sâmbătă, aprilie 20, 2024

Bugetarea participativă. De ce administrațiilor locale din România le este atât de greu să lucreze cu cetățenii 

Bugetarea participativă este un instrument ce poate evalua destul de bine relația dintre administrația locală și cetățeni. Și cât de interesată și capabilă este administrația să preia idei din comunitate și să le implementeze, dar și cum arată spațiul civic în marile orașe și implicarea cetățenilor în deciziile locale. Sigur, este doar un instrument din multe altele, dar arată totuși cât de șubredă este această relație și cât de dificilă este implementarea chiar și a unor programe cu bugete mici și limitate ca tematici.  

Bugetarea participativă rămâne și în 2023 foarte puțin folosită de către administrațiile marilor orașe din România. Numai 14 reședințe de județ și o singură primărie de sector din București au derulat programe de bugetare participativă, iar alocările financiare și participarea publică au fost modeste. Sunt puține evoluții pozitive comparativ cu anul 2022 și, din păcate, mai multe negative.

5 primării reședință de județ au derulat pentru prima oară bugetarea participativă în 2023 (Bacău, Vaslui, Buzău, Satu-Mare, Târgu-Jiu), în timp ce alte 6 l-au abandonat (Primăria Generală a Municipiului București, Cluj-Napoca, Suceava, Tulcea, Baia Mare și Râmnicu-Vâlcea). Numai Primăria Sector 6 a continuat programul la nivelul Bucureștiului, iar Primăria Sector 1, care a anunțat în 2022 o alocare financiară record, a abandonat programul în 2023 după doi ani de eșecuri și un program folosit mai degrabă ca un exercițiu slab de PR. 

În 2023, marile orașe (primării reședință de județ și București) au alocat programelor de bugetare participativă numai 22.95 milioane RON, o scădere abruptă față de 40.71 milioane RON în 2022. Aceste bugete sunt unele maximale, întrucât în majoritatea cazurilor alocările nu se folosesc în totalitate sau unele primării eșuează complet în implementarea programului. În același timp, aproape nicio primărie nu publică seturi de date privind gradul de îndeplinire al proiectelor și alocărilor financiare utilizate pentru a le evalua anual. Scăderea semnificativă a bugetului alocat subliniază însă un dezinteres major în implementarea programului.

Multe din proiectele depuse în cadrul programelor de bugetare participativă rezolvă mici probleme la nivel de cartiere, readuc în atenția administrației inițiative abandonate sau sunt gândite ca proiecte pilot pe tematici unde primăria face foarte puține. Publicam recent la CRPE și o analiză a strategiilor de dezvoltare locală și arătam că tematicile cu cele mai puține inițiative în pregătire sunt cele ce țin de poluarea fonică, economia circulară, accesibilitate sau, în general, cu privire la calitatea mediului și spațiului urban. Programele de bugetare participativă abundă în astfel de inițiative, semn că există totuși o decuplare între investițiile preferate de administrații și programele participative. 

La nivelul municipiilor reședință de județ, 4 din 4 administrații USR (Timișoara, Brașov, Alba Iulia, Bacău) au desfășurat programe de bugetare participativă în 2023. 4 din 15 administrații cu primari PNL au implementat bugetarea participativă în 2023 (Bistrița, Constanța, Oradea, Târgu-Jiu). 3 din 15 administrații PSD (Buzău, Pitești, Vaslui) au avut un program similar. 2 din 3 administrații UDMR au implementat un program de bugetare participativă în 2023 (Miercurea-Ciuc, Satu Mare). Primăria Târgu-Mureș, condusă de un primar independent, desfășoară programul de bugetare participativă pentru al doilea an consecutiv. La nivelul Bucureștiului, numai Primăria Sector 6 (PNL) a implementat un program de bugetare participativă în 2023. 

În analiza noastră ies în evidență câteva municipii reședință de județ. Timișoara continuă pentru al doilea an consecutiv să aibă probabil cel mai bun program de bugetare participativă din România, extinzându-l acum și ca alocări financiare, dar și tematic, spre cartiere defavorizate. Târgu-Mureș se poate lăuda cu o creștere importantă a numărului de participanți, un număr mare de proiecte finanțate și o platformă de bugetare participativă transparentă și actualizată. Buzău, care pentru un prim an de bugetare participativă, a beneficiat de o efervescență ridicată în jurul programului, dar cu o transparență scăzută privind etapa de vot și platforma de monitorizare ce impune niște semne de întrebare. 

Primăria Sector 6 pentru că a rămas singura din București cu un program de bugetare participativ funcțional și transparent, însă limitat ca acțiuni derulate. Alba-Iulia, pentru că este singura municipalitate reședință de județ cu un program ce s-a desfășurat neîntrerupt în perioada 2020-2023, dar cu o scădere a popularității programului. O mențiune specială și despre Reșița care va lansa în 2024 un program de bugetare participativă gândit împreună cu societatea civilă și cu sprijinul comunității. 

Programul de bugetare participativă se lovește însă de aceleași probleme pe care le-am semnalat și în 2022. În primul rând, un mix de incapacitate administrativă și dezinteres al administrațiilor locale în a elabora și implementa programul într-o manieră sustenabilă. De multe ori, acesta este văzut doar ca un alt obiectiv de bifat, cu regulamente și platforme copiate de la o administrație la altă, fără o delimitare clară a responsabililor pentru etapele proiectului, și o transparență foarte scăzută, în special în ceea ce ține de implementarea și monitorizarea proiectelor votate de public.  

Promovarea programului este insuficientă, multe administrații locale limitându-se în a publica programul pe pagina oficială sau pe rețelele sociale, fără evenimente publice, fără ateliere de promovare și scriere a proiectelor și fără întâlniri cu societatea civilă, grupurile civice sau cetățenii. Administrația locală nu își asumă un rol activ în susținerea bugetării participative, iar acest lucru se vede deseori în numărul limitat de aplicații primite și, din cauza neînțelegerilor privind tematica, criteriile de eligibilitate sau etapele de implementare, și într-o calitate modestă în unele cazuri. 

Etapa de analiză a proiectelor primite este și ea tratată superficial, ceea ce conduce într-un final la dificultăți în implementarea acestora. Comisia de evaluare este selectată netransparent de cele mai multe ori, în multe cazuri fără membri din afara administrației locale, fără ajustări ale proiectelor acolo unde este necesar pentru a facilita etape de implementare, iar proiectele respinse ca neeligibile nu primesc întotdeauna feedback. Componenta de monitorizare și evaluare este probabil cea mai ignorată și foarte puține administrații locale oferă o platformă actualizată în timp real a stadiului de implementarea a proiectelor și responsabili clari pentru fiecare proiect. Acest lucru a condus de foarte multe ori la frustrări din partea deponenților privind proiectele pe care le-au promovat și propus.  

Spațiul civic din ce în ce mai limitat la nivelul orașelor (cu precădere în afara celor foarte mari) conduce și el la un număr limitat de proiecte și o popularitate foarte scăzută. Rolul administrațiilor locale este unul crucial în special în această situație în a promova programul, a desfășura ateliere de lucru pentru scrierea și dezbaterea proiectelor și a asigura o participare sustenabilă. Din păcate, acest lucru se întâmplă foarte rar și de prea multe ori primăriile se limitează în a face minimul posibil. 

Am scris pe larg despre etapele bugetării participative și despre cum vedem noi un program (puțin) mai bun. Ne-am bucura să vedem o asumare mult mai clară din partea managementului de top al administrațiilor privind derularea acestui instrument și o implicare crescută a comunității locale în toate etapele programului. Și ne-am bucura ca programul să beneficieze de o transparență mai mare, cu platforme dedicate, responsabili cunoscuți pentru fiecare proiect, un calendar asumat al proiectului și raportări periodice. Acestea țin însă de mai multă voință din partea primarilor și managementul de top al primăriilor.

Raportul complet Bugetarea participativă în România. De ce administrațiilor locale le este atât de greu să lucreze cu cetățenii (autori Alexandru Damian, Dragoș Ile) poate fi accesat pe pagina CRPE.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Dl.Damian, bugetarea participativa este inca o problema relativ minora.

    Marea problema insa este bugetarea participativa multianuala !!…ASTA E PROBLEMA !

    Fara asta, nu se pot executa strategii locale de dezvoltare (strategia nu o implementazi intr-un an….uneori nu-ti ajunge nici un mandat !!!…in bugetarile anuale, se pun doar panselute si ceva banci prin parcuri care se mai si curata)…planificarea strategica locala sau nationala, nu exista in mentalul nostru….necesita multe pentru asta !

    Bugetarea multianuala nu exista nici la nivel de stat (tara !)…pentru ca nu exista strategii sau daca mai sunt, nu sunt bugetate multianual la implementare, pentru simplul motiv ca intotdeuna noul primar al noului partid crede el ca este mai destept decit precedentul partid si precedentul primar (despre consilieri si ceilalti numerosi neispraviti ”ce vin la puterea locala”, nu mai vorbesc)

    • Faci bugetare participativă când ai o majoritate de locuitori care:
      1. Contribuie net la bugetul administrației locale;
      2. Au suficientă educație să înțeleagă subiectul discuției.

      Dacă există localități care întrunesc ambele coduri condiții, eu nu am auzit de ele.

      • „2. Au suficientă educație să înțeleagă subiectul discuției.” Asta e the hardcore cred eu…. E in mare suferinta si cred ca se accentueaza.
        Cel mai bun exemplu sunt sedintele de scara de bloc….. Acolo sunt argumente serioase IMPOTRIVA democratiei participative/bugetarii participative.
        Interese inguste, refuzul argumentarii rationale, „nu stiu, nu ma intereseaza de altii” etc, interesele comune care sunt aruncate in derizoriu de antipatii si dihonii personale.

      • Locuitorii oricarei localitati contribuie la bugetul local cu taxe si impozite directe ( care atunci cind sint achitate intra direct in bugetul UAT ) si cu taxe si impozite indirecte . Intre acestea din urma se numara cotele defalcate din impozitul pe salariu de exemplu . As mai adauga taxele pe consumul facut de locuitori in unitatile comerciale care activeaza local .
        Cit despre educatia financiara a locuitorilor …. Aceasta nu o fac nici parintii , nici sistemul public de invatamint , nici guvernarile ( locale , regionale si nationale ) . Pentru ca e facil sa guvernezi u adunatura de needucati .
        Dumneavoastra invocati majoritate de locuitori ( probabil acea parte de 50%+1 ) dar as vrea sa stiu opinia dumneavoastra in legatura cu scaderea pragului electoral . De ce guvernantul tilhar si mincinos scade pragul electoral pentru a putea sa isi asigure ,,legitimitatea” atita timp cit legitimitatea este data de fix acest 50%+1 ? De ce ca guvernant tilhar si mincinos nu procedezi la pastrarea pragului electoral ( 50%+1 ) iar pentru a determina sa iasa oamenii la vot sa pui pe buletine de vot oameni morali si nu secaturi / scursuri sociale ?

        • Eliminarea alegerilor locale în două tururi este opera partidelor care se află și azi la guvernare. Cu votul românilor.

          Eu am spus majoritate de locuitori care contribuie, adică sistemul de vot cenzitar. Altfel uite unde ajungem, când sute de localități care trăiesc efectiv din mila altora își trimit reprezentanții in parlament să voteze legi.

          • Nici o localitate din Romania nu ar fi pusa in situatia sa triasca din mila altora daca primarii nu ar fi marionete / mascote . Un primar trebuie sa faca tot ce ii sta in putinta pentru ca bugetul local sa incaseze sume local si nu din ,, mila ” / ,, sila ” consiliului judetean , prefecturii si guvernului . Legislatia din tara asta favorizeaza bugetarul si demnitarul . Astia sint in majoritate capuse pe corpul social sanatos al poporului roman . Judecatorii ii repun in functie de parca ei ar fi cei care platesc tot in economie nu cetateanul . Bugetarii si demnitarii au inteles ca pot legifera pentru beneficiul lor luind cu japca legala din ce in ce mai mult din rodul trudei cetateanului . Toate institutiile bugetare dau ( cu ) flit cetateanului ; in scris si verbal . Pentru ca cetateanul nu areposibilitatea sa nu le plateasca salariile si sa ii concedieze . Iar pentru anestezierea spiritului civic tilharii si mincinoasii care ,,guverneaza ” ( local , regional sau national ) arunca cu bani in economie ( subventii , ajutoare , ….. ) Populatia este needucata , iresponsabila si inconstienta . Numai buna sa voteze tilhari si mincinosi .

  2. Bugetarea participativa este o formula noua de administratie publica. Ar trebui sa detina la baza cointeresarea cetatenilor, ale asociatiilor de proprietari, firmelor de administrare blocuri, ong – urilor de cartiere si microcartiere. Dar indolenta, lipsa de solidaritate sociala, de comunicare duce la liosa unor proiecte bune pentru o comunitate de oameni. Mai lipssec referendumurile locake pt importante proiecte locale. Un exemplu este in sect 2 taierea trotuarelor cu punerea de borduri inalte pe str. Cristea Mateescu cu asa zisa modrnizare a strazii dar si pe alte zeci de strazi din zona. A intrebat pe cineva primarul, a cerut parerea locuitorilor, nici vorba!!! O afacere ce seamana cu panselute, borduri, palmieri, pavele, etc. din alte sectoare si date unor firme agreate cu contracte pe bani publici.

  3. Nu le este greu pentru simplul motiv ca nu au nici cea mai mica intentie sa faca aceasta . Le este frica . Administratiile locale ( ca de altfel toate celelalte ) functioneaza pe o singura cutuma ; cetateanul e bun numai sa plateasca , sa se conformeze . In bugetele publice banii intra prin constringere legala . Iar daca cetateanul cere socoteala cu privire la modul de cheltuire a banului public i se da (cu ) flit . Administratiile publice sint pline de ilegalitati si imoralitati iar politia , procuratura si judecatorii dorm in bocanci . Pentru ca toti cigulesc din mina politicului . Institutiile statului nu exista pentru cetatean si pentru ele insele . Pentru ca secaturile din ele nu sint capabile sa obtina piinea de pus pe masa in mediu concurential . Bugetarul este o capusa ordinara pe corpul social sanatos al poporului roman . Exceptiile sint minuscule .

  4. In afara de faptul ca este multianuala asa cum precizeaza respectabilul domn, mai are cateva caracteristici. In primul rand trebuie facuta de catre oameni cu aptitudini de a scrie proiecte, a gestiona, a implementa si mai ales de a descoperi ceea ce trebuie imbunatatit pentru a incepe proiectul urmator. Asta inseamna oameni educati si care sa isi asume responsabilitatea si care au puterea sa il contrazica pe primar, daca impiedica obiectivul stabilit al proiectului. Adica este putin probabil sa se intample acest lucru in conditiile existentei clasei politice actuale care se vrea pro-europeana dar cu tinerete facuta la Moscova. E imposibil sa trimiti coalitia la facultate sau sa piarda alegerile controlate tot de ei, deci solutia ari putea fi externalizarea acestor proiecte pentru a exista 10% sanse de implementare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Damian
Alexandru Damianhttp://contributors.ro
Alexandru Damian este director de programe în cadrul Centrului Român de Politici Europene (CRPE).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro