„Absorbție cu orice preţ” este noua politică la Bucureşti într-o neconcordanţă totală cu cerinţele Comisiei Europene. Deşi s-au întâlnit destul de des în ultimul timp, domnul ministru al fondurilor europene Eugen Teodorovici pare încă să vorbească o altă limbă decât Comisarul European pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu.
Pentru context, să aducem aminte că politica de coeziune a UE este finanţată prin trei mari fonduri (Fondul Social European, Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune) iar de managementul ei este responsabilă administrația fiecărui stat membru. Faptul că România nu a excelat în perioada 2007-2013 este strâns corelat cu capacitatea administrativă a statului român: slaba gestionare a programelor de către autoritățile de management, slaba expertiză a beneficiarilor sau lipsa de implicare, de expertiză, a administrațiilor locale şi regionale. Toate acestea presărate cu presiunea politicului, clientelismele şi nepotismele din politică, schimbările dese ale persoanelor de decizie şi instabilitatea politică au făcut ca România să ocupe ultimul loc în absorbţia fondurilor europene în perioada 2007-2013.
Din 2012, la Ministerul Fondurilor Europene se află d-l Eugen Teodorovici care a avut parte de sprijin politic şi de stabilitate politică, spre deosebire de predecesorul său Leonard Orban. Trebuie precizat faptul că absorbţia a crescut de la 15% în 2012 la aproape 52% în ianuarie 2015 nu este în totalitate meritul d-lui Teodorovici ci este legat în special de presiunile de la Bruxelles. Sub îndrumarea Comisiei Europene şi în special datorită măsurilor dure de suspendare a fondurilor, greșelile din trecut s-au redus, autorităţile românești au început să fie mai atente la sugestiile Comisiei şi auditorilor de la Bruxelles. În plus, fondurile europene au fost repartizate de la început, din 2007, în mod crescător conform Programei Financiare Globale a Programului Naţional de Dezvoltare. astfel încât era de aşteptat creşterea absorbţiei spre sfârșitul perioadei de alocare. De asemenea, faptul că în 2014, Corina Creţu a fost numită Comisar European pentru Politica Regională nu putea decât să ajute autoritățile române şi în special Ministerul Fondurilor Europene în acest proces, într-un mod indirect.
Cu toate acestea, semnalele din ultima vreme ne fac să credem că, deşi ar exista toate datele pentru o ameliorare consistentă a situaţiei fondurilor europene în România, autorităţile de la Bucureşti se situează în disonanţă faţă de recomandările Comisiei şi a Comisarului Creţu alegând să se concentreze în continuare pe absorbţie şi ignorând calitatea proiectelor implementate şi a instituţiilor de management.
De altfel, Corina Creţu afirma în urmă cu câteva zile la Sofia că e nevoie de o nouă abordare, holistică, coordonată la toate nivelele:„această bătălie trebuie dusă de instituţii capabile, bine dezvoltate şi eficiente, deoarece există o conexiune între sărăcie şi slaba guvernare… Pentru a atinge o rată mare de eficienţă a fondurilor europene, e necesară ruperea cercului vicios al sărăciei, alimentate de corupție și proastă guvernare” a spus d-na Creţu pentru Bulgaria On Air TV channel. Asta în timp ce la Bucureşti nu se vorbeşte aproape deloc despre slaba capacitate administrativă şi funcţională a administraţiei centrale sau regionale. Deşi au avut loc reforme mici în cadrul MFE, este greu de crezut ca acestea vor fi de ajuns pentru a face faţă cu brio următoarei perioade financiare.
Această declaraţie a d-nei Comisar vine după ce cu puţin timp în urmă, într-un interviu pentru Mediafax, d-na Creţu a spus că România trebuie să identifice mai bine domeniile expuse riscului de corupţie şi să adopte măsuri preventive, dar şi eficiente pentru gestiunea fondurilor europene. Asta în timp ce d-l Teodorovici nu vorbeşte aproape deloc despre acest subiect sensibil, preferând să vorbească despre absorbție, fără să înţeleagă, se pare, care sunt cauzele absorbţiei scăzute şi de ce este importantă nu doar atragerea statistică de fonduri dar şi calitatea proiectelor finanţate şi plus valoarea adusă economiei şi societăţii.
Cu toate că în luna ianuarie DG Regio a trimis echipe în 8 ţări cu o rată de absorbţie mai mică de 60%, printre care şi România, pentru a le ajuta, Comisarul pentru politica regională a subliniat că este greu de crezut că în 11 luni se va face ceea ce nu s-a făcut în 7 ani.
Aceste neconcordanțe de viziune au apărut încă de la investirea doamnei comisar Creţu: la interviul de investire aceasta a vorbit despre nevoia sustenabilității proiectelor şi de faptul că absorbţia fondurilor europene trebuie să fie urmată de proiecte care să aibă un impact direct asupra economiei şi care să aducă un plus valoare adăugată, un flux de capital şi să ajute le reducerea disparităţilor dintre Est şi Vest.
De fapt acesta a fost discursul d-nei Creţu în ultimul timp : „creşterea ratei de absorbţie nu este un scop în sine, absorbţia este un indicator şi trebuie tratat ca atare. Concentrarea pe această unică cifră este o abordare simplistă şi care nu reflectă nimic din complexitatea proceselor şi problemelor cu care se confruntă sistemele de gestiune a fondurilor UE, atât la nivelul Comisiei cât şi la nivelul statelor membre.”
Aceste declaraţii contrazic discursul public al d-lui Teodorovici precum şi lansările de apel pe care POSDRU le-a avut la sfârșitul lunii decembrie 2014, lansări de apel ce au ridicat semne de suspiciune chiar la nivelul Comisiei Europene.
Dacă urmăriţi discursul public al d-lui ministru Teodorovici se observă ca accentul cade pe absorbţie cu orice preţ. Se pare că este un pariu pe care dumnealui vrea să îl câștige cu orice preţ, doar de dragul „absorbţiei”. Deşi a spus de nenumărate ori că pentru anul 2014 va dori să atingă pragul de 80% se pare că acest lucru a fost imposibil, având în vedere blocajele unor programe pe Mediu şi Transport. Cu toate acestea la începutul lui 2015 s-a ajuns la un procent de 51.87% rată de absorbţie curentă.
Într-un interviu acordat curs de guvernare d-l ministru Teodorovici a spus că îşi doreşte 100% absorbţie şi nu înţelege de ce nu poate fi mai bun ca şi cei din Polonia. Am explicat încă din 2012 de ce Romania nu a putut urma succesul Poloniei, într-o serie de articole. Plus faptul că pe 2014-2020 nu s-a urmat aproape nimic din modelul polonez de succes, pentru că fondurile nu au putut fi distribuite sau planificate regional, din cauza faptului că procesul de regionalizare a eşuat. Cu toate acestea este lăudabilă acţiunea prin care d-l Teodorovici a reuşit să aducă sub aripa Ministerului Fondurilor Europene majoritatea PO-urilor, MDRAP d-lui Dragnea deținând în continuare linii importante de finanțare.
Revenind la lansările POSDRU de la Bucureşti din decembrie 2014, acestea confirmă politica de absorbţie cu orice preţ dusă de domnul Teodorovici deoarece fondurile trebuie cheltuite cât mai repede pentru a nu le pierde la sfârșitul lui 2015. Totuşi, această pripă în scrierea de proiecte substanţiale angro fără o pregătire prealabilă consistentă poate avea efecte negative care ar putea duce la o viitoare blocare a fondurilor din cauza iregularităţilor sau, în cel mai bun caz, poate duce la implementarea de proiecte inutile sau fără valoare adăugată.
Politica „absorbţiei cu orice preţ” nu urmăreşte ca banii europeni să aibă un impact real asupra economiei așa cum se doreşte la Bruxelles, ci să fie doar un număr care să ajungă cat mai aproape de obiectivele d-lui Teodorovici iar acest lucru constituie un risc dar şi o probă de amatorism pe care, de altfel, doamna Comisar Creţu l-a sesizat şi l-a transmis însă fără rezultat.
Articol aparut pe site-ul Europuls
Europuls este o organizaţie non-guvernmentală formată din tineri români experţi în afaceri europene. Scopurile ei sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor românilor despre Uniunea Europeană şi încurajarea unei mai bune comunicări despre România la nivel european prin schimburi de idei şi a celor mai bune practici. Europuls publică articole şi analize pe site-ul www.europuls.ro, organizează dezbateri, seminarii şi conferinţe.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 