-
Introducere
-
Ce speranță de viață au persoanele pensionate în anul 2020? Abordarea incorectă
-
Ce speranță de viață au persoanele pensionate în anul 2020? Abordarea corectă
- Semne de întrebare asupra dezvoltărilor viitoare?
1. Introducere
Au fost publicate recent în presă unele date furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) asupra persoanelor care au intrat în sub-populația de pensionari în anul 2019 și câteva dintre ele prezintă un interes particular în contextul dezbaterilor care au loc asupra continuării activității economice după împlinirea vârstei de pensionare. Numărul persoanelor pensionate în anul 2019 cu drepturi cuvenite și stabilite a fost de 168 mii. Excluzând persoanele primind pensie de urmaș- aproape de 28 mii, rezultă un număr al persoanelor pensionate pentru limită de vârstă și înainte de împlinirea vârstei standard de 140 mii (76,6 de mii fiind bărbați și 63,6 de mii fiind femei).
Numărul beneficiarilor de pensie limită de vârstă a fost de 27, 2 mii la bărbați, cu vârsta standard de pensionare de 65 ani, și de 12,8 mii la femei, cu vârsta standard de pensionare de 61 ani. Pentru prima dată, după cunoștințele mele, sunt comunicate de către CNPP și date asupra vârstei medii efective la pensionare în anul 2019. Aceasta a fost de 60,5 ani la bărbați și de 58,4 ani la femei. Sunt incluse categoriile de pensie de limită vârstă, pensie anticipată, pensie anticipată parțială și pensie de invaliditate (nu este deci inclusă categoria de pensie de urmaș).
Vârsta standard de pensionare este de 65 ani pentru bărbați și de 63 ani pentru femei, atingerea acestor vârste realizându-se prin creșterea vârstelor standard de pensionare conform eșalonării prevăzute în Anexa 5 la Legea nr. 263(/2010. Aceste vârste efective de pensionare sunt inferioare celor standard, motivația fiind atât opțiunea pentru pensie anticipată, la o vârstă inferioară celei standard, cât și includerea pensionarilor de urmaș în calculul vârstei medii în datele CNPP (aceștia din urmă având vârste considerabil mai mici la pensionare; în anul 2015 bărbații pensionați cu vârste mai mici de 55 ani reprezentau 39 la sută la cei cu pensie de invaliditate și doar 1,1 la sută la cei cu pensie pentru limită de vârstă; la femei cele două proporții erau de 47 și, respectiv, mai puțin de 1 la sută).
2. Ce speranță de viață au persoanele pensionate în anul 2020? Abordarea incorectă
Pornind de la aceste valori ale vârstei medii efective de pensionare și în contextul dezbaterilor asupra posibilității unei persoane de a-și continua activitatea profesională după pensionare, o întrebare firească se poate pune: ce durată medie de viață poate avea o persoană pensionată în anul 2020 în categoriile pensie de limită de vârstă și pensie anticipată? Răspunsul nu este unul ușor de dat, dar un număr de aprecieri și ipoteze pot fi avansate, cu prudență și limite impuse de datele disponibile la noi. Datele furnizate de CNPP nu se referă doar la pensionări pentru limită de vârstă și pensie anticipată în anul 2019, fiind incluse și pensionările prin invaliditate, ceea ce diminuează vârsta medie efectivă de pensionare. Soluția la care am recurs este luarea în considerare a vârstei medii efective de pensionare din anul 2015, an pentru care (întâmplător) sunt disponibile date asupra distribuțiilor pe vârste ale celor pensionați prin cele trei tipuri de pensie. Iată în tabelul 1 aceste vârste medii.
Tabelul 1. Vârsta medie efectivă de pensionare în anul 2015 pe tipuri de pensie și vârsta medie
efectivă de pensionare în anul 2019 pentru cele trei tipuri de pensie (fără pensie de urmaș)
|
Pensie pentru limită de vârstă |
Pensie anticipată |
Pensie de invaliditate |
Toate cele trei tipuri de pensie |
|
Anul 2015 |
Anul 2019 |
||||
Bărbați |
62,8 |
61,3 |
49,8 |
59,4 |
60,5 |
Femei |
60,2 |
57,3 |
47,6 |
57,3 |
58,4 |
Sursa: pentru anul 2015: calcule ale autorului pe baza datelor CNPP; pentru anul 2019: date CNPP |
Particularitățile vârstelor medii pot fi sintetizate astfel:
- la pensionările prin invaliditate vârstele medii sunt în mod firesc net inferioare celor prin celelalte două tipuri de pensie;
- vârsta medie la pensie anticipată este cu 1,5 ani mai mică la bărbați și cu aproape 3 ani la femei;
- vârsta medie pentru ansamblul celor trei tipuri a crescut cu 1 an după anul 2015.
Fiind vorba în ceea ce urmează de un exercițiu prospectiv, admitem că datele din anul 2015 sunt valabile pentru anul 2020, alegerea acestuia fiind în concordanță cu particularitățile de vârstă ale datelor dintr-o altă populație europeană la care s-a recurs pentru estimări prospective la pensionarii din România dar și pentru a opera cu ani calendaristici reprezentativi. De altfel, diferența dintre vârsta medie la pensionare pentru toate cele trei tipuri de pensie nu a crescut în cei patru ani decât cu 1 an, ceea ce înseamnă o creștere medie anuală de cca 0,3 ani.
Ce perspective de viață, ca durată, are o persoană pensionată în anul 2020? Vom lua drept vârstă medie de pensionare vârsta de 60 de ani, plasată în datele din tabel între 62,8 ani la bărbații pensionați prin limită de vârstă și 57,3 ani la femeile pensionate anticipat. Datele vehiculate asupra speranței de viață la această vârstă sunt cele determinate prin luarea în considerare a mortalității la vârstele de 60 ani și peste dintr-un an calendaristic, instrumentul de cuantificare fiind tabela de mortalitate proprie acelui an. Așadar, câți ani ar trăi o persoane pensionată la vârsta de 60 de ani? Datele Eurostat oferă aceste date pentru țara noastră și am preferat plasarea lor în contextul UE28. În figura 1 cititorul poate examina și evalua comparativ valorile speranței de viață la vârsta de 60 de ani în anul 2017.
Le vom considera și pe acestea, convențional, ca fiind semnificative și pentru anul 2020 (schimbările anuale ale indicatorului sunt minore în populațiile europene). Valorile pentru țara noastră sunt 22,3 ani la femei și 17,8 ani la bărbați, inferioare valorilor medii din UE28 cu 3,4 și 4,1 ani (și cu 5-6 ani comparativ cu valorile cele mai ridicate), plasând România printre cele câteva țări din partea cea mai inferioară a clasamentului (Bulgaria Ungaria, Letonia și Lituania). Nu este lipsit de semnificație și faptul că poziția țării noastre în clasament este identică cu poziția după nivelul speranței de viață la naștere, ceea ce însemnă că mortalitatea este foarte ridicată nu numai la vârstele de 60 ani și peste, ci și la vârstele tinere și adulte.
3. Ce speranță de viață au persoanele pensionate în anul 2020? Abordarea corectă
Revenind la cele două valori ale speranței de viață la vârsta de 60 de nai, ar rezulta că un bărbat pensionat (ori nepensionat) la vârsta de 60 de ani ar urma să mai trăiască în medie 17,8 ani iar o femeie 22,3 ani. Astfel de cifre sunt vehiculate și în presă și, din păcate, în literatura de specialitate. Este un raționament incorect științific. Valorile de 17,8 și 22,3 ani rezultă din mortalitatea la vârstele de 60 ani și peste (ca probabilități) din anul 2017 (adoptate și pentru anul 2020, diferențele nu sunt semnificative). Cu alte cuvinte, se admite că această mortalitate pe vârste va subzista și în deceniile viitoare. Nu, mortalitatea pe vârste este de așteptat să-și continue regresul în toate populațiile europene și, mai ales, în contextul valorilor ridicate din țara noastră. Dar, cum putem estima această mortalitate la vârstele de 60 ani și peste pentru cei pensionați în anul 2020? Există o abordare care poate da răspuns la întrebare și în figura 2 cititorului i se oferă unele elemente de referință asupra metodei folosite. Figura este o formă simplificată a unuia dintre cele cunoscute grafice din analiza demografică – diagrama lui Lexis. Este compusă din culoare orizontale și verticale de lățime egală, culoarele orizontale fiind destinate vârstelor (în ani) iar culoarele verticale sunt destinate anilor calendaristici.
Evenimentele demografice dintr-un an calendaristic se plasează în suprafețe de diverse tipuri (cele pătrate în figura noastră). Nu putem folosi in forma simplificată a figurii culoare pentru toți anii calendaristici 1960-2060 și am simplificat forma, indicând doar prin linie verticală mortalitatea pe vârste în anul 2020, linia AC. Avem reprezentată pe această linie toate ratele de mortalitate de la 0 la 100 ani (viziunea transversală) .
În punctul B avem și persoanele care au ajuns la vârsta de 60 ani în anul 2020 și s-au pensionat. În spațiul BC se află mortalitatea la vârstele de 60 de ani și peste în anul 2020 din care a rezultat cele două valori ale speranței de viață la vârsta de 60 ani – 17,8 ani la bărbați și 22,3 ani la femei. Se poate însă observa că persoanele care au ajuns la vârsta de 60 de ani în anul 2020, în punctul b (identic cu B) provin toate din generația 1960 (născute în punctul a).
Mortalitatea la vârstele de 60 ani și peste la persoanele respective se va produce în deceniile următoare, în segmentul bc, până la epuizarea generației în anul 2060 (neglijăm mortalitatea după vârsta de 100 ani). Cu alte cuvinte, mortalitatea la vârstele de 60 ani și peste a celor pensionați în anul 2020 va fi mai redusă decât cea din anul 2020, urmând tendințele descendente ale fenomenului de până acum și care vor continua într-un context economic, social, cultural și medical în progres. Cum putem cuantifica mortalitatea la persoanele pensionate în anul 2020 (pensie pentru limită de vârstă și pensie anticipată) pentru a estima o speranță de viață realistă? Spuneam că există o abordare care poate da răspuns la întrebare. Noi nu avem estimații ale speranței de viață la naștere pe generații (viziunea longitudinală) dar există țări cu date demografice incomparabil mai bogate și tabele de mortalitate pe generații începând cu cele din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (cititorul interesat poate consulta The Human Mortality Database ).
Franța este una dintre aceste țări și vom recurge la tabela de mortalitate a generației 1960 și la tabela pe anul 2018 (adoptată, convențional, pentru anul 2020). Generația 1960 nu este epuizată, membrii ei supraviețuitori au astăzi 60 de ani, dar specialiștii francezi au determinat, prin formule de extrapolare și comparații cu alte generații, întreaga mortalitate a generației 1960 și au reușit astfel să estimeze speranța de viață pe vârste în această generație. La 60 de ani, vârstă atinsă în anul 2020, valorile sunt de 25,1 ani la bărbați și de 30,7 ani la femei. Nu putem adopta aceste valori pentru țara noastră, cu mortalitate mai ridicată și deci speranță de viață inferioară, dar putem folosi raportul dintre valorile speranței de viață la vârsta de 60 ani (în anul 2020) din tabela de mortalitate a generației 1960 și valorile mai mici ale speranței de viață la vârsta de 60 de ani din tabela anului 2020: 25,1/23,2=1,08 – la bărbați și 30,7/27,6=1,11 – la femei.
De ce putem folosi aceste rapoarte? Ele se referă la relația dintre două valori ale speranței de viață la aceeași vârstă (60 ani), prima fiind expresia mortalității la 60 de ani și peste într-o generație (1960), iar cea de-a doua este expresia mortalității la aceleași vârste în anul 2020. Folosind raportul pentru estimarea speranței viță la vârsta de 60 ani în generația 1960 din țara noastră, nu împrumutăm caracteristicile de nivel al mortalității pe vârste din Franța, mortalitate diferită de cea din România și ca nivel și ca structură pe vârste, ci doar raportul dintre două mortalități pe vârste, în aceeași populație, cea de la vârstele de 60 ani și peste în generația franceză 1960 și cea de la aceleași vârste în anul 2020. Acest raport nu poate diferi semnificativ în populațiile europene și poate deci fi utilizat la estimarea speranței de viață la vârsta de 60 ani a persoanelor pensionate în anul 2020 (pensie limită de vârstă și anticipată). Voi adăuga că metoda a fost apreciată (în anul 2010) ca fiind realistă de colegi de la Institutul Național de Studii Demografice (INED), Paris și de la Statistics Sweden.
Aplicând cele două rapoarte la valorile speranței de viață la vârsta de 60 ani din anul 2020 ajungem la următoarele valori ale speranței de viață la vârsta de 60 ani în generația 1960, reprezentând speranța de viață a celor pensionați în anul 2020: 17,8 ani x 1,08=19,3 ani la bărbați
și 22,3 ani x 1,11=24,8 ani la femei. Valorile sunt superioare cu 1,5 și, respectiv, 2,5 ani față de cele rezultate din mortalitatea din anul 2020 la vârstele de 60 ani și peste. Față de valorile generației 1960 din Franța, cele estimate pentru țara noastră sunt mai mici cu aproape 6 ani (diferență similară cu cea dintre valorile speranței de viață în anul 2020, expresie a coerenței metodei).
4. Semne de întrebare asupra dezvoltărilor viitoare?
În luna noiembrie 2019 într-un articol publicat tot la Contributors (la 8 noiembrie) atrăgeam atenția asupra unei evoluții neașteptate și îngrijorătoare a speranței de viață la naștere – stagnarea creșterii după anul 2013. Erau arătate și schimbările în mortalitatea pe sexe, vârste și grupe mari de cauze de deces responsabile de stagnare. Datele arată că și speranța de viață la vârsta de 60 ani are o evoluție asemănătoare și în tabelul 2 pot fi examinate valorile indicatorului în anul 1989 și în anii 2010-2018.
Tabelul 2. Speranța de viață la vârsta de 60 ani, pe sexe,
în anul 1989 și în anii 2010-2018 – în ani
Anii |
Bărbați |
Femei |
|
Anii |
Bărbați |
femei |
1989 |
16,3 |
18,9 |
|
|
|
|
|
||||||
2010 |
17,1 |
21,2 |
|
2015 |
17,6 |
21,9 |
2011 |
17,6 |
21,7 |
|
2016 |
17,8 |
22,1 |
2012 |
17,6 |
21,7 |
|
2017 |
17,7 |
22,1 |
2013 |
17,9 |
22,1 |
|
2018 |
17,6 |
22,2 |
2014 |
17,8 |
22,0 |
|
|
|
|
Sursa: tabele anuale* de mortalitate elaborate de autor
* tabelele de mortalitate elaborate de Institutul Național de Statistică iau în considerare mortalitatea din trei ani calendaristici – jumătate din decesele anului A-1, toate decesele din anul A și jumătate din decesele anului A+1 – iar valoarea speranței de viață este atribuită anului A+1. |
Stagnarea creșterii speranței de viață la nivelul întregii populații rezultă din regres moderat la bărbați și cvasi-stagnare la femei. În condiții de stagnare pe o lungă perioadă a speranței de viață pe ani calendaristici și valoarea speranței de viață estimate longitudinal (pe generații) stagnează. Colegii de la INED și de la Statistics Sweden atrăgeau atenția în anul 2010 că în contextul unui progres susținut al speranței de viață în România instalat după anul 1996 valorile speranței de viață pe generații (deci și la vârstele de pensionare) urmau să progreseze și ele mai rapid decât în Franța și Suedia prin efecte recuperatorii benefice după stagnări și declin începând de la mijlocul anilor 1970 și etalate până în anul 1997. Dacă însă stagnarea creșterii speranței de viață se va întinde pe o perioadă mai lungă, fără a vorbi de declin, progresele vor fi stopate la valorile actuale atât de scăzute ale speranței de viață. Ceea ce se întâmplă de multă vreme în domeniul sănătății publice nu poate fi sursă de optimism iar datele asupra numărului de decese în lunile ianuarie-noiembrie 2019 nu indică schimbări față de aceleași luni din anul 2018.
R e f e r i n ț e
Eurostat. 2020. Life expectancy by age and sex [demo_mlexpec]
(https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=demo_mlexpec&lang=en).
Institut national de la statistique et des études économiques. 2020. Espérance de vie à divers âges
en années (https://www.insee.fr/fr/statistiques/3676610?sommaire=3696937).
Institutul Național de Statistică. 2018. Anuarul Statistic al României 2018.
Institutul Național de Statistică. 2020. Mișcarea naturală a populației în luna nopiembrie 2019,
Comunicat de presă nr.11, 14 ianuarie 2020.
Vallin, Jacques și Framnce Meslé. 2001. Tables de mortalité françaises pour les XIXe et XXe siècles
et projections pour le XXIe siècle. INED, Données statistiques, 4, 2001.
Ghețău,Vasile.2011. Speranța de viață a Românilor pensionați în anul 2009. O
abordare longitudinală, Revista de Asistență Socială, nr. 1, 2011.
Ghețău, Vasile.2019. Stagnare a creșterii speranței de viață la naștere în România?
Contributors, 8 noiembrie, 2019.
Ghețău, Vasile. 2020. Tabele anuale de mortalitate pe sexe și vârste, Centrul de Cercetări
Demografice „Vladimir Trebici”, Academia Română, Ms.
Tatal meu a inceput activitatea profesionala la 16 ani si 6 luni . A lucrat 41 de ani . Implicit a contribuit la sistemul public de pensie ( conform datelor inscrise in cartea de munca ) . La virsta de 57 ani si 6 luni a decedat .
Pentru mine sistemul public de pensie este o mirsavie tilhareasca . O ,,mamaliga” imensa din care se infrupta cu nesat foarte multe capuse ordinare pe corpul social sanatos al poporului roman .
In Romania exista prea multe institutii publice care fura bugete imense .Bugetari prea multi , prea scumpi si prea ineficienti .
Voi vota partidul care imi demonstreaza in 4 ani ca face ordine si curatenie in sistemul public si bugetar .
Multa lume asteapta asa ceva dar cum cineva ajunge la guvernare, brusc se procopseste cu o amnezie crunta.
Cum demonstreaza acest partid ca face ordine si curatenie in 4 ani daca nu-l votezi? Romania are o democratie functionala – alegeri libere, vot univeral. Rezultatul votului este oglinda electoratului.
La fel s-a intamplat cu tata, care a decedat cu 3 luni inainte de pensionare, si cu bunicul, care s-a prapadit la 58 de ani. Deoarece lucrau, nici bunica, nici mama nu au luat pensie de urmas.
Referitor la persoanale nascute in 1960, pentru barbati, speranta de viata este 63.86 ani, iar 65.037% ajung la 65 de ani.
https://data.worldbank.org/indicator/SP.DYN.LE00.MA.IN?locations=RO
https://data.worldbank.org/indicator/SP.DYN.TO65.MA.ZS?locations=RO
Pentru femei, speranta de viata este 67.514 ani, iar 73.38% ajung la 65 de ani.
https://data.worldbank.org/indicator/SP.DYN.LE00.FE.IN?locations=RO
https://data.worldbank.org/indicator/SP.DYN.TO65.FE.ZS?locations=RO
Deci acei 65%, respectiv 73%, mai au sanse sa traiasca nu stiu cati ani dupa pensie (sanatosi, bolnavi, ar trebui sa se arate si asta)
In comentariul lui Mihail (31/01/2020 la10:51) se face o confuzie majora. Cele doua valori luate din sursa mentionata (Banca Mondiala) nu se refera la speranta de viata la „…persoanele nascute in 1960….”, ci la speranta de viata la nastere in anul 1960 (si titlul indicatorului si tabelul din sursa folosita sunt clare). Speranta de viata la persoanele nascute in anul 1960 (si avand in anul 2020 varsta de 60 de ani) nu este calculata/cunoscuta la nivelul tarilor, prin lipsa datelor asupra intregii mortalitatii pe varste in aceasta generatie. Franta este singura tara pentru care exista o estimare a sperantei de viata la nastere (si la unele varste selective) in generatia 1960 (prin cercetarile a doi demografi de exceptie si existenta unor date bogate asupra mortalitatii pe sexe si varste inca de la inceputul secolului al XIX-lea). Valorile sunt 77 ani la barbati si 85,6 ani la femei. Din aceeasi lucrare am extras cele doua valori mentionate in articol ale sperantei de viata la varsta de 60 de ani in generatia 1960 (varsta atinsa in anul 2020) – 25,1 si 30,7 ani, valori reper folosite apoi, prin metoda aratata, la estimarea sperantei de viata la persoanele pensionate in anul 2020 la varsta de 60 de ani (si care provin din generatia 1960).
La sugestia, din alt comentariu, de a se determina speranta de viata la persoanele pensionate in anul 2020 si la alte varste, raspunsul este urmatorul: in datele publicate pentru Franta, la generatia 1960 valorile sperantei de viata se refera numai la varstele 0, 1, 5, 15, 30, 45, 60, 75 si 90 ani.
Daca am inteles bine , un cetatean in varsta de 60 de ani pensionat in 2020 va avea norocul sa primeasca pensia cam 17-18 ani. Evident o medie sperand sa vina postasul cu pensia pina implineste suta de ani. Asta ca sa balanseze anii de vechime in munca ( 40 ) cu anii ca pensionat ( 40 ).
Ma intreb ce calcule se pot face in cazul unui pensionat special/ de serviciu la care norocul pensiei apare deja la 40-45 de ani sau ca la magistrati , la 52 de ani.
Or fi traind mai putin sau primesc pensie pentru o perioada minim dubla comparata cu vechimea reala in munca ?
F interesant!
1) până la ce vârstă poți avea o viață cât de cât normală/activă? Că dacă stai imobilizat în pat de la 80, degeaba mai trâiești pànă la 100.
Ce concluzii se pot trage din stagnarea speranței de viată!
2) e interesant și câți ani trăiește un român special pensionat la 50 de ani cu o pensie din care își permite o hrănire eco/bio științifică, o casă decentă, orice sport, iarna în țările calde, vara la munte, etc, etc.
Cred ca numarul lor este nesemnificativ in acest moment in Romania.
Numărul lor este secretizat, este foarte confidențial.
În 1989 erau activi 180 000 militari și 700 000 miliție și securitate. Câți mai încasează din acestia pensie?
Pe Vișinescu l-ați văzut cu ce pensie specială era și ieșise la pensie prin anii 70.
Plus cei ieșiți între 1989-2020, cred că totalul ajunge spre 800 000- 1 milion. Acest număr nesemnificativ mănăncă o pensie de 7-10 ori mai mare ca pensia medie și cu vreo 15-20 de ani în plus față de cei ieșiți la pensie la 65 de ani.
Deci per total poate mai mult ca totalul pensiilor normale, dacă nu acum, în mod sigur în câțiva ani.
Felicitari pentru initiativa. In contextul problemelor demografice specifice Romaniei, cred ca ar merita mult mai multa atentie subiectul. Se discuta prea mult despre aspectul financiar – pensiile – si prea putin despre aspectul social – 20 de ani trec greu si inutil cand nu mai ai nimic de facut toata ziua.
Poate in episodul urmator si o analiza pe speranta de viata sanatoasa?
Problema este ca speranta de viata este relativa avand in vedere faptul ca daca un barbat iese la pensiu la varsta de 65 ani si este sanatos tun atunci putem sa vorbim de speranta de viata.
Daca este bolnav atunci nu are rost sa mai vorbim de speranta de viata ca nu are rost.
Am avut colgi care au iesit la pensiu dupa o munca de viata la varsta de 65 ani si peste 2 ani au decedat – infarct.Deci speranta de viata au avut 2 ani.Cine a castigat – va dati seama ca statul Roman – ei au contribuit la fondul de pensiu vreo 40-45 de ani si au beneficiat 2 ani.
Deci peste tot in Romania statul este in castig de cauza.
Daca sotia primea macar jumatate din pensie pina la moartea ei atunci cumva balanta era echilibrata. Daca un om contribuie o viata intreaga la fondul de pensie si nu beneficieaza de el si nici macar mebri familiei lui atunci speranta de viata tinde spre 0.
Pentru tstaul Roman este bine sa conribui dar s mori repede ca sa nu si benefiziezi de bani tai – cam asta este realitatea la noi.
„Cine a castigat – va dati seama ca statul Roman”. Gresit. Au castigat pensionarii care si-au incasat pensiile din contributia celui care a muncit. Pensiile publice sunt un sistem de asigurari sociale, spre deosebire de sistemul de pensiile private, care sunt un sistem de economisire. Mai mult de atat, fondul national de pensii publice este aproape tot timpul in deficit, deci chiar daca o parte din pensionari nu apuca sa se bucure prea mult de aceste pensii, povara fiscala a tot crescut cu fiecare generatie.
Analiza trebuie facuta separat :
– cati dintre cei care ies la limita de varsta pe principiul contributivitatii ( de regula 65 ) traiest 16 ani ?
– cati dintre cei care ies la pensie fara sa fie corelata cu cotizatia ( si aici intra toti specialii , si armata, cei 200 000 ) , care nu numai ca ies la pensie la 5o de ani , mananca o pensie de cel putin 10 ori mai mare decat li s-ar cuveni, primesc pensi pentu o perioada de cel putin 20-30 de ani.
In felul asta se poate demonstra usor ca cei ( doar ) 200 000 de speciali , primesc in total pe perioada de viata in pensie , cat 3-4 mil de pensionari la limita de varsta , singurii care si-au platit pensia.
Urmatoare comparatie ar fi intre cat a cotizat in suma actualizata si cat a primit. Cei la limita de varsta primesc maxim 30 % din cat au cotizat iar specialii 2000% !
Date corecte!
Judecata corecta!
Subiectivismul abate de la gandirea matematica!
La infiintarea fondurilor sociale de pensii cu peste suta de ani inainte
s-a mers pe solidaritate…acel fond este social
Garantat de stat…..fiecare stat in parte.
Daca eu nu doresc aceasta cotizare afectes fluxul istoric ..al celor care au cotizat cat au muncit si trag speranta la societate, pana se sting!
Daca doresc, personal, mai mult …cotizez la pilon III
pilonul Ii ..neantrebat ci fortat.. cu acele procente !!/?.. Este clar abuziv!
Este si o afectare a pilonului social .! Este o afacere oneroasa a marilor escrocherii de nivel mondial..ajunsa si pe capul nostru in diverse forme { CARITAS; FNI SI ACUM ..PENSII)
Sistemul de pensii e construit pornind de la premiza ca mai putin de 30% dintre cei ce au contribuit apuca sa cheltuie mai mult de 5 ani din pensie.
Acesta este motivul pt care se tot creste virsta de pensionare, sa contribui cit mai mult si sa cheltui cit mai putin.
Se chinuia acum doua saptamini ministrul de finante actual sa explice ce mare inginerie e cu pilonul II si ce chestie desteapta e sa dai banii unor societati private care ii vor investi in conditii foarte sigure in obligatiuni de stat! Operatiune garantata tot de stat! E neeaparat necesar sa avem si intermediari? Statul nu poate investi singur in obligatiuni de stat? Sau dispare o sursa de sifonat bani si comisioane?
Toata lumea ne explica doct ce implicatii economice sint, ce importanta sursa de investitii il reprezinta fondul de pensii; dar nimic despre componenta sociala – sistemul de pensii are in primul rind rol social si nu economic!!!!
Ar trebui sa poti iesi la pensie nu dupa virsta, ci dupa ani de contributie! Conteaza si nivelul de contributie. Asa cum a spus Stefan60 tatal dinsului a contribuit 41 de ani si s-a stins apoi – munca uzeaza. Altii incep mai tirziu, contribuie cit contribuie si apoi „din motive sociale”, „din omenie”, „pentru a asigura un venit minim” (citeste – voturi cumparate de politicieni) primesc o pensie pt care au contribuit mai deloc.
Se tot discuta de pensiile speciale – pt ce nu se contribuie „special”; nu stiu sau nu vor sa rezolve corect problema?
Astazi majoritatea celor din economia privata sint platiti la venitul minim pe economie – o bomba cu efect intirziat de care nimeni nu vorbeste. Ce pensie vor avea acei oameni? Cu cit contribuie ei?
toate partidele aceeasi mizerie?
taxa de administrare ia si statul pentru ca administreaza pilonul 1 (vorba vine. una e sa administrezi bani si alta e sa ii iei de la unii si sa-i dai la altii ca la Caritas). toti functionarii aia de la casele de pensii au si ei salarii, directorii sunt directori etc. aici statul e mai destept decat privatii pentru ca nu spune cat isi retine pentru propriile cheltuieli, motiv pentru care n-are nimeni de ce sa il injure. ii injura pe capitalistii cei lacomi, ca la aia comisionul e la vedere.
Domnu’ r2, poate ar fi bine să spunem că atunci cînd privatul ia 50% din cîștig e vorba de japcă, nu de comision https://www.economica.net/analiza-economica-administratorii-de-pensii-private-au-luat-acasa-peste-2-miliarde-de-lei-jumatate-din-cat-au-produs-pentru-contribuabili_178617.html . Adică din banii mei pe care mi-i iei cu sila și îi pui la produs tu îți jumătate din cîștig, asta da model de biznis, pe proștii ăia din ciuma roșie nu-i ducea capu’ la așa hoție, da’ avem noroc că au venit alde Cîțu cu Năsui să ne învețe cum se fură elegant împreună cu prietenii și tovarășii din ”mediul de afaceri”, că dacă le zicem gașcă de hoți, sună urît!
Intr-un an prost poate sa-ti ia si mai mult. Comisionul e un procent fix din active, nu din profit. Iar daca profitul e zero intr-un an sau mai rau (ceea ce e se poate intampla) fa tu o simulare matematica avansata sa vezi cat de mare e japca.
Mai important, nush de ce trebuie sa te iei dupa tot felul de influensari. Daca ai pensie privata, inteleg ca poti sa vezi online si cat ai contribuit, si ce randament ai avut, si cat ai platit comision, si cat ti-a ramas pentru toata perioada. Nu e asta mai interesant decat sa rostogolesti opinii luate de pe facebook si facute stiri de nush ce site?
In vest exista si pensii private cu cost de administrare foarte mic, echivalentul fondurilor de investitii pasive. Ai un administrator care nu-ti ia multi bani, dar nici nu se agita. Experienta ultimilor 5 ani e destul de proasta cu aia din cate am vazut, dar na, pentru unii e mai important comisionul decat randamentul. Ar trebui sa existe optiuni din astea si la pilonul 2 de la noi pentru cine vrea neaparat.
Domnule @ Cetateanul Roman.
Ma confundati.
Domnul Adrian Popescu a scris de tatal lui mort prematur.
In orice caz , sistemul pensionistic romanesc e muribund.
Cauzele principale :
– varsta scazuta de pensionare. Deja in 1990 tovarasul Iliescu scotea decretul FSN cu pensia acordata la doar 15 ani vechime in munca.
– Sistemul de pensi e retributiv. Pensia e calculata ( la plebee) cu punct de pensie. La speciali e mai simplu. Garantata ca cel putin 85 % din ultimele salarii. Cu aberatia ca cineva obtine 75.000 lei lunar cind nimeni in uniforma nu a avut veci un astfel de salariu lunar. Nici macar in RSR.
– Sistem de pensi contributiv NU exista in RO. Deoarece statul nu are o evidenta individuala a platitorilor de contributii. Nu stie nici azi daca la Ion minerul a platit regia contributia obligatorie sau la Vasile strungarul a platit firma contributia lunara. Nici in 2020 statul prin ministerul dedicat nu are habar citi bani au fost varsati in contul pensionistic a lui Ion , Vasile in zeci de ani vechime in munca. Ca urmare , nu exista posibilitatea de a calcula pensia contributiv. (suma de bani stransa in contul lui Ion e egala cu 400.000 lei sa zicem si in acei 40 de ani de munca. Ca atare ,ipotizand 20 ani pensie se obtine pensia bruta lunara de 400.000 : 240 de luni = 1.666 lei brut lunar. Doar si exclusiv in acest sistem contributiv la moartea pensionatului se poate avorda pensie de urmas sotiei , fiilor.Se scade din acei 400.000 sumele incasate de pensionat si restul se da urmasilor legali. Nimic nu se pierde , nimic nu se transforma.
In sistemul retributiv de pensi actual din Romania ,statul da cit vrea si cui vrea. Adica clientela. Care liciteaza tot mai mult. Transport gratuit si ajutor de caldura la toti. Ca ai pensie 2.000 lei sau 20.000 , neimportant. Basca scutirea de contributie obligatorie pentru sanatate. Sarac, bogat , toti scutiti.
– sistemul fiscal romanesc e primitiv. Impoziteaza mult saracul si favorizeaza bogatul.
Nu avem si o statistica a celor care mor in functie de marimea pensiei, dar acum ceva ani fostul ministru al finantelor Sebastian Vladescu se plangea ca „Cei care ies din sistem ies cu pensii mici” ( vezi http://www.ziare.com/pensii/pensii-romania/vladescu-pensiile-trebuie-reduse-deoarece-au-crescut-prea-mult-in-perioada-2007-2010-1016163 ). Cu alte cuvinte daca ai un nivel de educatie ridicat si implicit o pensie mai mare, nu bei, nu fumezi vei avea ceva sanse sa bati statisticile.
1. Calculele prin metoda „corecta ” contrazise de datele efective. Chiar si metoda „incorecta” ofera date mai optimiste decat crunta realitate din Romania.
2. De ce sunt facute calcule doar pt varsta de 60 ani? Varsta standard de pnsionare este de 65 ani respectiv 61ani si trei luni in 2020 conform legii .Deci perioada in care se „beneficiaza” de pensia nepenalizata de catre „nespeciali” este destul de diferita decat cea expusa in aceste calcule…E o diferenta substantiala intre 17.6 si 12,6, aplicand doar diferenta de 5 ani…
Canada are un sistem extrem de bun de pensii – desigur, pensiile de stat sint de mizerie, dar e vorba de concept:
1. Toata lumea care munceste contribuie pina cind venitul ajunge la o valoare prescrisa de guvern.
Apoi, contribuitia inceteaza pe anul respectiv; daca persoana cistiga sub valoarea prescrisa, atuni contribuie tot anul.
2. Cine a contribuit timp de 38 de ani cu valoarea maxim posibila, primeste pensia maxima de ceva sub 1200 lei canadieni.
Daca nu a reusit asta, atunci ce rezulta din calcule.
Cine alege sa-si amine pensia, primeste pentru fiecare an 8 % in plus (din valoare)
3. La implinirea virstei de 65 de ani, cine a trait 40 de ani in Canada, dupa virsta de 18 ani, persoana primeste maximum 601, suma care poate creste cu 8 % pentru fiecare an de asteptare.
4. Pentru cei care nu ajung la un venit minim, statul acorda un ajutor social de max 900, dar conditia e ca beneficiarul sa traiasca min 6 luni/an in Canada.
5. Se acorda, anual, dreptul de a pune bani deoparte pentru pensie – suma e calculata in functie de venit si suma se deduce din venitul total. Ex: esti platit cu 50000/an, depui 5000, platesti impozit pentru 45000.
6. Toate veniturile sint impozitabile.
Sistemul e bun si functioneaza, dar pensiile de stat sint mici.
CIne are bani multi, poate investi privat si atunci, la pensie, are un venit frumusel.
Exista si pensiile de companie, dar ele nu sint regula.
Ma bucur ca faptul ca am atras atentia zilele trecute, pe un alt fir, ca speranta de viata este un indicator de care trebuie sa se tina seama cand se judeca pensia contributiva a avut efect si, infine, se ridica de specialisti si acest aspect. important si neglijat.
Multumin Domnule Profesor!
Un articol excelent dar un pic prea tehnic pentru omul de rand. Mesajul ar trebui sa fie foarte simplu pentru mase: datorita progreselor realizate in ultimele decenii (medicina, technica, economie, stiinta etc) la implinirea varstei de 60 de ani speranta medie de viata in Romania nu mai este de 17.8 la barbati si respectiv 22.3 la femei cum se credea initial ci de 19.3 ani la barbati si respectiv 24.8 ani la femei. In plus speranta media de viata va creste in incet dar sigur continuare, intr-un trend de convergenta spre valorile medii din tarile UE mai avansate.
Aceasta este o veste foarte buna pentru romani si Romania in general. Un lucru pe care articolul de fata nu il discuta (dar abordat de cititori in comentariile lor) este impactul pe care
cresterea medie de viata il are asupra sistemului de pensii de stat din Romania.
Mesajul foarte clar si foarte dur pentru clasa politica din Romania ar trebui sa fie ca sistemul de pensii de stat trebuie reformat din temelii. Si asta cat mai repede. Si reformat de oameni competenti, specialisti de prima clasa din Romania si din afara, nu de politruci incompetenti.
Este nesustenabil si imoral sa accepti pensii speciale pentru anumite categorii speciale uneori mai mari decat ultimul salariu la 45 de ani ( dupa doar 20 de ani de activitate) cand speranta medie de viata este 79.3 la barbati si 84.8 la femei (35 ani pensie fata de 20 ani activitate).
Un alt fapt care nu este discutat suficient de clar in articol este ca speranta media de viata nu creste egal pentru toata lumea. Categoriile sociale care se pensioneaza la termen si au muncit in conditii grele toata viata (adeseori si in medii toxice) vor inregistra cresteri de speranta media de viata dar aceste cresteri vor fi mai mici decat al categoriilor sociale mai educate care au avut un loc de munca mai bun si mai sigur. Prin cresterea varstei de pensionare cu 2 ani (de la 65 la 67 ani) se pierd cei 1,5 și, respectiv 2,5 ani castigati la speranta medie de viata.
Din nou, cei care pierd cel mai mult sunt tot oamenii simpli, corecti si necajiti iar beneficiarii sunt cei mai educati si cu locuri de munca mai bune, si bineinteles specialii.