    Moldova si Transilvania au resurse de gaz natural si petrol, care pot fi folosite cu randamente economice mai bune in alte industrii decat sa le arzi pentru a produce energie electrica si sa duci lignit cu trenul, ca Ceasca din Doicesti sau Gorj la Suceava sau Oradea, este ineficient, mai bine transporti energia electrica prin cablu.

    • Pentru o casa cu ceva curte e mai simplu. Fermentarea biomasei produce temperaturi de 60-65 grade Celsius. Un rezervor de 4 m diametru si 1,5 m inaltime poate alimenta cu agent termic o casa medie, din noiembrie si pana in aprilie. Iar produsul secundar este compostul. Suna SF, dar se poate face. Se face.

  5. Ușor cu Fischer Tropsch pe scări. Nu este așa simplu cum își închipuie unii. Obținerea gazului de sinteză nu se face cu instalații simple, ai nevoie și de o instalație de fabricare oxigen. Dacă vreți amănunte, vedeți cazul Sasol Africa de Sud. Nici într-un caz nu se aplică pentru vreo comună sau chiar județ. Iar utilizarea biomasei a fost intens subvenționată într-un land austriac și după încetarea subvențiilor a murit glorios.

  6. Dacă eu aș avea pe mînă sectorul energetic așa aș proceda și ar fi perfect. Doar că nu eu sînt la butoane. Și nici autorul articolului și nici altcineva, nu în sensul sugerat de articol.

    Problema nu este tehnică, bine ar fi fost să fie. Ține de spirit întreprinzător și de management. Pentru că, de pildă, nu există afacere mai simplă și mai clară decît ELCEN, unde bagi gaze pe-o parte și scoți curent și agent pe cealaltă. Trebuie doar să gospodărești eficient infrastructura. Și totuși incapacitățile de plată și proasta întreținere a rețelei au fost cronice. Și atunci, ce șanse de reușită să aibă scheme de subvenționare sau lanțuri logistice relativ complexe în condițiile unei profitabilități (fără subvenții) aproape de zero? Acolo unde există soluții individuale care merg fără subvenții arbitrare, există soluții, care se și aplică, fie că vorbim de vile în suburbii, fie de OMV la Brazi. Ele trebuie încurajate și consiliate. Dar acolo unde sînt implicate reglementări și subvenții, trebuie luat de la început, cu reașezarea motivațiilor și proceselor din sectorul public, care la rîndul lor depind de redescoperirea în fine a spiritului întreprinzător.

    • Problema este in primul rind tehnica. Stiinta pentru (aproape) toate formele de energie, securitare sau „ruinabile” este foarte bine cunoscuta, punerea ei in practica insa, ingineria care va sa zica spune deseori nu. La ruinabile w&s si in primul rind la biomasa. Confuzia intre lemn si biomasa este inadins intretinuta. Lemnul merge pentru incalzirea casei – pentru lumina insa mai usurel ca macane – in lipsa oricaror alternative competitive ca pret – pe romaneste OAMENII TREBUIE SA SI LE POATA PERMITE AZI, nu in viitor – biomasa insa nu. Nu. NU! Produce doar hirtii, analize si abureli, in practica insa dezastre „de mediu” si financiare.
      S-a incercat in citeva locuri in Romania, centrale pe biomasa „pe fonduri” si subventionate pina-n plasele. N-au produs nici macar energia consumata pentru a fi construite. Au produs in schimb pierderi foarte mari pentru toti si sinecuri pentru citiva prepusi de partid. Exemplul investitiei dezastruoase in centrala „pe biomasa” de la Sacuieni Bihor este la citeva click-uri distanta.
      Inca: trebuie sa dam Moldovei curent. Din balegar si paie il producem sau de la Bicaz? (Mark my words: nu-l pot plati. Sint citeva judete sarace. Traditional sarace. Stiti cu ce vor plati curentul ala? Cu cedarea infrastructurii lor energetice catre Romania. Asta e un pas esential catre unire si o pozitia de forta pe care noi, Romania trebuie sa o sustinem prin energie securitara, nu prin abureli si piruete verbale. Cind voi vedea primul strung functionind cu energie din paie si balegar imi voi schimba opinia).

      Situatia este cvasiidentica cu miliardul de investit aiuristic la Tarnita Lapustesti. Un miliard de Euro pentru 4 ore de energie pina se goleste lacul? Ba mai nou vad ca e unul care vrea cinci Tarnite. Nu din banii lui, din ai mei si ai dumneavoastra. Saracu’, trebuie ca ii e tare foame, ii saliveaza proteza a fonduri europene. Stiti de unde sint fondurile alea zise europene? Tot din buzunarele dumneavoastra si ale mele, ca n-au venit nici Madam Tralalayen nici Timmermans cu bani de-acasa. Banii aia vind din jupuirea celor care produc ceva, orice, in Europa, indiferent ca sint companii/firme sau salariati!

      • @:)
        unii spun, cu argumente, ca se poate cu biomasa, (dna Lili a fost foarte simpatica cu termenul „facubila” – de retinut !) altii spun, tot cu argumente ca trebuie 1-5 Tarnite, o fi bine o fi, rau, e de dezbatut….dvs. insa ziceti nu,nu NU !…desi, mi se pare de domeniul evidentei ca poti citiga in 4 ore de functionare la fel de mult, poate mai mult, decit 20 de ore de functionare
        deci cu ce argumente ziceti nu, Nu, NU ?…altminteri …n-avem cum sa va luam in seama

        • LE – in aceeasi perioada a aparut si oribilul cuvint „baubil”. Dac-ar fi sa respectam cutuma cuvintul „corect” ar fi „buvabil”. Ceea ce suna exact ca dracu. Cine-l foloseste spune multe despre el insusi si nu de bine.

    • ELCEN este o mare pacoste pentru Bucuresteni . La fel OMV Brazi pentru ploiesteni . Prima este o afacere politica in care bucurestenii isi fura pe rind caciula ( miscare din care obtin cistiguri in bani si electorale politicienii ) iar a doua este sursa de boli ( grave ) si salarii pentru ploiesteni .
      Poporul roman este in ansablu fricos , incosntient si iresponsabil pentru a intelege ca trebuie sa se rupa de cercul acesta vicios in care se lasa furat de politic cu legea in mina pentru ca din ceea ce fura politicul sa ii deie mii si mii de subventii si pomeni . In momentul in care romanii nu se vor mai lasa furati de bugetari si isi vor avea grija de ei fara sa ceara la guvern eu o sa imi scot palaria in fata lor .

  7. „Democratizarea” productiei de energie este viitorul. Fie ea hidro, eoliana ori solara, energia electrica va fi produsa la nivel de gospodarie, de grup, de comunitate locala, de UAT, de companie etc. Treptat, monopolul „baietilor destepti” din energie se va dilua. La fel si OPEC, OPEC+ sau alte organizatii care controleaza strict „piata libera” a petrolului si gazelor.
    Sa ai un autoturism electric si sa-l poti incarca cu energie electrica pe care ti-o produci singur ar fi echivalent cu a avea, astazi, o mini-sonda si o mini-rafinarie in curtea casei. :) Nu degeaba, „petrolistii” se dau de ceasul mortii (chiar si aici, pe contributors) sa ne convinga ca, de fapt, clima nu se schimba si ca, daca chiar se schimba putin, nu e din cauza plasticului si a arderii de combustibili fosili, iar energia din surse regenerabile si autovehiculele electrice n-au niciun viitor.
    Viitorul vine peste noi, fie ca ne place sau nu.

  8. Ideea cu biomasa pare facubila daca costurile nu depasesc suma finala obtinuta din consum .Nu cred ca exista vreun studiu acceptat sau aceptabil pe subiect sau o entitate economica ce face asta .La nivelul energiei ,consumate, de cetaten, in Bucuresti, lucrurile sunt usor complicate .Exista o serie intreaga de nejunsuri ce mareste consumul .Incepind cu pierderile din retea , cu neadaptarea ,uneori ca si dimensiune necesara , a cailor de transport , continuind cu contorizarea ce are si ea hibele ei cunoscute atunci cind ne referim la un consum real , ca si dealtfel nefolosirea unor sisteme de protejeaza consumul (lasam apa sa tot curga ) favorizeaza aparitia unui consum energetic nonnecesar ce avantajeaza doar pe furnizor .Cetateanul nu este educat spre a-si proteja consumul iar sistemele vechi de contorizare sunt deficitare si pun cetatenul in situatia de a nu putea beneficia de un raport corect consum pret final .Totodata exista si un sistem deficitar ce are un impact negativ major atunci cind ne referim la Asociatiile de Proprietari acolo unde legea este deficitara si incomplet formulata .La nivel general si teoretic fiecare comunitate ar trebui sa isi rezolve singura prioritizarea nevoilor energetice fara sa mai astepte de la STAT rezolvari globale .

    • Dati exemplul Bucurestiului si indraznesc sa va intreb ; va imaginati ca toti moldovenii , oltenii , dobrogenii , …. care au dat navala in Bucuresti in ultimii 50 de ani ( ca de altfel in toate marile aglomerari urbane ) pentru parvenire si-au pus vreodata intrebari cu privire la modul cum se vor incalzi in locuinte , cum isi vor prepara apa calda menajera cum vor decurge lucrurile astea tehnic , din acel moment al navalirii si pe viitor ?!
      Aglomerarile urbane sint sortite multor dezastre pe toata ascensiunea ( si expansiunea ) lor . Si am asa un sentiment ca Bucurestiul ( adica locuitorii lui , in mare parte inconstienti , iresponsabili si fuduli ) va avea de suferit curind .

      • Cred că nu prea ai proprietatea termenilor: a parveni- a ajunge, fără merite deosebite, prin mijloace neoneste sau printr-un concurs favorabil de împrejurări, la o bună situație materială, politică sau socială; a pătrunde într-o pătură socială înaltă; a se ajunge. Cred că voi bucureșteni cu sânge nobel sunteți mai calificați. Pe de altă parte când OMV produce cu munca altora prin țară și strânge banul la București … Așa că a se slabi cu calificativele.

        • Eu consider ca am folosit termenii in cunostinta de cauza si corect . Apoi , nu imi amintesc sa fi fost de acord sa ne tutuim .
          Mai apoi , nu am fost ,nu sint si nu voi fi bucurestean .
          La buna vedere .

    • Prin 1996 ma ocupam cu studiile privind eficienta utilizarii biomasei. Studii exista cu gramada, schepsisul este, ca la orice studiu de fezabilitate, sa te joci cu ipotezele ca sa iti iasa ce vrei!
      Daca pui pretul de transport 0, ca cel care are biomasa este obligat sa o elimine, o sa fie eficient pentru tine ca producator de energie dar intr-un an o sa vezi ca ala a iesit din afacere ca este pe pierdere si tu ai investit o gramda si ajungi sa nu ai materia prima.
      De ce sa ard paiele cand pot sa le foloesc pentru a hrani animalele?
      Si tot asa, totul ce e pe hartie se poate face, ca si ceea ce propune Cosmin, dar uitam ca realitatea este mult mai complexa. Descentralizarea productiei insemana investitii masive in retele electrice, investitii pe care nu le face Operatorul de distributie pentru ca ar pierde bani si actionarii ar vinde afacerea.
      Sistemul energetic este complex si pentru ca tot ce exista a fost proiectat la nivelul anilor 60 trebuie facute investitii masive care in spate constau in reurse: bani si oameni pregatiti, ambele lipsind cu desavarsite in tara sinecurilor.

      • Subscriu la conditionarea calculelor de valoarea 0 a paielor. M-am jucat un pic cu asta. Ma asteptam ca resturile vegetale sa reprezinte o problema pt. Ferme când de fapt erau un asset destul de valoros. Cateva probleme din lumea reala care au pus pe butuci ideea:
        1. Balotarea resturilor vegetale din câmpul fermelor (mari, ca aia au utilaje) costa
        2. Echipamentele si utilizarea lor pentru asta costa si ele
        3. Transportul din camp spre o rampa de încărcare pt. expediere la centrala costa
        La faza asta fermele prefera sa le inglobeze in sol, rezultand operatiuni mult mai putin costisitoare decât 1+2 si economii la ingrasaminte si refacerea solului!
        Apoi:
        1. Datorita volumului, costul de transport pe tona devine enorm peste 50 km = cam asta este distanta de eficienta logistica pt. a avea un cost de intrare la centrala profitabil.
        2. Raza de 50, fie 80 km nu furnizează suficienta biomasa pt. capacitati de productie cat de cat serioase.
        In concluzie, fermierii sunt mult mai castigati ca timp, bani si mentinere a fertilitatii solului daca refolosesc resturile vegetale local. Resturi pt. Ca paiele se valorifica superior prin furajarea animalelor.
        O varianta de compromis o reprezinta transformarea resturilor in peleti, cu impact local, supusa si aceasta conditionalitatilor de la 1-2.
        Alta varianta este subventionarea energiei din biomasa, ca bruxellul are always bani de aruncat pe utopii – cazul sacuieni-bihor intradevar.
        Interesant ca la Suceava centrala functioneaza, din cate stiu, pe „deseuri lemnoase” desi botosaniul este un judet eminamente agricol 😉.

        • Am uitat sa adaug:
          Resturile vegetale au caracter sezonier, ceea ce înseamnă necesitatea unor stocuri masive realizate pe o perioada scurta = costuri depozitare, spatii pt. Conditionare etc, pe multe luni din an. Nu prea ai optimizare jti ca in alte ramuri.

        • balotii de paie (cilindrici si paralelipipedici), mi-au fost oferiti cu mult entuziasm @ 40 EUR/tona , adica, 40 EUR/4 MWh adica 10 EUR/MWh….as putea plati si dublul pretului, adica 80 EUR/t de paie (sky-rocketing !).
          Comparati asta cu costul gazului natural azi+ CO2 aferent (adica 85 EUR/tCO2)
          Mai discutam

          • am uitat sa adaug – un sopron amarit pe cimp, unde stivuiesc balotii pentru la iarna este cam moca la costuri de depozitare…nu miroase, nu deranjeaza la ochi…altimnteri cind merg prin tara, vad mii de baloti si azi stind pe cimpm in zapada sau ploaie cu cite o cioara pe ei…
            …si, mai ales, scap de dat fosul la paie pe cimp, ca nu mai e voie

            • Un sopron amarit pe cimp este constructie . Pentru a construi e nevoie de autorizatie . Sa nu intram in itele incilcite ale administratiilor publice pe legea 50 ca e de jale .

          • Când o tonă de paie o să aibă puterea calorică a unei tone de gaz metan, comparația între paie și gaz o să aibă sens. Până atunci, certificatele de carbon înclină balanța în direcția greșită.

            Cam pe când vă pregătiți să retrăiți un an ca 1989 și tot deceniul care a urmat? Că spre asta vă îndreptați, cu entuziasmul ăsta de a trece la încălzire cu paie 😀

            Cu ce transportați baloții de paie, nu tot cu camioane diesel? Cu ce recoltați și balotați paiele? Nu cumva cu combine și tractoare diesel?

            Până acum, rușii au făcut tot ce e posibil să obstrucționeze producția de gaz a Europei și a României, ca să-și vândă ei marfa. Dar ăsta e deja un capitol încheiat, ar fi cazul să revină toată lumea la realitate.

            • @ harald: si totusi, ce facem cu paiele, desuerile de lemn si deseurile menajere ?….tooooate in cantitati f. mari !?…indiferende gaz, ca e bu ca e rau ca avem sau n-avem !?

            • @dragostin – mai întâi trebuie să vă hotărâți dacă sunteți agricultor sau energetician. E treaba agricultorului ce face cu paiele, treaba energeticianului este să producă energie electrică. Nu neapărat din paie.

              Atât timp cât piața energiei este alterată de taxele pe carbon, ce vă face să credeți că paiele ar polua mai puțin decât gazul metan?

          • Atunci ati putea fi un potential client pt. echipamentele necesare, la pret competitiv 😀.

            Da, si eu am fost entuziast la vederea balotilor uitati in camp dar cateva discutii la apia si apoi cu fermieri seriosi (de la 8000ha in sus) m-au adus cu picioarele pe paman. Poate aveam un target diferit de al dvs. Bun, asta a fost acum ceva timp, posibil sa fie alte oportunitati la ora asta dar luati ceea ce v-am expus ca o critica constructiva – in orice business exista si scenariul negativ. Iar de la idee si plan la business (fie si cooperatist) implementat e cale lunga si multe se mai schimba.

            Ps – ar merge probabil foarte bine la ferme dar uiteti ca din varii motive nu se intampla.

        • la o raza de 50 km corespunde o suprafata (agricola) de circa 5-7000 km2, adica circa 5-700.000 hectare, si daca luam jumatate din biomasa (restul regenereaza terenul, etc) avem circa 1 milion tone biomasa anual (adica circa 500 garnituri de tren; 2/zi); adica 8000 Gwh termic; si daca se face si generare electrica, inca 1000-2000 GWh electric.
          Cu 15 astfel de fabrici s-ar rezolva mai multe probleme pentru Romania (economia zonelor rurale dezavantajate, balanta energetica, eficienta, sustenabilitate, etc). Daca nu ii vine cuiva ideea sa arda biomasa in loc de carbuni la termocentralele deja existente…

  9. Cât de curând prosumatorii mari (adică ăia de care e vorba in articol) or să fie blocați in rețea pentru că nu există cerere care să acopere producția lor extrem de meteosensibilă. Practic toți ăștia produc in același timp -vara, ziua, cât e soarele pe cer- dar la ora aia nu există suficienți consumatori (plus faptul că rețeaua nu-și permite cantități atât de mari de energie preluate dintr-o dată). Stocare nu o să-și permită nicio primărie de sărăntoci, nici măcar cu fonduri ue. Deci investițiile mari in zona asta sunt din start falimentare. microhidrocentralele din câte știu multe deja au capotat.

  10. Pompe de căldură sol-apă și o mai bună izolare termică a clădirilor vechi ar reduce necesarul de energie pentru încălzire al populației de vreo zece ori. Instalarea e costisitoare, da’ se poate face centralizat – instalații mari care să încălzească mai multe blocuri – și atunci investiția inițială devine rezonabilă.

    • „instalații mari care să încălzească mai multe blocuri”

      Acolo unde vedeți sobe de teracotă construite în apartamente de bloc și toate garajele și balcoanele pline de lemne de foc, să știți că de la asta a pornit totul, de la „instalații mari care să încălzească mai multe blocuri” și care nu funcționau, în cea mai mare parte a timpului.

      Ce s-a întâmplat cu sistemele de termoficare din zeci de orașe românești? Credeți că de asta au dispărut, fiindcă oamenii erau mulțumiți de cum funcționau ele? În Nottingham, rețeaua de termoficare e din nou în faliment, deși nu acoperă nici 6.000 de locuințe.

  11. @dl.Pacuraru
    Ceea ce spuneti dvs. este corect si, pentru poate cine nu stie, este in linie cu new RED Directive (Renewable Energy Directive), unde exista un capitol distinct ref. la REC- Renewable Energy Communities.
    Sumarizez – se pune accent pe dezvoltarea si utilizarea resurselor locale regenerabile (agricole, forestiere, hidro, solare, eoliene, geotermale), fiecare cu ce are la dispozitie pe plan local
    Obiectivul ? cresterea independentei energetice locale, folosirea resurselor locale, scaderea utilizarii fosilelor, cresterea confortului locuitorilor, scutirea tragerii de conducte de gaz de T si apoi D
    Mijloace ? fonduri urise puse la dispozitia statelor membre (Romania, prin PNRR, le-a neglijat complet si, mai rau, Guv. RO le-a si scos aceste resurse regenerabile de la finantare !…ca sa fim prosti de tot)
    Exemple exista in ROȘ exista clusterul Green Energy in Harghita care are deviza – „satul si megawatul” in care si-au propus …si au si realizat !…in unele sate incalziri cu resurse locale !
    Pentru a da ” un flavor” asupra problemei- un sat de 1000 case, ii alocam o cerere de putere 10 KWt /casa (ca un cazan pe gaze dintr-un apartament de 2 cam.), deci, ar fi suficient un cazan/putere de 10 MW, care consuma cc. max. 12000 t/an lemn de foc, iar, daca ii fac micro-cogen, mai produc cca 1 MWe arhisuficient pt. toata electricitatea satului si mai dau si in SEN (scazind costul caldurii !).
    Nea Ion, vecinul meu de la tara, zona submontana cumpara 3-5 carute de lemn de calitate pe sezon, pe care plateste 700-1000 lei/caruta.
    O centrala (producere centralizata) are randament peste80% (fata de 20-40% la sobe) si, in plus, poate consuma resturi de lemne/deseuri de lemn eficient, nu neaparat lemn de foc de calitate. deci, costurile cu combustibilul pot scade dramatic, daca locuitorii aduna crenginel/deseurile la depozit si nu le dau foc aiurea prin livezi…INTERESANT ESTE CA LOCUITORII AR VREA O ASTFEL DE INSTALATIE/FACILITATE, DAR PRIMARIA NU !?!?
    La cimpie- cred ca mult am vazut baloti d epaie care stau pe cimp si acum in plina iarna.
    Perosonal, sunt implicat in promovarea unei instalatii d emicrocogenerare pe baloti d epaie (cilindrici sau rectangulari) care se introduc direct in cazan special proiectat. Rezultatul ? 1 cazan arde 1 balot = 2,5 MW, si, cu 2 cazane in paralel, se produc 4 MWt si 0,7 MWe arhisuficient pentru un satuc la cimpie.
    La cele de mai sus, nu am adaugat deseurile -fractiile biodegradabile din deseuri menajere

    UE finanteaza 100% infrastructura (energie termica + apa) si 98% instalatiile de productie…totul in schimpbul decarbonizarii…..adica sa nu bagam gaze
    Deci, se poate tehnic, exista cererea, exista si finantare, dar….nu facem

    • Randamentul unei centrale pe lemne rezidentiale este de 75%, 85-90% cu gazeificare. Autonomia poate ajunge la 24 de ore si peste iar cuplarea cu un puffer corect dimensionat si izolat faciliteaza un control foarte bun al nivelului de temperatura. Merge si cu brichete din rumegus, paie si alte resturi. Chiar si cu carbune. Nu trebuie sa te chinui sa cari resturile si crengile la depozit, doar le arunci in sura la uscat.
      Ai aceiasi retea de incalzire in casa ca si in cazul legarii la un sistem centralizat.fara pierderi pe reteaua pana la intrarea pe proprietate.
      Un camion de 10mc de lemne costa acum 4-5000(oras de campie) si cu o casa de 100 mp mediu izolata (polistiren de 8, termopan dublu, gama medie, 20-30cm de vata in pod, sapa, folie si podele sau parchet, ramai cu aprox 1-1,5 mc dupa iarna (oct-final apr).
      Aceiasi casa, daca vrei sa o incalzesti la termoficare, costa mai mult si nefiind la bloc nu poti beneficia de peretii calzi din vecini. Investitia de racordare nu e nici ea de neglijat. E drept ca scapi de corvoada, ai mai mult timp sa te cultivi, sa fii productiv sau sa te inchini( daca tot vorbim de sat)….dar nu faci miscare😃 si cam depinzi de programul dd încălzire făcut de altii (3 nopti consecutive sub 10 grade pt. pornire).
      Apoi, satele sunt rasfirate, cu densitate scazuta de consumatori si apare problema rentabilitatii retelei si a pierderilor pe reteaua prea extinsa intre consumatori putini. Tot in acel oras de câmpie s-a ajuns la concluzia ca extinderile termoficarii (care acoperă vreo 70% din locuitori) unele zone de case nu este rentabila datorita nr. Mic de consumatori pe suprafata/strada – ai nevoie investitii prea mari in punctele termice – sa ajuns chiar si la debransari ale unor beneficiari de la case.
      Paradoxal dar si reteua de gaz a ajuns la aceeasi concluzie. Ma rog, au avut zile grele de vreun an încoace.
      Ca orice agent economic, si un sistem centralizat trebuie sa aibă o minima rentabilitate (mai putin in Bucuresti, acolo e aproape moca subventia la populatie fiind aberant de mare) ca sa poata functiona, plătii salarii, sa aibă fonduri de intretinere si dezvoltare. Ma îndoiesc ca un sat care abia are buget de plătit salariile consilierilor si primarului ar mai avea si bani de subventii.

      Nu spun ca nu sunt localitati unde ar fi sanse sa meargă dar este departe de a fi o solutie miraculoasa – cel putin asa spune realitatea de la noi de acum. O vad in schimb o posibila solutie pt. grupuri de case, vecini – desi peste 50kw putere se pare ca e nevoie de un fochist si aviz iscir, pompieri.

      • @ MikeoȘ Bravo !…ai sintetizat binisor problema pro-cons.
        Mici adaugiri/precizari:
        – nici un moment nu am spus ca e o solutie universal valabilaș
        – nu trebuie 1 centrala intr-un sat….pot fi 2-3 centrale in sat (zonașe)ș
        – avantajul centralizat este ca avind capacitate mai mare, pot produce si elecrtrcitate pentru comunitate, sa nu mai cumpere de la Enel/CEz.Elecrtrrica, etcș
        – astazi, conducte flexibile de temroficare, se pozeaza f. usor, in paralele cu retele d eapa, daca tot se fac si astea, si fibra optica, si etc.
        – costurile nu sunt mari !…iar pierderile sind de ordinul a 1 C/Km…adica neglijabileș
        – confortul este f. bun, scapi de o gramada de probleme, si, cum ati spus, te poti ocupa de orice altceva decit sa scoti cenusa zilnic si sa cari lemneleș
        – calculele arata ca , costul MWh caldura este mai competitiv
        s” auzim de bine !

      • spuneti ca in cazul casei de 100 mp la campie izolata termic, costul incalzirii cu lemne este circa 4-5 lei (1 euro)/mp/luna (cam 500 lei/luna).
        In cazul incalzirii centralizate (termoficare) costul la populatie este de circa 6-7 lei/mp/luna, plus subventia de circa 8 – 10 lei/luna plus radiatorul ocazional (in zilele cu temperaturi sub -5 )…daca s-ar face CAFuri pe gas (+/- H2) in puncte termice, costul incalzirii ar scadea sub jumatate din cel curent.
        In cazul biomasei, cel mai rapid ar fi productia de peleti din biomasa (cu pretul corespunzator capacitatii calorice a produsului respectiv) si utilizarea in instalatiile existente (sobe, godinuri etc) pana cand sunt instalate centrale pe peleti (avantajul de apa calda curenta/igiena/sanatate) si fose septice – iar toate acestea pot fi produse in tara, cu avantajul economic corespunzator
        In cazul gazului, ar putea fi mai economic utilizarea rezervoarelor LPG pentru un grup de 2-3-10 case decat impunerea unei retele de distributie neprofitabile. Iar despre utilizarea gazului produs in Romania vs import nici nu mai vorbim…

        • Nu Traian, in cazul meu 4-5000ron/ 5.5-6 luni de folosire a incalzirii (cu furnizare apa calda din puffer sau boiler cu dubla sursa) inseamna cam 7-900 Ron /luna. Nu e neaparat ieftin dar in mod sigur la un apt.de bloc echivalent iesi usurel mai scump dar, asa cum eu nu am de ales, neffindu-mi disponibil alt serviciu in zona, nici la bloc nu ai de ales fiind fie in zona de incalzire centralizata fie pe centrala gaz proprie.
          LPG – urile par o solutie dar absolut toti cunoscutii care au avut sau au, mi-au semnalat ca e ies sensibil mai scump decat calculasera initial. Disponibilitate, variatie pret furnizor etc.
          O varianta mixta o reprezinta pompa de caldera aer-aer, dublata de centrala pt. perioadele prea reci, de care o fi.
          Corect cu peletii din biomasa – constul transportului/kg sau unitate devine cu atat mai scazut cu cat produsul transportat are valoare adaugata mai mare (este finit).

      • Noi cateva ierni la rand ne-am incalzit cu grinde de stejar aduse de camionagii de la daramaturile lui Ceausescu.
        Erau foarte greu de taiat cu fierastraul dar incalzeau fenomenal.
        De aici NU trebuie trasa concluzia ca mai trebuie daramate case prin PNRR-eu sau alta intiativa guvernamentala de sorginte UE.
        Inca de atunci, cu toate ca eram amandoi cu studii superioare, nu ne permiteam sa incalzim boilerul electric plus o bara de incalzit in baie.
        Pentru butelie stateam la coada si toti erau … cu ochii pe butelie.
        Am cumparat o data o butelie nu departe de Piata Kogalniceanu … si l-am vazut pe Gica Petrescu. :)

  12. Exista un „Elefant” in toata discutia despre energie pentru incalzire: foarte multe imobile ne-izolate sau slab izolate. Daca teoretic am izola toate casele din romania am reduce lejer cu 50% necesarul termic.

    O campanie in acest sens, in special pentru cei defavorizati ar ajuta enorm: ferestre mai bune, pod izolat, peretii anvelopati, etc.. Indiferent de sursa de energie termica, orice izolatie se simte.

    • Subventionare din bani publici pe asa ceva trebuia facut incepind cu 1990 . Izolarea caselor romanilor si impunerea legala pentru izolare termica a celor nou construite ( au fost impuse prin lege o gramada de imbecilitati dar ce trebuie nu ) .
      O casa izolata termic ca la carte incalzita cu energie electrica la temperatura fireasca ( maxim 20 grade Celsius ) . Asta era solutia fireasca .

      • Vă trebuie 80 de ani să recablați tot Bucureștiul, astfel încât rețeaua electrică să poată suporta încălzirea electrică a locuințelor.

        Iar problema cu izolarea locuințelor are mai multe fațete decât credeți dvs, în UK mulți proprietari au dat cu capul de pragul de sus, după ce a început isteria cu ”insulate Britain”.

        S-a dovedit că fațadele de cărămidă netencuite, construite pe vremea reginei Victoria, economisesc mult mai multă energie când bate soarele direct pe ele, decât atunci când sunt izolate cu polistiren. Anul calendaristic nu are numai lunile ianuarie și februarie, când izolarea locuinței ar fi bună. Mai sunt și luni ca aprilie, mai, septembrie și octombrie, când tocmai neizolarea locuinței reduce semnificativ consumul de energie.

        Mai mult decât atât, tâmplăria de PVC a etanșat multe locuințe ca pe submarine, împiedicând aerisirea naturală și umplând locuințele de mucegai, în special pe pereții dinspre nord. Locuințele construite pe vremea reginei Victoria au în mult mai mică măsură problema asta. Încălzirea era cu cărbuni, pe vremea aceea, astfel încât clădirile au aerisiri integrate în pereți, care au scăpat neobservate, în furia etanșării și izolării.

        • Este adevarat in ceea ce priveste „insulate Britain”.
          Dar clima continentala cu temperaturi extreme din Romania nu cred ca seamana cu cea din UK, Chiar si cand luam in considerare anii mai caldurosi.
          „Caldura mare domle!” :)

        • Nu contest faptul ca , in cazul Bucurestiului , este nevoie de timp pentru a pune in ordine reteaua electrica pentru ce am spus eu ( 80 de ani este exagerat ) . Dar lucrul acesta este posibil in localitati mici . Nu inteleg de ce ati dat exemplul unei aglomerari urbane de acest nivel . In opinia mea Bucurestiul este o aglomerare urbana de care sa fugi mincind pamintul . O alta opinie personala ar fi ca nici o localitate nu ar trebui sa se dezvolte urbanistic peste anumite cote . Sint de acord cu dumneavoastra in ceea ce priveste PVC – ul dar el poate fi inlocuit . In plus , cine si ce ne impiedica sa aerisim locuinta chiar in cazul ferestrelor cu PVC ?
          Ar fi mai multe detalii de punctat dar am sa mentionez numai expunerea locuintei catre sud si evitarea construirii caselor in stil vagon . In momentul de fata functionarii din primarii ( urbanism ) nu ofera celor ce vor sa construiasca locuinta nici un fel de sugestii care sa le completeze pe cele ale proiectantilor locuintei .

          • Ce încerc eu să spun este că izolarea locuinței îl privește pe proprietarul clădirii. Nu e treaba statului să se amestece în așa ceva.

            Ați auzit de incendiul din 2017 de la clădirea Greenfell Tower din Londra? A ars timp de 60 de ore, au murit 72 de persoane, a fost cel mai mare incendiu din UK după platforma petrolieră Piper Alpha din 1988.

            Izolația clădirii a fost cauza principală a unui asemenea dezastru, nemaiîntâlnit în Anglia după al doilea război mondial. Știți cum arde polistirenul, când se creează efect de horn? Nu știți, dar o să aflați, mai devreme sau mai târziu. În România, am locuit într-un bloc izolat cu polistiren și nu era singurul, în mod sigur apar și incendiile.

    • @adrian
      Foarte corect! Alte tari, Fr dr ex, aplica genul acesta de programe (deducere din impozit pt. 30% din investitia in izolare= cresterea eficientei energetice). Deducerea este directa la achizie prin furnizori cu certificare in cadrul programului respectiv de stat.
      Fr, ca o tara mai protectionista ce e, a transformat masura intr-una care sprijină firmele locale(nu poti avea certificare pe program fara sa fii firma franceza din zona si sa indeplinesti anumite cdt.). Tant pis pt. altii, treaba merge pana la urma.
      Pe de alta parte Fr are un nivel de taxare enorm, asa ca e de unde.
      Programe similare sunt in multe tari.

      @Harald – da, o izolatie cu polistiren trebuie sa respecte anumite solutii tehnice anti-foc – de la polistirenul grafitat la brauri de vata minerala de 60-80 cm deasupra deschiderilor sau intre nivele. Din păcate abia recent începe sa se tina seama de acest aspect. De aici accidente in trecut si posibil si in viitor. La o casa de la tara e mai putin riscant dar nu te poti baza ca lumea isi vede de treaba 100%. Descarcati orice manual si instructiuni de montaj de la un producător de polistiren si veti vedea restrictiile.
      Solutia alernativa, ceva mai scumpa, e vata minerala – e ignifuga prin definitie.

      Nu e rau ca statul sa impulsioneze prin diverse programe dar sa o facă cu cap si fără scop explicit penalizator (de genul peste 2 ani toti cei cu casele neizolate sau de la clasa energetica X in jos plătesc in impozit marit, taxa pe fum etc.)

      • @Nman a.k.a. @Mykeo – v-ați încurcat între nickname-uri, ați răspuns folosind nickname-ul @Nman la conversația pe care o derulați sub nickname-ul @Mykeo.

        În rezumat, așa cum rezultă din comentarii, ”liberalismul” dvs arată la modul următor: vă câștigați traiul din bani publici, dar nu folosiți personal binefacerile încălzirii centralizate, pe care o oferiți altora pe bani publici.

        Am salvat articolul, cu tot cele 64 de comentarii de la momentul actual, să rămână ca referință. Minciuna nu ajunge departe, are picioare scurte.

  13. uitai ceva, asa, ca ordin de marime si in joaca, la o sueta:
    – 3,5 mill.case se inclazesc cu lemne = 12 mill.t lemne/an x 3 MWh/t lemn = 36 mill.MWh/an = echivalentul energetic al uraniului „ars” in CNE Cernavoda U1 + U2, spre bucuria lui Cosmin (nu autorul articolului ci Dir.Gen. Nuclearelectrica) ca are echivalent energetic

    PS merita sa aruncati o privire pe CV-ul public al lui Cosmin (tot despre cel de la Nuclearelectrcia vorbesc)

    • Doamna Corina Murafa a declarat undeva in presa online ( nu imi amintesc unde ) faptul ca în România se încalcă standardele de performanță în producția și furnizarea energiei .

      Va rog sa ne explicati intr-un articol ce inseamna aceasta , de ce se intimpla aceasta si eventual autoritatile publice responsabile .

  14. Eu mă mir că deșeurile menajere nu sunt luate ca alternativa energetica.

    Nici un articol, nici o strategie.

    La alții funcționează foarte bine. ( vezi RFG dar nu sunt singurii. )
    Iar în cazul românesc , am împușca doi iepuri cu un foc.
    1- închiderea gropilor de gunoi și astfel scăparea de procedura de infracțiune deschisă de UE pe acest subiect.
    2- rezolvarea definitiva a problemei gunoaielor menajere. Măcar în orașele unde e tot mai dificil de găsit gropi și trombonit UE.

    Evident că o astfel de soluție nu poate funcționa fără strângerea diferențiată a gunoiului.
    Și ar lăsa multi fata banii încasați la groapa de gunoi.

    Politicieni și mafiosi. ( groapa Glina a fost ani de zile proprietatea unor mafiosi de la Palermo. Sentința definitivă italiană. NU trombon. )

    PS.
    Ca comparație :
    Unde locuiesc eu e un sat .
    Din o comuna cu 3 sate și 5 cătune
    Colectarea diferențiată a deșeurilor menajere e la 75%.
    Adică 75% din gunoaiele zilnice se reciclează.
    Plastic, hârtie, aluminiu, lemn( mobila) , fier/ otel . Acum se pregătesc să colecteze separat și absorbentele pentru copii. Pampers adică. Exista tehnologia ( scumpă) de reciclare dar convine.
    Mâncarea aruncată separat e transformata prin fermentare și uscare in îngrășământ natural.

    Extaziat când citesc de chestii gen hidrogen verde, mega panouri solare in tara cu ger, buda in curte dar si cu nivele de poluare catastrofice.
    Calitatea vieții e fundamentală.

    PS 2.
    Propun genilor carpatini NU doar sa taxeze apa folosita de hidrocentrale.
    Să pună și o accisa suplimentara, riguros tot cu un TVA cat mai ridicat posibil.
    Dublă taxare. Atât la apa care intra în turbine cat și la apa care iese. 😀😀
    Efectiv te întrebi câți idioți ocupa funcții în țara asta dat doar pe baza de pcr.

    • Am vazut inca din anii ’90 sectoristele-tomberoniste in varsta care urmareau toti vecinii si ii raportau la primarie sau politie intr-o localitate nu departe de Bad Homburg in Germania.
      Sunt absolut fascinat sa vad cum viata celor care se ocupa de dumpster-diving este usurata de autoritati.
      In plus examinarea pampersilor poate sa dea indicatii cu privire la cat de bine sunt ingrijiti bebelusii si daca se observa multi pampersi cu diaree sectoristele-tomberoniste vor chema de urgenta autoritatile de protectie a copiilor. Ca sa fie dati in judecata parintii si sa li se ia copii.
      Nu am amintesc detaliile dar a fost un caz faimos cu un cuplu de romanii din Norvegia parca dar nu legat de pampersi.
      Sa traiasca si sa infloreasca statul-bona-atotputernic-si-cu-ai-sai-vajnici-sectoristi!

  15. Agrobiomasa nu poate fi colectată de oricine – mai e și problema proprietății. Și mai e o problemă agronomică deloc de neglijat: resturile vegetale încorporate în sol înseamnă economie de fertilizant (foarte scump!) și înseamnă humusul viitor. Plus volume mari care ar trebui transportate până la stațiile de prelucrare. Plus problema sechestrării carbonului!!!
    Plantațiile ligno-celulozice (sălcii, plopi, salcâm etc.) ar fi o cu totul altă chestiune! Pentru că stocul de humus ar fi lăsat la locul lui (ba chiar ar crește!), iar carbon din stocul de combustibili fosili s-ar scoate foarte puțin. Terenurile mai puțin productive s-ar preta la așa ceva. Doar că deștepții au vândut și concesionat multe terenuri ale statului! Sunt zone rurale din România unde locuitorii ar merge fericiți cu toporul și căruța să taie salcă și plop, numai să aibă de unde Ar putea fi concesionate per familie, sub administrarea silvicilor. Și-ar fi și-un impuls pentru economia rurală sublimă din aceste zone.
    Dar când ești un partid social-democrat pe care-l votează, precum victime afectate profund de sindromul Stockholm, exact cei care trebuie să dea 10 pensii pe an pentru încălzire, nici nu mai e nevoie să te gândești la astfel de probleme. Nici nu se merită să formezi o uniune pentru salvarea lor, iar de liberali ce să zicem: au o meserie ciudată, sunt doctori-popi sau popo-doctori, cumulând aceste frumoase două meserii ale sfârșitului.

  16. Eu am cateva intrebari:
    1. Vacile, oile si caprele o sa capete si ele faina de greieri in loc de furaje? :))
    2. Balega de la vaci – este mai eficient de produs biomasa cand toate costurile sunt luate in consideratie?
    3. Pesticide in loc de balega este de preferat?
    4. Drone care sa monitoreze culturile daca cunt afectate de daunatori nu se cunoaste cum functioneaza, ca doar sunt destui gameri in Romania. Si asta nu ar fi un factor pentru limitarea utilizarii pesticidelor?
    5. Care dintre politicieni se plimba ca voda prin loboda?
    6. Sperietori de ciori nu se mai foloses? Nici cei care au vazut Scarecrow?
    7. Subventii de la UE pentru agricultori se primesc la acelasi nivel ca pentru Franta?

  17. https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/1844-virtutile-resturilor-vegetale.html
    Aruncam un ochi la modul in care este privita biomasa si utilizarea ei in lumea satului. Pare o resursa pretioasa pt. imbunatatirea si refacerea solului mai ales odata cu cresterea preturilor ingrasamintelor.
    Din primul paragraf putem inteleg de ce inlocuirea biomasei cu ingrasaminte, fie si partial costa: este necesara o dubla operatiune – colectare/transport si apoi transport distribuire ingrasaminte. Acestea se cuantifica in ore/om, consumuri de combustibili, cheltuieli utilaje.

    Raman la parerea ca biomasa pe baza de resturi din culturi e prea pretioasa pt. agricultura dar, porbabil sunt si exceptii. Posibil si sanse de a redirectiona o parte catre centrale „satesti” pe biomasa – dar trebuie analizat cu multa atentie dimensionarea acestora a.i. sa nu ne trezim ca peste 3 ani nu mai exista resursa din varii motive.

    ” Însuşirea de fertilitate a solului nu poate exista în lipsa materiei organice. Cea mai accesibilă şi mai ieftină materie organică o constituie resturile vegetale. Ele nu necesită cheltuieli pentru încărcare, transport, distribuire uniformă pe teren şi încorporare în sol. Totodată, ele conţin toate elementele de care au nevoie plantele şi în proporţii corespunzătoare.

    Se apreciază că jumătate din cantitatea de humus şi de elemente nutritive care au fost folosite de culturi se poate compensa prin folosirea resturilor vegetale.
    Resturile vegetale – categorii
    – Rădăcinile tuturor plantelor care totalizează cca 1,5 t/ha s.u (substanţă uscată).
    – Vrejii de leguminoase, de cartofi ş.a. socotiţi la cca 3-4 t/ha s.u.
    – Miriştea rămasă după recoltare care reprezintă 80 kg/ha pentru fiecare 1 cm înălţime (20 cm x 80 kg = 1,6 t/ha s.u.).
    – Paiele culturilor de cereale ce pot ajunge la 4-6 t/ha s.u.
    – Tulpinile de porumb, tulpinile şi calatidiile de floarea-soarelui – 4-6 t/ha.
    – Coletele şi frunzele de sfeclă de zahăr 5-6 t/ha s.u.
    – Masa mare de buruieni care în verile ploioase poate ajunge la 30-40 t/ha masă vegetală. Este important ca ele să fie tăiate înainte de a produce sămânţă.
    Conţinutul în azot, fosfor şi potasiu (NPK) al resturilor vegetale
    (%) N P2O5 K2O
    Paie de cereale 0,4-0,6 0,2-0,3 1,0-1,5
    Coceni de porumb 0,6-0,7 0,25-0,30 1,2-1,5
    Tulpini şi calotidii
    floarea-soarelui 0,3-0,5 0,3-0,4 1,2-2,0
    Frunze şi calote
    sfeclă de zahăr 0,30-0,35 0,10-0,13 0,45-0,50

    Cantitatea de humus obţinut de la resturile vegetale
    Grâu – rădăcini + mirişte 600 kg/ha
    – paie încorporate 1.000 kg/ha
    Porumb – rădăcini + mirişte 800 kg/ha
    – tulpini + frunze 1.000 kg/ha
    Rapiţă – rădăcini + tulpini 2.000 kg/ha
    Aportul de elemente nutritive din resturile vegetale

    N P2O5 K2O S CaO MgO
    Paie de grâu
    (kg/t) 5,0 2,1 9,5 0,3 4,2 2,1
    Coceni de porumb
    (kg/t) 7,0 3,5 2,9 0,3 7,0 3,5

    Condiţiile de descompunere şi mineralizare a materiei organice
    – Să fie tocată la dimensiuni de 5-6 cm.
    – Să fie încorporată în sol până la adâncimea de 12-15 cm pentru a beneficia de activitatea aerobă a microorganismelor.
    – Să existe temperaturi pozitive. Intensitatea mineralizării creşte cu temperatura, între 10-20°C se dublează şi încă o nouă dublare între 20-30°C, după care scade.
    – Solul să aibă umiditate corespunzătoare.

    Rata de descompunere a raportului carbon/azot (C/N)

    – Când raportul C/N este mai mic de 15 – descompunere foarte intensă.
    – Când raportul C/N este cuprins între 15-30, intensitate medie.
    – Când raportul C/N este mai mare de 30 intensitatea este redusă şi aceasta se întâlneşte la paie care au raportul C/N cuprins între 50-100, motiv pentru care este necesar să se adauge îngrăşăminte chimice cu azot, 20 kg la fiecare tonă resturi vegetale uscate, pentru a preveni aşa-numita „foame de azot“.

    Distribuţia resturilor vegetale pe stratul de sol 0-10 cm în funcţie de sistemul de lucrare a solului
    – În sistemul convenţional, pe stratul 0-10 cm, 17%.
    – În sistemul de lucrări minime, 75%.
    – În sistemul de semănat direct, fără arătură, 90%.
    În ultima perioadă au apărut metode moderne de valorificare mai eficientă a resturilor vegetale:
    – Aplicarea unui extract lichid de humus de râmă (50 l/ha) asigură o degradare rapidă şi sporeşte aportul de humus de 30 ori faţă de cele netratate.
    – Tratarea miriştii cu Bacto fil B10 (o cultură bacteriană) ajută descompunerea rapidă a resturilor vegetale, transformându-le în compuşi uşor asimilabili. Prin aceasta dozele de azot se pot reduce cu 30-50%.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro