Bugetarea participativă în România. 2024 vine cu un declin evident

Programele de bugetare participativă sunt tot mai rare în România, deși în multe țări europene reprezintă un instrument important pentru implicarea cetățenilor în proiectele și investițiile locale. În România, însă, acestea sunt subutilizate, implementate deficitar și, adesea, reduse la simple exerciții de PR bune de postat pe rețelele sociale. De la an la an, declinul acestor inițiative reflectă nu doar lipsa de interes, ci și capacitatea limitată a autorităților locale de a colabora eficient cu cetățenii în definirea nevoilor comunității.   

Bugetarea participativă vine în 2024 cu mai multe recorduri negative, accentuând declinul programului la nivelul marilor orașe din România. Numai 10 reședințe de județ au derulat programe de bugetare participativă în anul precedent și, din păcate, la nivelul Bucureștiului nu mai regăsim nici măcar o singură primărie cu un program participativ. Timișoara, Reșița, Bistrița, Sibiu, Brașov, Oradea, Tulcea, Târgu-Mureș, Miercurea Ciuc și Pitești au derulat programe participative. Sunt atât de puține încât aproape au încăput pe un rând. 

Opt administrații locale au abandonat programul în ultimul an: Primăria Sector 6 București, Primăria Alba Iulia, Primăria Constanța, Primăria Bacău, Primăria Buzău, Primăria Satu Mare, Primăria Târgu Jiu și Primăria Vaslui.  Dintre acestea, numai Primăria Sector 6, Primăria Constanța și Primăria Alba Iulia au derulat mai mult de o ediție, celelalte abandonând după un singur exercițiu participativ. O administrație locală, Primăria Reșița, a avut pentru prima oară un program de bugetare participativă, iar alte două l-au reluat în 2024: Primăria Sibiu (după o pauză de 4 ani) și Primăria Tulcea (după o pauză de 1 an). 

Această discontinuitate în derularea programului se datorează de multe ori lipsei de asumare și a unei pregătiri superficiale din partea administrațiilor locale. Programul nu beneficiază de suport suficient în nicio etapă, fie că vorbim de promovarea sa, selectarea și verificarea eligibilității proiectelor sau în perioada de implementare. Acest lucru duce de multe ori la un eșec evident în a atrage un număr suficient de participanți și proiecte eligibile. Implementarea proiectelor selectate este afectată de numeroase amânări, probleme de eligibilitate și, într-un final, imposibilitatea respectării termenelor stabilite sau chiar abandonarea programelor. Avem numeroase cazuri de administrații locale care au folosit programul de bugetare participativă doar ca exerciții de PR, fără a reuși să ducă la bun sfârșit nici măcar o singură ediție sau proiect.  

În 2024, programele de bugetare participativă au beneficiat de un buget de numai 15,05 milioane RON, comparativ cu 22.95 milioane RON în 2023 și 40.71 milioane RON în 2022. Aceste bugete anuale sunt unele maximale, întrucât în majoritatea cazurilor alocările nu se folosesc în totalitate, proiectele se amână sau unele primării eșuează în implementarea programului. Din păcate, aproape nicio primărie nu publică seturi de date dezagregate privind gradul de îndeplinire al proiectelor și alocărilor financiare utilizate. Scăderea semnificativă a bugetului alocat subliniază dezinteresul majorității administrațiilor locale pentru acest program. 

În analiza noastră ies în evidență câteva municipii reședință de județ, însă toate municipiile ce derulează programe funcționale și transparente, gândite cu ajutorul comunității, merită felicitate.

Timișoara continuă pentru al treilea an consecutiv să aibă cel mai bun program de bugetare participativă din România și dedicăm în raportul CRPE o secțiune separată în care detaliem modul în care administrația timișoreană reușește nu doar să aibă un program vizibil, cu un număr ridicat de participanți, dar și să implementeze cu succes proiectele depuse. Primăria Reșița este la primul exercițiu participativ și le urăm succes în implementarea proiectelor, primele rezultatele fiind încurajatoare. Primăria Sibiu a reluat programul participativ după o pauză de 4 ani, iar Primăriile Târgu Mureș, Oradea sau Brașov merită felicitate pentru continuitatea din ultimii ani și menținerea unui interes relativ crescut în jurul programului. 

Așa cum semnalăm și în 2022 și 2023, programul de bugetare participativă se lovește de o serie de probleme în toate etapele sale. 

Promovarea insuficientă a programului de bugetare participativă și tratarea lui superficială de către administrațiile locale limitează semnificativ implicarea cetățenilor și a societății civile. În multe cazuri, primăriile se rezumă la publicarea anunțurilor pe site-uri oficiale, de multe ori învechite și greu de navigat, sau rețele sociale, fără a organiza evenimente, ateliere sau întâlniri de informare. Lipsa unei abordări active se reflectă într-un număr redus de propuneri de proiecte și, adesea, într-o calitate modestă a acestora, din cauza neînțelegerilor legate de criterii și etapele de implementare. Mai departe, analiza superficială a proiectelor la etapa de verificare a eligibilității și ajustarea limitată a acestora conduc de multe ori la dificultăți majore în implementarea lor. Transparența programelor este de multe ori limitată, iar implicarea deponenților în etapa de implementare și monitorizare a proiectelor nu este o prioritate la nivelul administrațiilor. 

Reluăm și două idei din anii trecuți privind implicarea civică și rolul bugetării participative. Spațiul civic din ce în ce mai scăzut la nivelul orașelor (cu precădere în cele mici și mijlocii) conduce de multe ori la un număr limitat de proiecte și un interes scăzut. Rolul administrațiilor locale este unul cheie în special în această situație în a promova programul, în a “educa” comunitatea și a crește gradul de implicare civică. Fără campanii de promovare, ateliere de lucru pentru scrierea și dezbaterea proiectelor, fără un suport continuu și activ, programele sunt menite să eșueze. Din păcate, sunt puține administrații care fac eforturi suficiente și de prea multe ori se limitează în a face minimul posibil.    

La ce ajută programele de bugetare participativă? Simplu spus, ele pot oferi administrațiilor locale o perspectivă directă asupra nevoilor comunității. Permit identificarea și finanțarea unor proiecte de mici dimensiuni, dar esențiale pentru cartiere, teme sau grupuri specifice, inițiative care altfel ar putea trece neobservate. Pot fi însă și integrate în strategiile mai ample de dezvoltare urbană, cu proiecte la scară largă și la nivelul întregului oraș, contribuind la o planificare echilibrată și adaptată realităților locale. Indiferent de modelul adoptat, bugetarea participativă poate deveni un instrument important pentru administrațiile locale, facilitând colaborarea dintre autorități și cetățeni.

Soluțiile pentru orașele noastre nu ar trebui să vină exclusiv din interiorul administrației, iar programele de bugetare participativă pot contribui la creșterea implicării comunității în a avea orașe mai adaptate nevoilor noastre. Este însă esențial ca autoritățile să creeze un cadru accesibil și transparent, în care comunitatea să fie activ implicată în procesul decizional. Fără acest efort si fără o asumare a programelor de către conducerea autorității locale, rezultatele vor fi minimale și mai degrabă vor crea și mai multe frustrări în relația cetățean – primărie.

La Centrul Român de Politici Europene ne uităm de mulți ani la programele de bugetare participativă din România. Raportul nostru aferent anului 2024 este disponibil aici – Bugetarea participativă în România. 2024 vine cu un declin evident. Este al 5-lea raport pe care-l scriem despre bugetarea participativă în România și prin care promovăm bune practici sau monitorizăm programele participative. Ne-am bucura să avem cât mai multe autorități locale care adoptă astfel de prog