joi, martie 28, 2024

Câinelui de pază i s-au tocit dinții online

Într-o postare recentă pe site-ul New York Review, Michael Massing se întreabă cât de bun este jurnalismul digital, ce beneficii și ce prejudicii aduce. The New York Times tocmai a pus pe liber o sută din cei mai vechi ziariști și editorialiști ai săi, iar Washington Post, după o supremație de durată pe piața presei politice, riscă să fie depășit în audiență de Politico, o publicație online născută din spuma mării digitale. Nici televiziunile americane NBC, ABC, NPR etc. nu se mai simt sigure navigând în apele lor tradiționale. Digitalul reprezintă ”o ruptură creativă, dar cu manifestări oribile pe termen scurt”, precizează analistul Ken Doctor într-un interviu. Atenția tuturor se îndreaptă spre înnoirea tehnologică și adaptarea la aceasta, businessul media face eforturi să investească în echipamente și softuri, pentru a profita de avantajele vitezei și audienței globale a informației circulate pe Internet. Simplificarea producției și distribuția instantanee a știrilor dă speranțe noului gen de business la profituri mari în viitor, mai ales că piața online se află în creștere. În Europa, de exemplu, publicitatea online a crescut cu 11,6% , la peste 30 miliarde Euro în 2014 față de anul precedent, conform IAB Europe. Ce ne facem, totuși, cu calitatea jurnalismului digital? Dar cu etica profesiei de jurnalist, căreia îi dispare, sub ochii noștri, identitatea consacrată, se întreabă analiștii media. Dean Starkman de la Universitatea Columbia sesizează un risc iminent: înlocuirea jurnalismului responsabil, practicat de profesioniști, cu jurnalismul accesibil, unde oricine poate produce și distribui conținut media. De ce este considerată un risc această deschidere? Fiindcă, spune profesorul Starkman, diferența de abordare a temelor jurnalistice va reduce la tăcere câinele de pază al societății, o dată cu dispariția investigației și a spiritului critic care țineau standardul presei tradiționale. Cum este posibil ca mass-media să fie oarbă și surdă la criza băncilor, la marile fraude de pe Wall Street, de ce câinele de pază  n-a lătrat ? Jurnalismul accesibil instaurat de digitalizare înseamnă produs jurnalistic rapid, scurt, cantitativ, din surse de elită, cu unghiuri convenționale, orientat spre investitor/patron și spre piață. Jurnalismul responsabil, care a instalat în conștiința publică imaginea de ”watchdog”, își justifică existența prin interesul și binele public, propunând unghiuri neortodoxe, uneori din surse disidente, care necesită timp lung de prelucrare, dar oferă material jurnalistic de calitate, respectând principii etice, destinat publicului de masă. ”Fără responsabilitate, jurnalismul este lipsit de punct, centru și finalitate”, spune Starkman.

Îngrijorările globale legate de soarta mass-media au temei. Fie și The Huffington Post, cea mai populară publicație online, cu 100 de milioane de vizitatori unici pe lună (Pew Research Center), își pune problema unei schimbări creative, după 10 ani de succes. Nu mai este suficientă agregarea de știri din surse diverse, e nevoie de conținut original, de știri neuzate, de investigație. The Huffington Post, ca și alte publicații deștepte, și-a constituit propria agenție de știri, incluzând echipe de investigație independente. Cu astfel de măsuri, jurnalismul digital are șanse să crească în calitate, dar încă nu sunt înlăturate impedimente de alt ordin. Devenit ”consumator”, publicul dorește acces imediat și nelimitat. Numărul smartphone-urilor depășește azi 2 miliarde pe planetă, iar deținătorii unui telefon mobil conectat îl consultă în medie de o sută de ori pe zi. Conținutul preluat pe Internet circulă liber, motoarele de căutare iau în stăpânire informația, iar avantajele traficului se simt în buzunarele Google, Facebook etc. Încercările unor publicații online de a impune taxe pentru preluarea unor articole, news sau interviuri, au eșuat. Concernul german VG Media a dat Google în judecată în 2014 pentru ”ciupirea” unor articole produse de cele 12 edituri deținute, încercând să impună o convenție de plată, dar a renunțat repede datorită ”forței copleșitoare de piață a Google”.Grupuri de lobby media spaniole au reușit temporar să impună prin lege plata link-urilor, dar situația financiară a publicațiilor online din Spania nu s-a ameliorat. Semnalele au avut însă impact. Giganții Google și Facebook și-au regândit poziția și au imaginat proiecte de colaborare generos finanțate. Google a lansat Digital News Inițiative pentru jurnalism online de calitate în Europa, cu un buget de 150 milioane de Euro, asociindu-și opt mari publicații europene: Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), Die Zeit, Financial Times, The Guardian, Les Echos, El País, La Stampa, NRC Media, ca si asociatiile European Journalism Centre, Global Editors Network si International News Media Association. Managementul Facebook negociază cu câteva companii media ca The New York Times, BuzzFeed, National Geographic găzduirea pe platforma sa, pentru un acces mai rapid la conținutul online al acestora.

Articol apărut și în revista 22

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. ”Jurnalismul responsabil” nu era deloc responsabil în State în urmă cu vreo 100-140 de ani, pe vremea când devenise accesibil. ”Jurnalismul responsabil” nu era deloc responsabil în țările comuniste, ajunsese aservit trup și suflet statului.

    Jurnalismul digital aduce și o anumită doză de iresponsabilitate, într-adevăr, dar ăsta e doar un efect secundar, care va dispărea pe măsura maturizării. Ceea ce aduce jurnalismul digital este reconectarea la realitate, la oamenii simpli, la oamenii normali. ”Jurnalismul responsabil” devenise de un elitism insuportabil. Cam asta-i.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro