joi, septembrie 21, 2023

Avangarde (17-25 octombrie) – schimbări mici dar semnificative

Pe scurt:
– ARD a depăşit conform încă unui sondaj pragul de 2,2 milioane voturi.
– Electoratul potenţial al USL este încă numeros – de văzut câţi din cei 6,5 milioane vor veni la vot.
– PPDD nu a luat viteză.

Detaliat:

Vorbim despre un sondaj Avangarde efectuat în perioada 17-25 octombrie. Sondajul a fost efectuat după cooptarea lui Gigi Becali în PNL, dar înainte de scandalul privind comisia de integritate a ARD.

La nivel de faţadă, rezultatele sondajului Avangarde sunt: USL 60%, ARD 19%, PPDD 11%.

Îţi propun să comparăm rezultatele acestui sondaj cu altul, efectuat acum două luni şi jumătate. Ca de obicei pe acest blog, purtăm discuţia în termeni de procente din populaţia aflată în ţară, ceea ce permite o evaluare corectă a intenţiei de vot în contextul unui absenteism declarat care fluctuează.

Câteva observaţii care iau în calcul şi alte aspecte decât tabelul de mai sus:

1. ARD > 2,2 milioane voturi? De la referendum şi până acum s-au efectuat treisprezece sondaje naţionale făcute ulterior publice.
În două dintre ele, ARD primeşte votul a 13% sau mai mult din românii aflaţi în ţară, iar în celelalte obţine mai puţin de acest nivel.
Ambele sondaje în care ARD depăşeşte 13% au fost efectuate după 14 octombrie, fiind de fapt ultimele două sondaje naţionale făcute publice.

2. Nu există (încă) schimbări radicale. În ciuda stării de fapt din paragraful de mai sus, creşterea ARD este infinitezimală. Raportul voturilor ARD/USL este în continuare de 1/2 în sondajele care prezumă o prezenţă mică la vot şi de 1/3 în sondajele care indică o prezenţă mare.

3. Elementul de incertitudine. În tabelul de mai sus nu se regăsesc 21% din cei intervievaţi care sunt nehotărâţi şi care nu afirmă că nu vor vota. Majoritatea acestora nu vor veni la vot. Este foarte posibil însă ca, precum în 2000 sau 2004, o parte din cei hotărâţi să vină la vot – şi care apar în tabelul de mai sus – să stea de fapt acasă, iar o parte din aceşti 21% să vină la vot, schimbându-se astfel rezultatele faţă de sondaje. (În 2008, când am avut o prezenţă foarte mică, nehotărâţii au stat acasă iar o parte din votanţii aşa-zis hotărâţi au renunţat şi ei să mai voteze).

4. Spirala tăcerii din nou? 21% din populaţia cu drept de vot aflată în ţară înseamnă 3,3 milioane de persoane. Este un număr imens de votanţi nehotărâţi care totuşi îşi exprimă intenţia de a vota. Este posibil să vedem în rândurile lor acelaşi fenomen ca şi înainte de locale: oameni care au o forţă politică favorită dar care din diferite motive ezită să-şi facă publică opţiunea. Evident, nu toţi 3,3 milioane se încadrează în această tipologie.

5. Acum o săptămână vorbeam despre patru ipoteze interesante care reieşeau din ultimul sondaj GSS 2000.
Una s-a confirmat şi a fost discutată în paragraful 1. Una (evoluţia FC) nu poate fi discutată pe baza datelor Avangarde.
Două dintre ipoteze par să nu se confirme – este vorba de creşterea PPDD şi de o oarecare disoluţie a electoratului USL. Sondajele din săptămânile următoare vor arăta ce şi cum.

Articol preluat de pe blogul Sociollogica

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Atât sondajul cât și contextul general arată că înființarea ARD a fost o greșeală. Normal ar fi fost ca PD-Lul să apeleze la electoratul său tradițional iar noile partide- FC,NR- să dovedească prin participarea ca entități distincte exact diferența între USL/PD-L și ele.

    • Andrei, Noua Republică nu a putut încheia la timp formalităţile pentru a participa ca partid la alegeri.

      FC risca să nu intre în parlament. Poate că intra, dar riscul exista şi probabil că a fost considerat prea mare, mai ales având în vedere că structurile în teritoriu ale FC sunt la început de drum.

  2. …avangarde.. adica pieleanu.. adica antenele… ca sa ma convingeti… alaturati sondajele facute tot de avangarde inaintea referendumului cu rezultatele referendumului._participare, etc_ si sa vedem cat de reale au fost .. predictiile..

    • Eugen, cred că nu ai citit cu foarte mare grijă ce-am scris la punctul 1. Rezultatele sondajului sunt extrem de favorabile ARD. Doar într-un singur sondaj de la referendum încoace este intenţia de vot pentru ARD prin raportare la totalul populaţiei mai mare decât aici (iau în calcul toate sondajele făcute publice, indiferent de cine le-a realizat).

      În ceea ce priveşte USL, nu există niciun sondaj – iarăşi, indiferent de institut – în care să avem simultan următoarele elemente:
      a) prezenţă la vot > 50% din românii aflaţi în ţară
      şi
      b) scor USL < 50%.
      Sondajul Avangarde confirmă o situaţie binecunoscută.

      În ceea ce priveşte referendumul, ultimul sondaj Avangarde făcut public a fost efectuat înainte de boicotul PDL/prezidenţial, fiind astfel irelevant în perspectiva a ce s-a întâmplat la vot.

      Incidental, nu trebuie să conving pe nimeni :) nu lucrez pentru Avangarde. Este eventual treaba lor să convingă lumea că sondajele lor sunt corecte. Ceea ce fac eu este coroborare de date, nu ofer garanţii de calitate sau veridicitate. Dacă există manipulări, ele ies la iveală mai devreme sau mai târziu.

      • Iata ce spune domnul Paul Dragos Aligica, jurnalist si el pe Hotnews.ro despre sondajul Avangarde:
        „Va rog nu mai imi trimiteti si nu ma mai rugati sa comentez sondaje de opinie sau materiale precum cele produse de ceva numit Avangarde. Autorii lor nu exista din punct de vedere profesional – sunt , sa spunem elegant, impostori recunoscuti ca atare intre specialistii romani- ; organizatiile respective nu au nici cea mai mica legitimitate profesionala; materialele respective sunt simplu gunoi propagandistic electoral.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro