vineri, iunie 21, 2024

BRICS, între ambițiile Rusiei și Chinei și subtila opoziție împotriva încercărilor de ideologizare a cooperării și a extinderii organizației

Pacea și stabilitatea sunt precondiții pentru o lume mai bună și mai echitabilă. Suntem profund îngrijorați de conflictele din întreaga lume, care continuă să provoace mari suferințe și greutăți. Poziția noastră, a Africii de Sud, rămâne că diplomația, dialogul, negocierea și aderarea la principiile Cartei Națiunilor Unite sunt necesare pentru rezolvarea pașnică și justă a conflictelor. (…) Lumea se schimbă. Noile realități economice, politice, sociale și tehnologice necesită o mai mare cooperare între națiuni. Aceste realități necesită o reformă fundamentală a instituțiilor guvernanței globale, astfel încât să fie mai reprezentative și mai capabile să răspundă provocărilor cu care se confruntă umanitatea. Deși s-a angajat ferm să promoveze interesele Sudului Global, BRICS este pregătit să colaboreze cu toate țările care aspiră la crearea unei ordini internaționale mai incluzive.[1]

Matamela Cyril Ramaphosa, președintele Africii de Sud, cuvântul de deschidere la reuniunea BRICS, august 2023

BRICS, CA SCENĂ PE CARE AUTORITARIȘTII ÎNCEARCĂ SĂ O CONFIȘTE

Summit-ul BRICS a fost găzduit în acest an de Africa de Sud, la Johannesburg, între 22 și 24 august, iar președintele Cyril Ramaphosa și-ar fi dorit ca, dincolo de temele mari, această reuniune să fie despre continentul african, despre nevoile și ambițiile sale în lumea globală.

Nu știu cât i-a reușit planul președintelui sudafrican, poate în măsura în care, printre cele șase state invitate să adere în viitor la comunitatea BRICS, două sunt de pe continent – Etiopia și Egiptul, alături de două din Orientul Mijlociu (sau Asia de Vest) – Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, și câte una din Asia – Iran și America de Sud – Argentina.

Țările de pe continentul african, a căror poziție a fost susținută de Africa de Sud, implicit și de India sau Brazilia din aceleași motive, își doresc ca BRICS să genereze o amplă mișcare de revizuire a ordinii globale, dar nu în afara ci în interiorul ONU, nu în opoziție cu Occidentul, ci într-o nouă formă de cooperare cu lumea occidentală, motiv pentru care resping orice încercare a unor puteri ca Federația Rusă sau China de a ideologiza agenda BRICS.

Cele două puteri, prin definiție, vor aborda întotdeauna politic agenda BRICS, subliniind că sunt în opoziție cu Occidentul, că sunt ideologic superioare și că o lume multilaterală poate fi construită doar confruntând Occidentul, învingându-l și înlăturând astfel întreg sistemul creat prin Acordul de la Bretton Woods din 1944 și Acordul de la San Francisco din 1945, privind Carta Națiunilor Unite.

Vladimir Putin nu a participat în persoană la summit, i-a ținut locul ministrul său de externe, Serghei Lavrov, însă a avut o intervenție video în cursul căreia a trecut în revistă poziția ideologică a regimului său, servind ipocrit un nou discurs eminamente demagogic celorlalți lideri prezenți la Johannesburg, solicitând solidaritate necondiționată cu regimul său, care a invadat militar Ucraina și a generat astfel un conflict cu Occidentul[2]:

Situația economică globală este serios afectată de practica sancțiunilor nelegitime și înghețarea ilegală a activelor statelor suverane, ceea ce înseamnă, în esență, călcarea în picioare a tuturor normelor și regulilor de bază ale comerțului liber și ale vieții economice – norme și reguli care nu cu mult timp în urmă păreau imuabile. Lipsa resurselor, creșterea inegalității, creșterea șomajului și agravarea altor probleme cronice din economia globală sunt consecințele directe ale acestui fapt. Prețurile la alimente, la produsele agricole de bază sunt astfel forțate să crească, făcând țările sărace cele mai vulnerabile să sufere.

Important este că, în aceste circumstanțe, statele BRICS și-au intensificat cooperarea, iar munca noastră comună pentru a asigura creșterea economică și dezvoltarea durabilă aduce rezultate concrete, tangibile. Sunt lansate din ce în ce mai multe noi proiecte de infrastructură și investiții, comerțul reciproc crește, contactele din industrie se extind. Cooperarea noastră se bazează pe principiile egalității, pe sprijinul acordat partenerilor și respectul reciproc. Aceste valori se află la baza strategiei de viitor a Asociației noastre – reflectând aspirațiile majorității comunității mondiale, așa-numita majoritate globală.

În ceea ce privește Rusia, volumul comerțului cu partenerii noștri BRICS a crescut cu 40,5%, atingând un record de peste 230 de miliarde de dolari SUA. În prima jumătate a acestui an a crescut cu 35,6% față de aceeași perioadă din 2022, la 134,7 miliarde de dolari SUA. Aș dori, de asemenea, să subliniez că ponderea țărilor BRICS, cu populația lor totală de peste trei miliarde de oameni, reprezintă acum aproape 26% din PIB-ul global; cele cinci țări ale noastre sunt în fața G7 în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare (prognoza pentru 2023 este de 31,5% față de 30%).

Procesul obiectiv și ireversibil de dedolarizare a legăturilor noastre economice câștigă ritm. Lucrăm la ajustarea mecanismelor pentru decontările reciproce și controlul monetar și financiar. Drept urmare, ponderea dolarului american în operațiunile de export și import din cadrul BRICS este în scădere: anul trecut a fost de doar 28,7%. De altfel, în cadrul acestui summit vom discuta în detaliu întreaga gamă de probleme legate de tranziția la monedele naționale în toate domeniile cooperării economice dintre cele cinci națiuni ale noastre. Noua Bancă de Dezvoltare a BRICS, care a devenit o alternativă credibilă la instituțiile de dezvoltare occidentale existente, are de jucat un rol important în aceste eforturi.

Rusia susține creșterea cooperării în cadrul BRICS în privința unei aprovizionări fiabile și neîntreruptă cu energie și resurse alimentare pe piețele mondiale. Creștem în mod constant livrările de combustibil, produse agricole și îngrășăminte către țările din Sudul Global, aducând o contribuție semnificativă la consolidarea securității alimentare și energetice globale, abordând probleme umanitare acute și lupta cu foamea și sărăcia în țările care au nevoie. Toate aceste probleme, în special, au fost discutate în profunzime la recentul summit Rusia-Africa. De exemplu, anul trecut comerțul cu produse agricole între Rusia și statele africane a crescut cu 10% și s-a ridicat la 6,7 miliarde de dolari SUA. Și în ianuarie-iunie a acestui an a crescut la un nivel record de 60%. Țara noastră este și va rămâne un furnizor responsabil de alimente pe continentul african.

Exporturile rusești de cereale către Africa s-au ridicat la 11,5 milioane de tone în 2022 și aproape 10 milioane de tone în primele șase luni ale anului 2023. Acest lucru se întâmplă în ciuda sancțiunilor ilegale impuse asupra noastră, care împiedică serios exportul de produse alimentare rusești și complică logistica transportului, asigurările și plăți bancare. (…) Am atras în mod repetat atenția asupra faptului că într-un an, prin acordul de transport, un total de 32,8 milioane de tone de marfă au fost exportate din Ucraina, dintre care peste 70% au ajuns în țările bogate, inclusiv Uniunea Europeană, și doar aproximativ 3% în țările cel mai puțin dezvoltate – adică mai puțin de un milion de tone.

Având în vedere aceste fapte, din 18 iulie, am refuzat să prelungim așa-numitul acord, dar vom fi gata să revenim dacă toate obligațiile față de noi vor fi într-adevăr îndeplinite. Am spus în repetate rânduri că țara noastră are capacitatea de a înlocui cerealele ucrainene, atât comercial, cât și ca ajutor gratuit pentru țările nevoiașe, mai ales că recolta noastră se așteaptă din nou să fie perfectă în acest an. Ca prim pas, am decis să livrăm gratuit către șase țări africane o cantitate de 25-50 de mii de tone de cereale pentru fiecare. Negocierile cu respectivii parteneri sunt în curs de finalizare.

Și așa mai departe – pentru cine este interesat să parcurgă întreg discursul, poate fi găsit în limba engleză (versiunea oficială) aici. Cât privește poziția Chinei, retorica ideologică este mult mai subtilă și de departe mai insidioasă. Să luăm cazul analizei privind comerțul intra-grup BRICS publicat de Silk Road Briefing [găsiți documentul aici], semnată de Chris Devonshire-Ellis[3] și Farzad Ramezani Bonesh[4], și să parcurgem câteva fraze de prezentare a BRICS ca o organizație globală de succes – cu mențiunea că reflectă viziunea chineză asupra Organizației:

BRICS oferă alternative la mecanismele globale existente considerate a fi puternic influențate de Occidentul colectiv și de politicile acestora. Noua Bancă de Dezvoltare a BRICS, înființată în parte ca alternativă la Banca Mondială, a aprobat peste 90 de proiecte în valoare de 32 de miliarde de dolari pentru a sprijini infrastructura statelor membre.

Practic, BRICS este văzută ca o uniune a unor țări emergente puternice, cu o rezervă valutară comună de aproximativ 4 trilioane de dolari SUA, cu realizări în lupta împotriva unilateralismului, utilă atunci când este poziționată ca alternativă la instituțiile controlate de Occident, cum ar fi Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și politicile financiare și comerciale occidentale în general.

Eforturile combinate ale BRICS trebuie văzute în cooperarea pentru dezvoltarea sistemelor de plată alternative la SWIFT, dezvoltarea treptată a unui sistem financiar fără dolari, dezvoltarea unui sistem de plăți comun (BRICS Pay), creșterea volumului comerțului folosind valutele naționale și crearea unei monede comune. (…) Rusia, China și India sunt toate pregătite să-și lanseze monedele digitale pentru utilizare comună până la începutul anului 2025. Acest lucru va permite desfășurarea comerțului între ele fără rețeaua globală SWIFT și va reduce amenințările asupra altor țări partenere. Brazilia și Africa de Sud ne urmează îndeaproape. În comparație, Statele Unite și Uniunea Europeană, cu piețe financiare destul de complexe, au convenit abia recent asupra protocoalelor lor de monedă digitală – un pas tehnic pe care majoritatea membrilor BRICS l-au finalizat deja în urmă cu trei ani.

Stimulentele pentru aderarea la BRICS s-au multiplicat în 2023. „BRICS Plus” a fost creat în 2017, în ultimii doi ani au fost invitați la reuniuni lideri non-BRICS, iar China susține conceptul de extindere a cooperării, după modelul „BRICS Plus”. Moscova susține, de asemenea, potențiala extindere a membrilor BRICS de la 5 la 17 națiuni. Aproximativ 40 de țări și-au exprimat interesul de a se alătura organizației, printre care jucători puternici, ca Argentina, Egipt, Indonezia, Iran, Nigeria, Arabia Saudită, Turcia și Emiratele Arabe Unite.

CE ARE DE SPUS CONTINENTUL AFRICAN?

Atlantic Council, prin „The Africa Center”, a organizat pe parcursul reuniunii de la Johannesburg dezbaterea „Summit-ul BRICS din 2023 – Africa în acțiune” cu participarea: (i) Zainab Usman, Senior Fellow and Director, Africa Program Carnegie Endowment for International Peace; (ii) Landry Signé,Senior Fellow, Global Economy and Development, Africa Growth Initiative Brookings; (iii) Oge Onubogu, Director, Africa Program Wilson Center și (iv) Ambasador Rama Yade, Senior Director, Africa Center – Atlantic Council.

Intervențiile celor patru invitați, absolut la obiect, au fost revelatorii pentru mine și – așa cum a subliniat îndreptățit Oge Onubogu – avem datoria de a face cunoscute aceste idei, pe care observatorii occidentali le minimalizează și există teama, nu lipsită de temei, că aceeași tendință o au și China sau Rusia, care văd în continuare statele africane ca pe simple instrumente geopolitice.

Zainab Usman: Chestiunile cheie urmărite la summit-ul din Africa de Sud sunt: (a) Extinderea organizației și acceptarea de noi state membre. Peste 40 de state sunt interesate să se alăture BRICS, care altminteri nu ar avea nimic în comun, state din Africa, Orientul Mijlociu (Asia de Vest) și până în Asia sau America Latină. De mare interes este subiectul criteriilor care vor fi impuse pentru aderare; (b) Abandonarea rolului dolarului ca monedă pentru tranzacțiile interstatale ale statelor ce fac parte din BRICS. De văzut care va fi rolul nou înființatei bănci de dezvoltare BRICS și apoi discuțiile privind o nouă monedă de tranzacție, care să înlocuiască dolarul vs. creșterea rolului monedelor naționale în decontarea acestor tranzacții.

Cât privește chestiunea unei monede comune BRICS, este o țintă mult, mult prea ambițioasă, chiar și pe termen mai lung. Să privim, de exemplu, spre moneda comună euro: diverse state, cu diverse niveluri și viteză de dezvoltare economică, dar care au o convergență împreună, ceea ce nu este încă cazul în BRICS. Dar să nu ne lăsăm distrași de discuția despre o monedă comună și să ratăm alte dezvoltări importante care pot avea loc. De exemplu, decizia convertibilității valutelor naționale pentru schimburile comerciale între parteneri va fi de mare impact.

Ceea ce ne duce la o altă discuție foarte importantă: convertibilitatea valutelor naționale pe continentul african, pentru a ușura și stimula schimburile comerciale dintre statele africane, și nu folosind valuta SUA – dolarul sau UE – euro. BRICS acest lucru vrea să-l stimuleze. Africa, de anul trecut, și-a înființat o platformă care permite decontări între statele de pe continent. Și mai trebuie să privim foarte atent spre China, care are interesul ca moneda sa, yuanul, să fie folosită ca valută de schimb în relația sa cu satele BRICS: o treime din comerțul BRICS sau cu Africa este cu China.

Revin: 40 de state vor să adere la BRICS și acest lucru spune ceva, spune că actuala ordine mondială este oarecum în opoziție cu dorințele reale ale comunității internaționale. De ce avem cinci state membre în Consiliul de Securitate? India este a cincea economie a lumii și cel mai populat stat, de ce nu este membru al Consiliului de Securitate? De ce niciun stat african nu este membru al Consiliului de Securitate?

Landry Signé: De ce este importantă pentru statele africane aderarea la BRICS? Pentru că, în viziunea lor, dimensiunea de cooperare propusă de acest grup este una de egalitate între parteneri, și fără condiționalități prealabile; se știe că, de obicei, partenerii occidentali impun în cooperarea partenerială condiții politice (respectarea regulilor democratice, reguli anticorupție, libertățile individuale etc.). Condiționalitățile în parteneriatul cu Occidentul suprimă dezvoltarea continentului, se crede, în timp ce cooperarea în cadrul BRICS, fără condiții, va contribui la accelerarea ritmului investițiilor, dezvoltării și al schimburilor comerciale.

Dar ceea ce intrigă, în ciuda entuziasmului afișat privind cooperarea în cadrul BRICS, este că în toate sondajele de opinie cetățenii de pe continentul african preferă America, mai nimeni nu preferă China. Deci ne găsim în plină dihotomie, între intențiile politice și percepția publică măsurată de afro-barometre.

Cât privește dolarul ca monedă de tranzacție, în ciuda entuziasmului liderilor și al unor cetățeni care văd cu ochi buni existența unor alternative la dolar, ei bine în perioada următoare rolul dolarului în tranzacții va rămâne unul central, chiar dacă mai redus ca pondere.

Oge Onubogu: Dincolo de discuțiile și atmosfera entuziastă, strălucitoare a summit-ului, în cele din urmă cetățenii de pe continent vor să știe clar cum anume ceea ce discută liderii BRICS acum în Africa de Sud se va transpune în realitate și cum se va racorda la viziunea lor de spre lumea în schimbare (geopolitică) pe care și-o doresc.

Dincolo de marea discuție Est vs. Vest sau Sudul Global contra Occidentului, mult mai important este ce platformă de cooperare propune, construiește BRICS pentru economiile emergente și dacă ea va fi mai echitabilă decât ce a existat în trecut.

Este evident pericolul ca în BRICS să fii atras într-o capcană ideologică, pentru că state puternice ca Rusia sau China au abordări și programe încărcate ideologic, dar, pe de altă parte, asistăm și la voința comună exprimată de statele africane care nu mai vor să se lase atrase în capcane ideologice.

Statele africane sunt mult mai puternic interesate de rezultatul concret al negocierilor din cadrul BRICS, iar analiștilor și observatorilor internaționali le revine răspunderea de a înțelege aceste lucruri, de a le lua în considerare și a le reflecta corect. Etena poveste a agendei antioccidentale a summit-ului BRICS nu face altceva decât să ne îndepărteze de la a sesiza adevăratele teme puse în joc la Johannesburg.

Ambasador Rama Yade: Care este, de fapt, rolul continentului african în această platformă de cooperare propusă de BRICS? La acest moment, în BRICS se regăsește doar Africa de Sud, iar președintele Cyril Ramaphosa chiar a pledat astăzi ca țările de pe continent să aplice la integrarea în BRICS, pentru o cât mai largă reprezentare în organizație.

În altă ordine de idei, nu văd India, Africa de Sud sau alte țări africane lăsându-se târâte într-un nou Război Rece. Vom vedea, de altfel, la reînnoirea acordului de comerț SUA – Africa, AGOA, că țările de pe continent nu au intenția de a renunța la cooperarea cu Occidentul. De asemenea, țările africane nu vor cu niciun preț să fie atrase în conflictul din Ucraina, în ciuda prezenței Rusiei ca stat fondator în BRICS și a pledoariei președintelui rus în favoarea cauzei sale, ori într-un conflict comercial între China și Statele Unite.

Pentru continentul african, este un nou moment al adevărului modul în care se raportează la BRICS și este important cum își va defini și ce greutate va avea propria sa voce în cadrul acestei platforme de cooperare.

Continentul african s-a schimbat mult, nu mai suntem în anii ’60 sau ’70; avem o nouă generație de tineri, cu o altă viziune, clasa de mijloc are o pondere tot mai largă în societățile africane și există și o nouă generație de oameni de afaceri, de antreprenori. Nu mai există încărcătura ideologică de odinioară în societate. Nu are rost să vedem iarăși Africa atrasă în nu știu ce jocuri geopolitice ale unor mari puteri, ci despre imensa oportunitate care se deschide pentru a duce țările de pe continent la un nou nivel de dezvoltare.

Existența BRICS, ideea de Sud Global sunt exact consecințele ratării oportunității de a reforma societatea globală: G7, G20, blocajul din Consiliul de Securitate al ONU, criza sistemului Bretton Woods și așa mai departe. Poate că acum, în urma discuțiilor de la acest summit, se va naște în viitor un nou organism al cooperării globale, cine știe? Poate că statele africane își vor găsi loc în formatul G20, poate că FMI va avea o nouă abordare, poate cheia viitorului nu este la Washington sau Beijing, ci la Paris sau mai bine zis la Bruxelles, pentru că ei au dezvoltat știința cooperării internaționale pe continentul lor.

BRICS CA ALTERNATIVĂ: ÎN CE MOD, PENTRU CE?

Hippolyte Fofack, economist-șef și director de cercetare la Banca Africană de Export-Import, a publicat pe blogul Atlantic Council un op-ed – „Încetul cu încetul țările BRICS sunt pe cale să construiască o lume multipolară”[5] – pentru a explica că, în anumite condiții, vede realizabil obiectivul BRICS, de creare a unei alternative la actuala ordine mondială (mai mult dezordine mondială, după 9/11, s-ar putea spune):

Cel de-al cincisprezecelea summit BRICS de la Johannesburg, Africa de Sud, va fi unul dintre cele mai importante din istoria blocului; rezultatul negocierilor are potențialul de a accelera tranziția către o lume multipolară prin extinderea grupului și crearea unei arhitecturi financiare noi, care nu va depinde de dolarul american.

Contracararea regimului de sancțiuni [impus de Occident Federației Ruse, n.m.] a avut consecințe care depășesc cu mult impactul crizei din Ucraina. Susținut de succesul său pe frontul economic și geopolitic, grupul BRICS este privit de un număr tot mai mare de țări din „Sudul Global” ca un agent atractiv al multilateralismului. Peste patruzeci de națiuni – incluzând Algeria, Egipt, Thailanda și Emiratele Arabe Unite, dar și țări cheie din G20 precum Argentina, Indonezia, Mexic și Arabia Saudită – și-au exprimat oficial interesul de a adera la BRICS înainte de summit-ul din această săptămână.

La Johannesburg accentul se va pune cu siguranță pe admiterea de noi membri, precum și pe facilitarea comerțului și a investițiilor într-un mediu global provocator, în care escaladarea războaielor comerciale și tehnologice – împreună cu „înfrățirea” [friendshoring] lanțurilor de aprovizionare – a crescut riscul de încetinire a creșterii globale și o aterizare dură a economiei Chinei. Este posibil ca membrii BRICS să discute despre dezvoltarea durabilă în era schimbărilor climatice, reforma guvernanței globale și un proces ordonat de creștere a comerțului cu monedele locale.

Din ce în ce mai multe economii emergente explorează modalități de a desfășura tranzacții cu valute diferite de dolar, după impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei. Semnificația dedolarizării capătă o importanță mai mare în lumina zvonurilor că blocul ar putea încerca să dezvolte o monedă de rezervă emisă de BRICS, care să fie utilizată de membri în comerțul transfrontalier. Națiunile BRICS – care se bucură în mod colectiv de un excedent confortabil al balanței de plăți – au mijloacele financiare pentru a stabili o astfel de monedă sau unitate de cont, dar le lipsește arhitectura instituțională și amploarea pentru a atinge acest scop în mod durabil.

Chiar și presupunând că membrii săi sunt pe deplin aliniați geopolitic și mai înclinați să coopereze decât să concureze, adoptarea unei monede comune prezintă mai multe provocări. Așa cum procesul de creare a monedei euro, acum a doua cea mai mare monedă de rezervă din lume, a pus în evidență, obstacolele vor include: atingerea convergenței macroeconomice, convenirea asupra unui mecanism de curs de schimb, stabilirea unui sistem eficient de plăți și compensare multilaterală și crearea unor servicii financiare reglementate, stabile și lichide.

De fapt, țările BRICS fac deja pași în utilizarea monedelor locale în tranzacțiile transfrontaliere. Utilizarea lor ajută la susținerea și la stimularea comerțului transfrontalier între membri, chiar și pe fondul unui mediu de operare provocator de riscuri geopolitice sporite. De asemenea, slăbește constrângerile balanței de plăți asociate finanțării în dolari, susținând economiile locale. Deși China și India pot avea interese de securitate divergente, fiecare ar putea beneficia de utilizarea sporită a monedelor locale. Națiunile BRICS își folosesc deja propriile monede pentru anumite plăți comerciale bilaterale, iar Arabia Saudită ia în considerare semnarea unui acord cu China pentru a deconta tranzacțiile petroliere în renminbi.

Între timp, India extinde utilizarea monedelor locale pentru plăți comerciale bilaterale și decontare dincolo de grupul BRICS, invitând mai mult de douăzeci de țări să deschidă conturi bancare speciale pentru a deconta comerțul cu rupii. Într-o mișcare care a făcut istorie, India a făcut prima sa plată de petrol către Emiratele Arabe Unite în rupii la începutul acestei luni.

Dacă grupul BRICS își extinde numărul de membri, atunci ar putea crește și riscul manifestării unor divergențe și provocări de coordonare; pe de altă parte, s-ar extinde dramatic puterea de consum a grupului, cu implicații economice și geopolitice semnificative. Extinderea ar putea crea o piață de mare amploare și ar ajuta tranziția de la compensarea bilaterală la cea multilaterală și, probabil, în cele din urmă, tranziția către o monedă comună a BRICS.

S-ar găsi soluții pentru una dintre provocările majore asociate cu utilizarea monedelor locale pentru decontarea plăților comerciale bilaterale: convertibilitatea acestor monede odată ce apar dezechilibre; în ultimul timp, astfel de provocări au dus la suspendarea acordurilor comerciale bilaterale care au permis Indiei să regleze importurile de petrol rusesc în rupii, Rusia acumulând miliarde de rupii indiene pe care nu le-a putut folosi.

Extinderea numărului de membri al BRICS ar putea slăbi și mai mult eficacitatea politicii sancțiunilor economice conduse de SUA și ar putea accelera multipolarizarea ordinii monetare globale. Mai mulți membri ai Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol au declarat deja că doresc să se alăture grupului BRICS, ceea ce ar crește beneficiile comune asociate cu utilizarea monedelor locale pentru tranzacții transfrontaliere și ar putea reduce și mai mult volumul comerțului global în dolari.

Cu siguranță, rigiditatea aranjamentelor instituționale existente, împreună cu amploarea și profunzimea piețelor financiare americane este de așa natură încât dominația dolarului va rămâne o caracteristică cheie a arhitecturii financiare globale pentru o perioadă de timp. Dar, după extinderea numărului de membri, grupul BRICS ar putea pune în mișcare transformarea într-o coaliție geopolitică puternică, care să accelereze procesul de dedolarizare și tranziția către o lume multipolară.

Așa arată, în principiu, drumul către obiectivul BRICS, cu mențiunea că Organizația, ca vârf de lance al „Sudului Global”, enunță un obiectiv îmbrățișat ca alternativă de multe state, unele – Turcia, de exemplu – asociate de zeci de ani cu Occidentul, doar că fiecare stat dintre cele 40 care au depus candidaturi de aderare – din care 6 au fost deja acceptate, chiar dacă criteriile de aderare nu au fost făcute publice – are o viziune diferită asupra lumii globale viitoare și caută alternative pentru comerț și capital de investiții fără condiționări de genul democrație, protecția drepturilor omului sau a proprietății intelectuale.

Este înțelept să te asociezi BRICS, să te expui ideologic – pentru că este clar că atât China cât și Rusia pun condiții, chiar dacă afirmă contrariul în conjunctura actuală – și economic în fața unor puteri care în realitate caută aliați pe care să-i condiționeze și apoi să-i orienteze către o confruntare globală cu Occidentul? Unele regimuri consideră că da, altele că asocierea la BRICS nu le va putea obliga să-și schimbe politicile externe și așa mai departe; dar important este că vor o schimbare a ordinii globale actuale și a instituțiilor sale, de care atât China cât și Rusia profită.

BRICS a fost înființat ca platformă de cooperare economică, dar pentru a contesta Occidentul, trebuie să devină un bloc cu mai multe dimensiuni: o alianță politică, militară și economico-financiară, ceea ce este mult, mult mai dificil decât pare, din motive clare. China și India, de exemplu, cad rareori de acord în chestiuni cruciale, iar criteriile de extindere a Organizației sunt un astfel de exemplu.

India, Brazilia, chiar și Africa de Sud, ca să nu mai vorbim de 5 dintre cele 6 state a căror candidatură a fost admisă la Johannesburg, nu sunt defavorabile cooperării cu Occidentul, unele dintre ele nu văd nici motive pentru care să denunțe acasă ordinea democratic-liberală.

Pentru aceste state cooperarea în cadrul BRICS este complementară cooperării cu Occidentul, iar din punct de vedere politic, un mod de a declara că sunt capabile să treacă la acțiune pentru a provoca schimbările dorite în sistemul global actual: revizuirea componenței Consiliului de Securitate și a votului în acest consiliu, întărirea rolului ONU în lume, evoluția spre o lume multipolară etc..

Au mai depus candidaturi de aderare la BRICS alte 16 state: Africa – Algeria, Nigeria, Senegal; Asia – Bahrein, Bangladesh, Indonezia, Kuweit, Palestina, Thailanda, Vietnam; foste state URSS / membre CSI – Belarus, Kazahstan; America de Sud și Centrală – Bolivia, Cuba, Honduras, Venezuela. Pe lângă aceste state, care au exprimat deja o poziție oficială, și-au mai exprimat prezumabilul interes de aderare: Afganistanul, Angola, Republica Democratică Congo, Gabon, Guineea-Bissau, Mexic, Nicaragua, Pakistanul, Sudan, Siria, Tunisia, Turcia, Uganda, Uruguay și Zimbabwe.  

Deși țările africane își doresc un nou rol în lume pentru continentul lor și vor ca ordinea mondială să devină mai inclusivă, deocamdată cele mai multe rămân sceptice în privința soluției BRICS; doar trei vor fi membre ale Organizației, și alte trei au depus candidaturi ferme de aderare, în speranța că vor întruni criteriile de aderare. Cochetează cu ideea aderării încă opt state africane; potențial 15 state din 54. La fel, America de Sud cu potențial  8 state din 20 devenind membre BRICS.

Pe măsură ce BRICS va înainta pas cu pas către un obiectiv care fi și el redefinit față de cel din 2005 – pe când BRICS era doar RIC -, odată ce componența Organizației se va lărgi, se va pune tot mai acut o întrebare: confruntarea de bloc va pulveriza ordinea globală sau o va redesena prin negocieri? Un răspuns este dificil de creionat acum, dar ținând cont de leadership, pare că avansăm spre o confruntare, o temere exprimată de mulți observatori și oameni politici.

În cel mult două decenii problema se va pune acut, evenimentele se vor precipita probabil, și nu știm dacă atunci se va mai găsi cineva, vreun lider politic important la nivel global, care să se uite înapoi și să admită că se putea și altfel, că o confruntare nu este aduce cartea câștigătoare și nici inevitabilă nu este.


NOTE:

[1] https://brics2023.gov.za/2023/08/23/address-by-president-cyril-ramaphosa-on-the-occasion-of-the-xv-brics-summit-open-plenary-wednesday-23-august-2023-sandton-international-convention-center/

[2] http://en.kremlin.ru/events/president/news/72085

[3] Chris Devonshire-Ellis is Chairman of Dezan Shira & Associates are a multi-disciplinary professional services firm with multiple offices and personnel throughout China, India, ASEAN and the Middle-East. Also publisher at Asia Briefing Ltd., that produces daily web content, and regular magazines and books concerning foreign investment into Asia, including seperate titles for China, ASEAN, India, Vietnam, the Middle East, Russia and the Belt & Road Initiative.

[4] Farzad Ramezani Bonesh is a researcher and analyst of international affairs. He graduated in political science from the University of Tehran. Farzad Ramezani Bonesh is a writer, senior researcher and analyst on regional issues, especially in the Persian Gulf ,MENA and South Asia.

[5] https://www.atlanticcouncil.org/blogs/new-atlanticist/piece-by-piece-the-brics-really-are-building-a-multipolar-world/

Distribuie acest articol

44 COMENTARII

  1. Initiativa Africii de sud si lipsa Presdintelui Putin ce nu a venit la Summit nu fac decit sa transforme BRICS intr-o iluzie de moment .Africa va fi aruncata „ in flacari ” la propriu .Deja Nigerul este amenintat .China are cu totul alte probleme de rezolvat ca si India dealtfel .Aliantele de acest fel sunt deocamdata doar vorbe goale .Adevaratele aliante se vad in clar .NATO unu si noul NATO 2 din Pacific deja exista .Occidentul s-a unit in integralitatea lui .Un hoas total se va instala in mai toate aceste parti ale globului pe masura ce vechile dusmanii vor lua locul intelegerilor de carton .Fara existenta unei aliante militare cu toate componentele ei restul de intelegeri cad mai ceva ca popicele .Europa se uneste incet,, incet , redevenind nu numai o putere economica dar si una militara .Ucraina a combinat forta si tehnica occidentala cu partea folositoare luata de la rusi ea devenind o imensa forta militara inca nearatata in clar .Focarele de razboi se multiplica pe zi ce trece .Secole de barbarie si primitivism nu pot fi uitate usor .In aceasta lume tulbure doar „ manunchiul de nuiele”poate rezista timpurilor.Occidentul a inteles repede care este viitorul omenirii si se uneste in mare viteza .

  2. …. să fie eliminat. Mai ales că din 1945 până azi Lumea s-a schimbat profund, unele state ca Rusia, Franța, UK au devenit slabe, plus că au apărut alte mari puteri ca India, Japonia, Germania, etc.
    Da, trebuie schimbată ordinea mondială, dar CUM și mai ales CINE.
    Ca părere, s-ar putea folosi actuala structură G20, care să funcționeze prin vot majoritar, iar în domeniul Securității să fie un fel de Tribunal International care sa reglementeze conflictele iar la extrem să decidă rezolvarea conflictelor prin forță militară ( dar în condiții bine reglementate și acceptate de toate statele Lumii)

  3. Eu indraznec sa spun ca BRICS e deja confiscata de CIA, MI6 si alte servicii occidentale. E mult prea importanta agenda lor ca occidentalii sa stea degeaba. Cel mai probabil BRICS va ramane un bloc de cooperare economica si atat. Nicio alianta militara, nicio moneda comuna si nimic din toate astea. Ah ca vor semna niste tratate de liber schimb, aia da.

    • Aveți dovezi concrete? Sau măcar raționamente plauzibile? Că dacă nu, teoria constip… pardon, conspirației poate fi făcută din orice.

    • De KGB ai vrut sa zici… Orcii si orezarii deja au cumparat juma de Africa. Vai de mama lor cind or veni si cu pușcoacele, vezi Niger si Gabon…

  4. Există/se naște un mare semn de întrebare – exprimat dealtfel chiar de către autor, căci până la urmă ideea sau întrebarea îi aparține autorului articolului, nu mie – subliniat chiar într-unul din subtitluri: „BRICS ca alternativă”. După care, dl. Cristian Felea, continuă: „în ce mod – și pentru ce (s-ar urmări asta)?” Răspunsul – care acesta din urmă se prea poate că nu-i aparține autorului (dar nici subsemnatului, ca să nu creem confuzii) – își are rădăcinile în Cuvântul Bibliei („reîmprospătat” fiind pe parcurs, prin alte mesaje-înștiințări – nu intru în detalii acum – dar mesaje tot de sorginte Divină). La întrebarea așadar, a autorului – „BRICS ca alternativă; în ce mod și pentru ce?” – răspunsul /fără ocolișuri, tranșant/ ar fi: pentru că „se dorește” o Lume fără SUA. De cine se dorește… e un aspect nu chiar atât de complicat pe cât pare: să nu uităm, că înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, cei doi Președinți, Putin și Xi s-au întâlnit la Olimpiadă (după care, a doua zi, a început invazia). Dând prin asta un mesaj clar că sunt aliați/o Alianță. Ulterior, au confirmat-o, că sunt de fapt un Monolit. În ce – în Scopul creării Noii Ordini (asta, ca finalitate ultimă) dar o Ordine – deși ne-declarat pe față – fără SUA. (În treacăt fie spus, Occidentul ar face o mare greșeală – una „de neiertat” – dacă ar considera acest conflict, dintre Rusia și Ucraina, ceva de genul ca „finalitate ultimă a Rusiei”). Rusia – în persoana lui Putin – a spus-o clar: va retalia, prin orice mijloace dacă securitatea îi va fi pusă în pericol. A mai declarat că (Rusia) vrea o Nouă Ordine. Dar n-a declarat-o niciodată „clar” (poate de’aici și confuzia;) – că ea și China își doresc „o Lume fără SUA”! Și asta – o Lume fără SUA – în ciuda tuturor consecințelor economice geopolitice informatice sau de orice natură, care ar decurge din distrugerea SUA de către cele două… Pentru că da, – să nu ne-ascundem după degete – ASTA VOR/asta urmăresc cele două, Rusia și China: distrugerea totală a SUA. Asta-i răspunsul la „BRICS ca alternativă – în ce mod și pentru ce”..

  5. BRICS va ramane un conglomerat economic, fara o moneda comuna si fara politici externe comune, din cauza diferentelor deologice si politice-culturale f.mari intre membrii. Desi Russsia ar dori sa se puna mot in fruntea acestui bloc, nu va reusi din cauza Chinei, Braziliei, etc. Tari democratice (chiar daca nu perfecte) precum Brazilia, India, S. Africa, nu au legatura politic cu Russssia, China, sau Iran. Economic insa aceste tari insumate vor depasi mult Occidentul, atat ca PIB. cat si ca productie petrol (deja au depasit), resurse, populatie, etc. China va tine mereu intr-un sah subtil Russsia si India, deci unitatea in interiorul BRICS e doar de fatada. Occidentul are avantajul unor valori comune, democratia, libertatile individuale, ne-amestecul direct al statului in economie, etc. Plus avantajul unei economii mai avansate. Pe termen lung insa BRICS va da tonul in economie. POate nu e rau ca lumea sa fie multipolara.

      • Gandire superficiala. China in primul rand va da tonul in economia mondiala. Brazilia, Turcia, Argentina sunt forte chiar de acum. E vorba de populatie, resurse, petrol, etc. Vestul isi cam pierde statutul de unic centru de putere. Lumea va fi multipolara.

      • @Goretex. Din ce ciripesti, sunt mult mai breze Bulgaria sau Ungaria?.. Ce te faci ca BRICS are deja PIB mai mare decat G7 si o rata de crestere econ mai mare, plus populatie si resurse mult mai mari? Probabil ai ramas la nivelul anilor ’90 cand China era pigmeu economic care copia orice de la Vest. Acum s-au schimbat lucrurile, investesc f.mult in stiinta si universitati, iar nivelul publicatiilor chineze in stiintele exacte s-a marit mult. Si Brazilia are o crestere economica si investitie in stiinta foarte mare. Asa cum S.Coreea a devenit o forta economica, aceeasi reteta e urmata si de alte tari. N-ar fi rau sa invatam si in Romania ceva din aceasta reteta.

        • Intamplarea face ca am fost si in Brazilia si in Coreea de Sud. Stilul de munca asiatic este total si absolut diferit de trandaveala sudamericana. Dar am remarcat whataboutismul dvs. Despre ciripit nu stiu nimic dar poate dvs ciripeati pe undeva?

          • @Goretex. Nu ati inteles nimic, iar chestia cu „whataboutism” arata ca aveti idei putine si fixe pe care le scoateti indiferent de subiect. NIci nu am zis ca stilul de munca asiatic e acelasi cu cel din Brazilia (ma indoiesc ca ati fost in Brazilia, sau daca ati fost nu ati inteles mare lucru, altfel nu ati fi spus „trandaveala sudamericana” – diferentele sunt destul de mari intre diversele tari sudamericane). Probabil ati vazut la tv ceva franturi, cu Rio, etc, si acum ciripiti pe aici ca sa va aflati in treaba… apropo poate ati ciripit si inainte de ’89 ca deh ati adus in discutie… Brazilia s-a dezvoltat economic mult, eu chiar am fost in Brazilia cu treaba, nu la carnaval. E falsa chestia cu „trandaveala”, asta e un cliseu simplist care arata habarnism.

            • Faptul ca insistati cu termenul ciripit spune ceva despre activitatea dvs anterioara. Am lucrat cateva luni in Coreea de Sud si tot cateva luni si in Brazilia. Nu remote, nu la distanta ci acolo direct in campul muncii. Ura dvs fata de SUA Vest si democratie arata ca aveti idei putine si fixe pe care le scoateti indiferent de subiect. Daca va put toate cele civilizate puteti sa emigrati si sa lucrati in oricare dintre tarile pe care le ridicati in slavi.

            • @Goretex. Pai vad ca acum copiezi mot-a-mot ce am scris mai sus cu „ideile putine si fixe”… deh, imitatia e cea mai sincera forma de emulatie. Dar faci din nou erori de gandire si utilizezi sabloane false: ce ura fata de SUA si Vest, ce legatura are una cu alta?! nu am spus niciodata asa ceva. NU am ura fata de SUA, din contra. Subiectul articolului e BRICS si ascensiunea lor economica. Realitatea obiectiva, chiar daca tu alegi politica strutului, e ca economic BRICS se dezvolta in ritm mai accelerat decat Vestul (in principal China, Brazilia, India). Rusia e depasita, doar sursa de materii prime pt China. Istoria arata ca nicio tara nu se poate mentine in top indefinit, dar nu prea ai citit istorie se pare. Iar chestia cu „emigrarea in vreo tara BRICS” e total pe dinafara. Iar clisee, acum cliseul „emigrarii”… Stai linistit, nu vreau sa emigrez in nicio tara, nici in Vest, nici in Brazilia (desi am calatorit mult).

  6. Excepțional. Magnific.
    O fi citit acest articol-regal politrucul combinagiu român? Puțin probabil. El are de capturat definitiv o țară a vătafilor pe deoparte și a iobagilor (câți or mai fi rămas). Nu-i interesează pe ei Unipolaritatea, Bipolaritatea sau Multipolaritatea. Așa cum nu-i interesesză trecerea la moneda Euro sau eliminarea pensiilor speciale. Altele sunt problemele lor: burdihanul, teșchereaua și amanta. Restul e batjocura la adresa vulgului neemancipat, duplicitar și fără prea mare putere de a discerne.
    Ne-au luat-o și africanii înainte. Africanii!?
    Rușii au rămas la faza anilor ’60: Cubanii cu rușii și rușii cu banii; Imperialist american cade-ți-ar bomba-n Ocean, sau Noi rușii propovăduim pacea atât în Vest cât și în Apus. De fapt placa asta e veche, de la tătucul Lenin afemeiatul și de la Stalin cel care iubea paharul.
    China și Rusia vor să obțină influență și, de ce nu, teritorii.
    Planeta se îndreaptă spre un talmeș-balmeș care îmi dă fiori reci.

    Vă mulțumesc respectos domnule Felea
    L. N.

    • Da, tema propusă de autor este esența agitației internaționale, respectiv războiul din Ucraina, încercarea de Federalizare a Europei, conflictele potențiale din Pacific, ifosele Franței, Turciei, Germaniei, Austro-Ungariei, etc. Toate marile puteri trecute și actuale VOR SĂ FIE LA MASA DECIDENTILOR GLOBALI.
      Numai că, din fericire, puterea mai marilor Lumii s-a cam egalizat….

  7. Multumim pt această prezentare valoroasa!Si ca un scurt comentariu as adauga ca pe mine ma surprinde f.neplacut ca tarile care sunt/ vor sa fie in BRICS nu-s pun problema moralitatii,pt ca acum BRICS functioneaza preponderent ca ajutor pt ca rusia sa ocoleasca sanctiunile occidentului…Fara ajutorul Chinei si Indiei economia rusiei era mult mai slabita..Sa ajuti un stat agresor,imperialist sa poarte un razboi de cucerire e f.surprinzator.Si mai surprinzator e ca ” occidentul colectiv” chiar nu poate face mare lucru in privinta asta…Asta arata o extraordinara si nebanuita slabiciune economica…UE si SUA par dintr-o data mult nai slabe si mai mici decat inainte de razboi…

    • Cine au fost cei mai mari comercianti de sclavi in Istorie? Africanii si arabii , omul alb venea in porturile de pe coasta si cumparau „marfa” adusa de altii din interiorul continentului.

  8. BRICS+6 inseamna mai degraba un succes. Principala idee a acestei sesiuni e derularea comertului in monede nationale, fapt care va avea repercursiuni majore asupra sistemului financiar international. Romania ar trebui sa fie multumita de rezultate intrucat exista acum acolo cel putin trei tari cu care avem un istoric diplomatic pozitiv, poate vom reusi sa il fructificam si economic.

    • Vă înșelați. Combinațiile de monede nu merg decât dacă cele două țări ce tranzacționează au mărfuri interesante reciproc. India își permite să facă asta – în schimbul petrolului ea oferă: forță ieftină de muncă pentru țările arabe în construcții, oțel și ciment, alte produse industriale.
      Dar țările africane ce își oferă? minereuri contra minereuri? Banane cotra curmale? Sorg contra porumb? Pentru că țările avansate industrial – gen Africa de Sud, Ghana, Egipt, sunt avansate și în domeniul agricol, cu excepția Egiptului (lipsă de teren).
      De asta China este interesată de BRIC – ea oferă mărfuri industriale contra teren agricol sau produse agricole.
      Devalorizarea dolarului este inevitabilă – SUA a profitat în exces de poziția monedei ei ca valută internațională forte. Când se va prăbuși, și economia cea mai mare din lume o va face – va fi o catastrofă pe ruinele căreia se vor ridica alte economii – în principal cea a UE.
      Aspectul politic este minim – reprezentatul Africii de Sud a pus clar problema. Nu te poți izola de cele mai avansate economii pe motive politice – riști să rămâi în urmă ca tehnologie. Asta este și problema Chinei – ea a avansat tehnologic masiv, dar doar în unele domenii și încă nu se poate decupla de SUA. SUA poate găsi alți parteneri care să producă ieftin, dar China nu poate găsi alți parteneri avansați tehnologic – singura posibilitate ar fi UE, care încearcă și ea să se decupleze de China, deci..???

  9. Criza din 2008- 2011, pandemia 2020-2022, razboiul din Ucraina reconfigureaza interesele economice, politice si militare ale tarilor din Asia, Africa!, America de Sud. Hegemonia Europei si cea nord americana sunt in cadere tot mai evidenta. Tarile Brics nu pun pe prim plan ecologismul, schimbarile climatice ci dezvoltarea tarilor care decenii de a randul au fost colonii sau au servit tarile dezvoltate. Ceea ce vedem este doar inceputul.

  10. Grupul asta este nascut pentru a asigura o piata de materii prime si de desfacere pentru Rusia/China, unde sa scape de concurenta libera. (A Occidentului, in general.) Ma indoiesc ca vor reusi. Vedeti cum si de ce a cazut CAER.
    In ce priveste moneda lor comuna… devine o poveste ridicola. S-a mai utilizat asa ceva: marca hitlerista, in zonele economice ale Germaiei fasciste si rubla convertibila in sanul tarilor CAER. Ambele cu abuzuri grave pentru titularul monedei si esec final in practica.
    Aici e problema concurentei intre rubla/yuan/rupie. Se vor concura pina la disparitie.
    Daca vor scoate o moneda unica… devine ridicol. In ziua de azi nu mai exista valute. Nici o moneda nu mai este garantata la echivalentul ei in aur. Toate hirtiile de pe piata au valoarea data de increderea in statul (gruparea) emitent(a). Oare cine se bucura de increderea oamenilor de afaceri? Rusia/China, care dicteaza ce le convine lor, sau Occidentul, care lasa piata mult mai libera?(Libertate economica absoluta nu exista, este o himera. mai ales in ziua de azi, cu interdependentele ei multiple. Iar grupul asta tocmai asta vrea sa faca, sa rupa interdependentele globale intr-o piata regionala protejata. Hm….)
    Pina la ideologii, sa vedem chestiile concrete, economice; pe urma construim ideologii.
    In opinia mea, grupul asta -sau oricare alta putere economica- ar putea sa se opuna eficient Occidentului, doar daca adopta o moneda liber convertibila. Bimetalica.(Aur, argint.) Doar asa oamenii de afaceri si oamenii bogati se vor putea orienta spre moneda lor, lasind balta USD, GBP, E. Dupa ce face dovada solvabilitatii, timp mediu (cativa ani). Altfel, blablabla!

  11. Lumea se rupe. In loc sa se uneasca, sa exista armonie, e tot mai rau. Pe de o parte era de asteptat, cind sunt 8 miliarde pe pamint incepe o mare inghesuiala si nici resursele nu sunt imbelsugate. Dar si politica occidentului de a da lectii si a impune propria ideologie lasa urme adinci.

    Niger a expulzat ambasadorul Germaniei. Aroganta Anal-lenei isi spune cuvintul.

  12. Actuala Ordine Mondială a fost stabilită la propunerea SUA prin înființarea ONU și a infamului Consiliu de Securitate cu cei 5 membri permanenți cu drept de Veto, respectiv învingătorii din WW2.
    Dar de atunci Lumea s-a schimbat, unele mari puteri de atunci și-au pierdut imperiile și au decăzut ca „mari puteri”( URSS, UK, Franța) în schimb au apărut altele noi ca India, Japonia, Germania, etc.
    DECI, O NOUĂ ORDINE MONDIALĂ TREBUIE CREATĂ. Numai că nu se știe CUM ȘI CINE.
    Așa pusă problema se pune întrebarea: CINE NU VREA SCHIMBAREA ACTUALEI ORDINI MONDIALE?
    Păi, probabil, tocmai cei 5 mari din Consiliul de Securitate ONU, care nu vor să-și piardă prerogativele de „mardeiași” ai Lumii.
    Așa că Restul Lumii are dreptate să vrea SCHIMBAREA ACTUALEI ORDINI MONDIALE.
    Trebuie o ALTĂ/NOUĂ ORDINE MONDIALĂ, mai democratică și mai echitabilă, fără „mari puteri” amenințătoare și cu drept de Veto.
    Principiul DOMINANȚEI trebuie să dispară.
    Eu cred că pe structura G20 se poate crea o nouă Ordine Mondială, plus un fel de Tribunal International al tuturor națiunilor care să rezolve disensiunile între state, chiar prin forță în unele cazuri bine stabilite și convenite.

    • @Lucifer
      Statele Unite nu au fost neapărat favorabile actualei formule de 5 în Consiliul de Securitate și a formulei deciziei prin consens – așa s-a impus ea într-un moment în care WW2 nu era încă câștigat. Statele Unite au insistat și au sprijinit cât au putut demantelarea imperiilor coloniale, alegându-se apoi cu dușmănia franceză și disprețul britanic, ca să nu mai vorbesc de ostilitatea sovietică, care tocmai începea să construiască un imperiu.
      Statele Unite își doresc lărgirea Consiliului de Securitate și decizii luate prin vot majoritar, însă, firesc, susțin ca o ușoară majoritate într-un CS reformat să aparțină democrațiilor liberale. Alții nu vor nicio schimbare – Rusia, cert – sau vor alt tip de schimbare – China, lărgirea formulei și decizii prin consens în continuare.
      Așadar suntem în blocaj, un blocaj principial: vrem schimbarea aproape toți, dar nu o putem face deocamdată, pentru că la mijloc este un echilibru de forțe și varianta amiabilă nu există.

      • Mulțumesc pentru atenție.
        Deocamdată sunt 3 „mari”- SUA, China și India. Urmează ca forță economică UE, dar aceasta NU este subiect de drept internațional (de aici și presiunile de a se face cât mai urgent Federația Europeană). Urmează Commonwealth-ul, în principal UK+Canada+Australia. Ar urma apoi Japonia, eventual Germania, Rusia, Turcia(!, da Turcia în vreo 5ani intră în primele 10 puteri economice mondiale), poate chiar Brazilia, Indonezia, etc.
        Deci o structură de putere globală se poate construi și este o necesitate să fie făcută. Rămâne de văzut CUM, prin diplomație sau prin forță.

      • Consiliul de securitate ONU si ONU in general nu prea au rol determinant in ordinea mondiala. Da, o rezolutie ONU e ca o hartie la mana, dar pe de alta parte e egala cu zero daca nu exista o forta suficient de mare care sa o impuna in practica. SUA au sustinut demantelarea imperiilor britanic si francez dar acest proces era oricum inevitabil si incepuse deja, fiindca dupa WW2 Franta si UK erau foarte slabite economic si militar, si nu mai puteau sustine cheltuielile militare necesare mentinerii imperiilor. In plus dupa ce Vestul sustinuse sus si tare ca lupta pentru libertate si impotriva cotropirilor si agresiunii, era imoral sa continui niste imperii vechi bazate tocmai pe subjugarea unor popoare si jaful resurselor lor. India de exp luptase in WW2 alaturi de englezi, si cerea tratament egal si independenta de UK. Evident si URSS era un imperiu, ba chiar unul mult mai rau, dar URSS era prea mare si era deja in razboi rece cu SUA, deci nu se putea face vreo presiune concreta asupra lor; in plus URSS era disconectata economic si cultural de Vest. A mai durat inca 50 ani pana s-a rupt si URSS sau macar o parte din el (si Rusia azi e tot un imperiu, mai mic decat URSS).

        Este evident un blocaj si de fapt o falie civilizationala, intre Vest, si lumea 2-a sau a 3-a. Unele tari au iesit din lumea a 2-a si sunt acum in Vest (tarile din Europa de Est in special, plus S. Coreea, Taiwan), altele au iesit din lumea subdezvoltata a 3-a si au intrat in lumea 2-a (Brazilia, Vietnam, Turcia, India si altele). Practic lumea se va imparti in 2 blocuri, de data aceasta nu militare, ci economice. Un bloc Vestul impreuna cu aliatii sai, Japonia, S. Coreea, Taiwan, Australia, etc, iar celalalt bloc format din BRICS plus altii Argentina, Vietnam, Indonezia, Turcia posibil, etc. Ce ma surprinde e ca acum au acceptat niste membrii care nu le au deloc cu drepturile omului, precum Arabia Saudita, Etiopia, Iran, in dauna altora tari care vor sa fie in BRICS, precum Kazahstan, etc. Asta inseamna ca Brics da semnalul ca e opus Vestului…

        • Lumea s-a schimbat după cea de-a III-a Revoluție Industrială și s-a globalizat. Nu se mai pot aplica metodele de dominanță și de forță caracteristice primelor două Revoluții Industriale. Dacă vom aplica vechile metode, Omenirea va pieri. Suntem într-un punct dramatic, de a fi sau de a nu mai fi.

  13. Tarile BRICS si restul care doresc sa se alature nu fac altceva decat sa exploateze la maxim slabiciunile occidentului, Europa + SUA care sunt ocupate mai mult cu distrugerea propriilor economii , cu impunerea unor politici dictate de minoritati precum LGBT, renuntarea la productia de energie accesibila si ieftina, nerezolvarea problemei imigratiei clandestine, superbirocritizare si conflicte politice interne intre stanga si dreapta s.a.m.d.
    Garniturile de lideri politici actuali occidentali sunt slabi si nehotarati, stau cu ochii mai mult pe retele de socializare, imaginea si discursul politic extrem de corect fiind mai imporante decat rezolvarea unor probleme stringente, sfiesc conflictul si disputa politica, prefara sa inoate cu mainstreamul dictat de presa si mari corporatii.
    Sa nu ne miram ca restul lumii incearca sa se organizeze si rupa pe cat posibil de „lumea veche”, China fiind cu finantele si produse iar Rusia cu materia prima.
    Incalzirea globala nu sa va rezolva sub nici o forma, resursele ieftine energetice vor fi folosite de state din zona BRICS, occidentul. mai ales Europa vor avea mult de suferit datorita energiei tot mai scumpe impusa politic.
    Conflictul din Ucraina inca nu este terminat si nici nu se prevede un sfarsit, Rusia fiind deocamdata in expectativa avand destule resurse de toate felurile sa reziste ani de zile.
    Sanctiunile occidentale nu au produs dezastrul economic in Rusia care o fost prevazut, statele BRICS fiind intr-o masura mai mare sau mica toate sustinatoare ale regimului Putin.
    Ce imi da foarte mult de gandit, pozitiile tot mai „neprietenesti” ale sauditilor, ele emiratelor din Golf, tari care profita de prezenta militara americana din zona.
    Ce se va putea intampla daca un presedinte american va renunta la acesta protectie si China va umple golul.
    Afganistanul, Irakul, Libia si Siria sunt esecul politicilor occidentale din zona. Sunt fenomene care au fost, sunt analizate in continuare de restul lumii reactiile actuale fiind pe masura.
    Nu stim exact ce sa va intampla in Israel, alta tara confruntata de probleme majore interne.
    In orice caz, europenii trebuie sa se pregateasca de vremuri grele, reducerea nivelului de trai, conflicte politice tot mai polarizatoare la capatul carora nu se va stii ca va urma, razboi de anvergura in Europa ?

    • Cam așa este, Europa noastră este urâtă de Restul Lumii pentru trecutul ei colonial( vezi ce a pățit Franța prin Maghreb, Sahara, Sahel) și riscă să fie eliminată din jocurile de putere ale NOII ORDINI MONDIALE. De aici presiunea formidabilă a Germaniei și Franței de a se construi o Federație Europeană condusă de ele, care să fie recunoscută ca structură de drept internațional. Asta ar însemna ca TOATE statele europene să renunțe la suveranitatea națională și, în chestiunile importante, să respecte deciziile guvernului și Parlamentului european. Eu aș zice ca mai întâi să facă Federație din zona euro, noi, ăștia mai noi, vrem să vedem minunea Unirii Zonei Euro….

    • de rezista rezista, dar e de intrebat pe ce linie……
      inca odata: economia si ideologia nu fac casa buna impreuna; cine vrea zone ideologice, sa aiba intii bazele economice necesare; stiinta si tehnologia (plus capitalul) este -inca- apanajul Occidentului; BRICS, poate exista … ca in Evul Mediu; mai ales ca nu stiu cum sa iasa din capcacna monedelor fara acoperire in aur/argint; nu-i de mirare; si China, si Rusia au folosit sistemul in comunism; inca il mai folosesc; dar sistemul asta… e clocit de altii, in favoarea lor!

  14. Tarile din BRICS cu exceptia Indiei si un pic SA au lucruri in comun:
    Nu joaca cricket. :))
    Si libertatea este deseori inteleasa in sensul cel mai distorsionat posibil.

  15. BRICS – o adunătură efemeră! In aceasta strânsură, plina de ura, China va juca vioara întâi. Rusia ar fi vrut să o joace, de asemenea, dar… Gogoașa apocaliptica, „gârbova ca o feștilă …și sinistra și pârlită, de la coada până-n plisc…ca o pajura trăsnită, într-un vârf de obelisc… Piază-rea, ca un blestem”, nu poate decât să-și pună la dispoziție ugerul, pe care BRICS-iistii îl vor suge cu multă satisfacție. Până la satietate.

  16. Cei mai ipocriți sunt acești lideri africani care acum au ocazia perfecta de a primi șpăgi în schimbul „dezvoltării economice” oferite de Rusia si China. Este momentul pentru o noua era a corupției globale încurajată tocmai de creatorii coruptiei, adică statele autoritare și comuniste.
    Iar treaba cu : „ci la Paris sau mai bine zis la Bruxelles, pentru că ei au dezvoltat știința cooperării internaționale pe continentul lor” nu reprezinta decât un fel de linguseala pe lângă UE, doar-doar pica și ei în plasa BRICS.

    • Initiativa Africii de Sud si lipsa Presedintelui Putin ,ce nu a venit la Summit, nu fac decit sa transforme BRICS intr-o iluzie de moment .Africa va fi aruncata „ in flacari ” la propriu .Deja Nigerul este amenintat .China are cu totul alte probleme de rezolvat ca si India dealtfel .Aliantele de acest fel sunt deocamdata doar vorbe goale .Adevaratele aliante se vad in clar .NATO unu si noul NATO 2 din Pacific deja exista .Occidentul s-a unit in integralitatea lui .Un hoas total se va instala in mai toate aceste parti ale globului pe masura ce vechile dusmanii vor lua locul intelegerilor de carton .Fara existenta unei aliante militare cu toate componentele intelegerile de felul BRICS vor cadea mai ceva ca popicele .Europa se uneste incet,, incet , redevenind nu numai o putere economica dar si una militara .Prabusirea economiei chineze este aproape .In Europa Rusia este oprita de Ucraina sprijinita de NATO si de intreg Occidentul plus aliatii din intentia ei expansionista .In Pacific noua alianta formata din SUA ,Australia ,Noua Zeelanda , Coreea de sud si Japonia plus aliatii lor opresc China .Africa devine un continent al revoltelor si aici va incepe un razboi cu mult mai mare decit cel din Ucraina .In Gabon o junta militara se proclama venita la putere .Rusia va fi nevoita sa isi imparta trupele iar daca tarile federative aflate inca partial sub stegul rusilor vor deschide un nou front Rusia se prabuseste China fiind si ea obligata sa isi reconsidere prieteniile .Nu excludem nici aparitia unor revolte in Federatia chineza .Uigurii si altii pot incepe a se revolta .Am mai trimis un comentariu ca un raspuns la alti textieri si nu a aparut .

  17. China urmărește sa controleze economic întreaga Africa, infrastructura critica si porturile, iar statele africane vor trebui sa-și cedeze toate zăcămintele de metale rare in schimbul aderării la clubul „select” BRICS. Întrarea în BRICS va presupune întinderea covorului rosu pentru marii dictatori psihopați ai planetei, precum și cedarea controlului. Liderii africani vor putea fi mituiti pentru orice concesiuni de zăcăminte și astfel își mai adauga la colecție un Bentley, niște conace de lux sau niște țoale aurite. Populațiile africane se vor afunda și mai mult în sărăcie și vor pierde și ultimele joburi în favoarea muncitorilor aduși din China, India și alte state de genul asta. Dacă toate companiile occidentale se vor retrage din China, atunci vom asista la prăbușirea Chinei precum avionul lui Prigojin în stepa siberiana. Insa este cam târziu, China furand deja toate tehnologiile occidentale și imbogatindu-se pe seama lor. România, cu Ponta in guvernul Ciolacu și fiind deja oficial un stat eșuat cu acte in regula, va putea adera la BRICS cu succes.

    • Capitalismul nu tine cont nici de oranduire, nici de dictatori, nici de coruptie si nici de razboi, unde pica banul si este rostul de afaceri acolo isi va incerca norocul, asa si cu China.
      Capiatlismul este bazat pe teza lui Schumpeter a distrugerii creatoare, acum suntem in faza distrugerii.
      Totodata tot Schumpeter in perceptia s-a negativa despre democratie acorda indiviului o participare redusa datorita faptului, alegatorul este infatil, egocentric , irational si schimbator.

      • China e intr-o mare dilema, deoarece pierde piata de desfacere occidentala iar BRICS nu-i poate asigura una la adevarata necesitate. Ar vrea orezarii sa fie cu fundul in două luntrii dar cred ca o sa alunece nasol.

        • In istorie, China a avut periode dar si proaste, dar a reusit sa le depaseasca. Europa prin firmele si afacerile mari nu vor pleca prea repede din China. Cum altele nu au plecat nici din Rusia.

  18. Vai Ursule Bruno tare rau stai cu gramatica ! Rost de afaceri si nu „rostul de afaceri” Perceptia „sa negativa” unde „sa” este pronume si nu verb. Infantil si nu „infatil.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro