vineri, august 12, 2022

Când sunt ok pensiile speciale: mic îndreptar de public policy

În engleză e o vorbă: se poate întâmpla să ai dreptate, dar cu argumentele greşite. Atunci cazi în confuzii din care nu mai ieşi, mai ales în toiul vreunei dezbateri publice prin care vrei să ajungi şi la o decizie aplicabilă. Un exemplu e polemica înfierbântată pe marginea pensiilor speciale din România, pentru magistraţi, militari, diplomaţi, aviatori, funcţionari sau primari, devenită tot mai relevantă în ultimii ani pe măsură ce guvernele succesive au împrăştiat cu generozitate aceste “drepturi sociale”, din diverse motive. (* vezi nota de subsol, cât de complicat e cu drepturile astea sociale)

Pe de-o parte, cei care au pensii speciale şi le vor perpetuate aruncă pe piaţă idei bizare în sprijin, de la „valoarea şi importanţa socială a muncii depuse” (copy-paste din cursurile de socialism ştiinţific de anii ’80, exact aşa suna) până la faptul că ar fi cumva o compensaţie pentru restricţiile de funcţie publică aplicabile jobului lor. Cei care-s contra, pe fondul enervării generale stârnită de abuzul bugetar, contestă tot ce mişcă, spunând că toată lumea trebuie pusă la egalitate pe principiul contributivităţii, punct.

În realitate, există un criteriu valabil de public policy, simplu şi măsurabil, cu care putem justifica pensii speciale pentru unele categorii (mici) de lucrători. Ocazie cu care risipim şi ceaţa în care ne aruncă şmechereşte cei interesaţi (primari, magistraţi) când zic că pensiile lor nu sunt “speciale” pentru că în lege au alt nume (“profesionale” etc), ca şi când asta ar avea vreo importanţă. Funcţional, tot ce se abate de la principiul contributivităţii, adică pensie generată proporţional cu plăţile reale de-a lungul vieţii, intră în categoria non-contributiv. Că îi punem acesteia eticheta “special” sau îi mai găsim încă vreo două-trei nume în variate acte normative ca să aburim lumea – la primari, peşcheşul primarului; la magistraţi, stipendium judex – e o diversiune infantilă cu care nu merită să ne pierdem vremea. E tot aia, oameni buni.

Acum: criteriul valid de public policy pentru o pensie specială îl reprezintă bariera biologică, de natură obiectivă, ce te împiedică să mai exerciţi o meserie la o vârstă când în altele ai putea încă profesa cu succes. Un exemplu sunt balerinii de la Opera din Paris (aici), în grevă fix pe chestiunea pensiilor zilele astea, ocazie cu care aflăm şi noi că sistemul lor de pensionare anticipată la 42 de ani datează din sec XVII. Orice om cu mintea zdravănă e de acord că la vârsta de 55 de ani nu poţi dansa pe scenă ca la 25 de ani – şi nu la fel de bine cum poţi fi judecător într-o instanţă la 55 de ani, ori profesor, medic, contabil, cârciumar, influenşăr, parlamentar, primar. La fel, nu mai poţi presta ca militar combatant în teatru de luptă.

În aceste cazuri extreme, când eşti forţat să renunţi la activitate mult mai devreme decât restul cohortei de vârstă (cu până la 20 ani) pentru că aşa impune biologia umană, şi e prea târziu să te mai recalifici pentru altceva, calculul actuarial al pensiei întregi (contribuţie x ani x rată dobândă) pur şi simplu nu se închide rezonabil. Ca atare, societatea modernă civilizată acceptă ca pentru câteva excepţii să contribuie de la buget în mod “special”, adică printr-un bonus din contribuţiile şi impozitele celorlalţi, discriminând pozitiv peste ce a generat pensionatul respectiv din propriile contribuţii.

Observaţie crucială: “pensionarea anticipată la 42 de ani” nu e în sine un privilegiu arbitrar cu care cadorisim categoria X deoarece ne place nouă de ea, o considerăm importantă social sau credem că “merită”, aşa, la modul emoţional-impresionist (“chirurgi care salvează vieţi …”). Ci este o realitate obiectivă, dată de incapacitatea corpului uman de a mai performa la standardul cerut. Nivelul pensiei speciale reprezintă doar consecinţa acestei imposibilităţi de a continua să practici meseria de mare nişă pentru care te-ai pregătit.

Iată de ce argumentele gen “importanţa socială a muncii”, ori “meseria mea e mai stresantă decât a ta” nu duc nicăieri, ci doar la o gâlceavă generalizată în care fiecare vrea să se suie în capul celuilalt, din moment ce nu există un instrument obiectiv de măsură, ci totul e pe bază de cine strigă mai tare sau are muşchiul politic mai dezvoltat. Mai mult, argumentaţii de felul ăsta sunt chiar o jignire a inteligenţei colective, o infantilizare a discursului public; e cu atât mai grav când vin de la oameni cu educaţie.

Expertiza înaltă cerută într-o profesie, stagiile lungi de pregătire, restricţiile şi incompatibilităţile legale în exercitarea ei, orele neregulate de muncă ori nivelul de stres, sunt deja toate cuantificate în leafă, mai mare sau mai mică, după caz. În sectorul privat, lucrurile se reglează singure: dacă jobul nu-i atractiv, oamenii n-o să mai vină şi atunci patronii vor mări oferta; ori jobul dispare cu totul, deci nu era nevoie de el.

În sectorul public n-am prea văzut deficit mostruos de candidaţi în ultimii ani în profesiile care se agită cel mai tare pe subiectul ăsta, deci pare că lucrurile sunt cât de cât reglate. Dacă leafa e mare, atunci şi pensia va fi mare; nu e nevoie de nici un regim special dacă biologia nu te scoate din joc la 45 de ani. Dacă se va constata în timp că leafa nu-i suficientă pentru a face o profesie din sectorul public atractivă, ea trebuie mărită – şi va creşte automat şi pensia. Problemele trebuie rezolvate în punctul unde apar, cu soluţii directe, nu pe uşa din dos, distrugând logica altor sisteme bugetare.

Atunci când iei profesiile una câte, desigur că lucrurile nu-s totdeauna simple, apar nuanţe şi discuţii pe detalii. De exemplu, pompierul ori poliţistul de ordine publică din stradă ori cel din forţe speciale de intervenţie, unde este (ori trebuie să fie) multă pregătire şi angajament fizic, nu poate performa la fel de bine până la 65 de ani. Nu-i chiar teatru de război, dar pe-aproape, să zicem. Dacă nu există plan de carieră prin care oamenii aceştia să poată avansa toţi în poziţii de management, e acceptabil ca ei să se pensioneze devreme; asta presupune într-adevăr o pensie specială.

Însă nu toată poliţia, jandarmeria sau serviciile speciale au genul ăsta de misiuni de angajament fizic; pe multe funcţii se face altfel de muncă, începând cu cei din conducere. Majoritatea profesioniştilor din poliţie şi servicii secrete pot continua foarte bine ce fac până la vârsta generală de pensionare pe ţară, căci numai o minoritate din aceste instituţii au realmente condiţii de front. Pentru majoritate, bonusurile de tot felul şi alte suplimente la leafă le pot compensa celelalte restricţiile şi condiţionari legale. Generalizarea regimului de pensie specială pe întreaga instituţie, scoţând la înaintare pe cei puţini pentru care chiar se justifică, constituie un sinecurism nejustificat.

Cu alte cuvinte, recenta descoperire că pensiile speciale în plată sunt în număr de 140.000 “militare” şi sub 10.000 pentru celelalte categorii (magistraţi & all) nu încheie nici pe departe discuţia, aşa cum cred unii. Deoarece nu-i ca şi când am avea 140.000 de veterani din Afganistan sau alte teatre de luptă reale. Majoritatea beneficiarilor „militari” sunt funcţionari cu epoleţi din armată, poliţie, servicii speciale sau penitenciare, care-şi pot continua cu brio activitatea până la termen fără vreun impediment obiectiv, la fel de bine ca un şofer de TIR sau muncitor în construcţii, joburi deloc uşoare.

Provocarea reală pentru noi ca societate e să separăm grâul de neghină, fără isterii şi extremisme, ca să vedem câţi din cei 140.000 se încadrează în criteriul obiectiv al pensionării anticipate ca necesitate pentru poziţia exactă pe care o ocupă (serviciile de paşapoarte ori arme şi muniţii, puţin probabil). Că dincolo, între cei 10.000 de civili, nu cred să fie vreunul cu motiv plauzibil: în România balerinii de la Operă nici măcar nu sunt incluşi, însă ambasadorii şi Curtea de Conturi, da. Iar la magistraţi, ieşirea anticipată din profesie “pe motive obiective”, deci care să justifice şi un regim special de calcul al pensiei, nu poate fi decât o glumă bună.

………………………………….

* Nota. Drepturile sociale: o paranteză cat să semnalez dilema colaterală, dar inevitabilă, dacă nişte plăţi de la bugetul public, stabilite politic, pot fi considerate “drepturi” fundamentale în sens strict juridic. E mult de discutat şi nu-i loc aici, că am ieşit oricum din 10k semne şi v-aţi plictisit. Doar consemnez uimitoarea ignoranţă a celor care studiază şi practică dreptul în România privind deosebirea dintre drepturile “negative” şi cele “pozitive”: primele fiind cele la viaţă, libertate sau proprietate, de exemplu, unde tot ce vreau e să fiu lăsat în pace de ceilalţi; iar cele pozitive, nişte obligaţii ale comunităţii de a-mi furniza mie bunuri sau servicii, în general monetizabile, deci finanţate din eforturile altora. Ca să fie şi mai clar: dreptul la proprietatea mea înseamnă să nu vină cineva să mi-o fure, persoană sau autoritate; dar “dreptul la locuinţă” pentru cine n-o are presupune că altcineva ar trebui să pună nişte bani, s-o facă şi să i-o dea, pentru că simpla legiferare a unui drept pozitiv nu face să pice case gratis din cer.

Evident că efectele practice ale declarării “dreptului” sunt total diferite în cele două situaţii, iar statele moderne se ocupă de ambele: nu polemizăm acum cum şi cât, nu ăsta e subiectul aici. Însă terminologia noastră legaleză le amestecă otova, cu entuziasmul inocenţei: nu vezi în decizii de instanţă sau CCR măcar umbra gândului că ei ar fi la curent cu discuţia aceasta fundamentală în filozofia politico-juridică a ultimilor 200 de ani. Iar discuţia e relevantă pentru că dacă o pensie normală, contributorie, se apropie de regimul proprietăţii ca drept negativ (discutabil, pentru că în lipsa acumulării fondurilor, ea e tot un artificiu susţinut politic, dar hai să zicem), atunci o pensie specială clar este un drept 100% pozitiv, creat ca o pretenţie financiară de la comunitate. De ce ar fi atunci intangibilă, cum ne tot spune CCR, la fel ca viaţa şi libertăţile individuale?

Distribuie acest articol

177 COMENTARII

  1. Ce facem domnilor? Ne învârtim din nou în jurul cozii? Pentru că până la urmă cam tot ce era important și trebuia spus s-a spus! Cu excepția unor comentatori pe care tocmai pensiile speciale i-au făcut părtinitori (pentru că nu lipsa de inteligență i-a împiedicat pe mulți români să acceadă în anumite funcții (armată, diplomație, servicii, administrație) ci cu totul alte motive care țin de clanuri politice și ocupaționale în regimurile iliberale sau populiste) am căzut mare parte din noi de acord asupra câtorva aspecte esențiale pentru definirea problemei:

    1. dl Sorin Ioniță: Că pensiile speciale, nu sunt pensii ocupaționale (de serviciu) incluse automat și nediferențiat în anumite sfere de activitate umană, în special cele care țin de protejarea și de activitatea unor componente vitale ale statului. Că e foarte potrivită utilizarea terminologiei de pensii necontributive și care se acordă unor grupuri mici, identificate ca vulnerabile fie de fereastra biologică limitată, fie de importanța lor pentru stat și care nu pot fi compensate doar prin lefuri care într-o economie de piață reflectă în mare “valoarea şi importanţa socială a muncii depuse” (chiar și în cazul șoferilor :) ) Deasemenea cumulul pensiilor de stat cu salariile de stat e o aberație care trebuie eliminată.

    2. Cam toată lumea e de acord că privilegiile pe care și le-au votat politicienii și unele categorii din administrație pe care vor să le extindă și la aleșii locali sunt imorale pentru că adâncesc doar prăpastia dintre aceștia și cetățeni, favorizând aroganța și parvenitismul. Deasemenea cineva amintea pe bună dreptate de componeta de șantaj, gen dacă nu ne dați ne vom lăsa corupți, vom fura, etc. Așa ceva nu e admisibil, asemenea profile nu au ce căuta de la început în sectorul public. La fel, majoritatea sunt de acord că anumite demnități vitale trebuie totuși sponsorizate de către societate; dl Victor Giosan : „Astfel venitul real al unui judecător federal american pensionar este semnificativ mai mare decât atunci când era în activitate. De ce oare? Este suficient să vedem filme polițiste americane, britanice, europene continentale ca să observăm că una din grijile majore polițiștilor este cum să păstreze pensia (specială).” Dar și cuantumul acestora trebuie condiționate de vechimea în sistem cum bine observă Dan M. „In plus eligibilitatea pentru acordarea pensiei integrale este conditionata. Exemplu: pentru ca un judecator sa primeasca pensia integrala trebuie ca varsta (in ani) + anii de contributie (in ani) sa fie cel putin 80 (optzeci).” La fel tot dl Giosan propune algoritmi în domeniul militar : „minim 25 de ani de activitate și 55 ani vârstă pentru polițiști, militari, servicii secrete și minim 30 de ani activitate și 65 de ani vârstă la magistrați”; Este cred și singurul care a evidențiat necesitatea vitală a unor reglementări legale care să ducă la pierderea automată a pensiilor necontributive în cazul săvârșirii de către beneficiari nu doar a unor infracțiuni de corupție, dar și a încălcărilor grave de etică profesională. Fără de care acordarea de pensii necontributive nu-și atinge scopul.

    3. În final se pare că în afara considerentelor de etică elementară care justifică eliminarea celor mai multe pensii necontributive din sectorul civil, inclusiv dpdv. valoric discuția trebuie să se concentreze asupra reglementărilor din domeniul militar, dl Sorin ioniță: Cu alte cuvinte, recenta descoperire că pensiile speciale în plată sunt în număr de 140.000 “militare” şi sub 10.000 pentru celelalte categorii (magistraţi & all). Tot dl Sorin Ioniță: „Generalizarea regimului de pensie specială pe întreaga instituţie, scoţând la înaintare pe cei puţini pentru care chiar se justifică, constituie un sinecurism nejustificat.” Mi se pare normal ca bucătarii, magazionerii etc. să nu fie asimilați combatanților și operativilor. Personal sunt convins că o reașezare pe baze echitabile Europene și mai ales în sensul reducerii domeniului de aplicare a pensiilor necontributive, ar scoate această discuție din zona controverselor infinite și partizane.

  2. Sistemul romanesc de pensii publice in ansamblul sau nu respecta criteriul contributivitatii. Cand ai contribuit 15% in comunism si te astepti ca altul sa contribuie 30% pentru a-ti plati tie pensie, dar tot nu e suficient ca sa acoperi deficitul la fondul de pensii, asa ca mai pui inca pe atat din alte incasari la bugetul de stat, ceva pute…

  3. cateva observatii:

    1. Societatea nu a aceptat aceste aberatii. Societatea abia acum incepe sa le vada si sa le constientizeze. Vorbesc de acei din vest si din est. Cauza e simpla, internetul, lumea discuta , compara, pana acum se uitau la balet in caz de probleme in stat. Despre aceste aberatii in franta se discuta de ani de zile, balerine, lucratorii cailor ferate, etc. lumea descopera in fiecare zi categorii noi de care nu stiau. Chiar recent discutau la un eveniment corporativ, de ce un militar care nu se stie ce a facut se pensioneaza la 50 de ani, are o pensie uriasa, si o afacere prospera in aer liber in alpi, iar altii de aceasi varsta mai au inca 15 ani pana la pensie si lucreaza zi lumina! Majoritatea militarilor au job foarte similar cu civilii, mai mult nu poarta mare responsabilitate ca unul in privat, ei nu au mari obiective de atins ca in privat.

    2. Exemplul cu balerina e o aberatie, am putea spune ca si un fotomodel nu mai poate profesa dupa 30 de ani. Ei trebuie sa se recalifice. Militarii la fel se recalifica foarte usor, majoritatea au meserii care au echivalent in civil. O exceptie ar fi daca omul chiar nu e capabil fizic sa mai faca nimic, atunci ia o pensie de invaliditate. Tatal meu a lucrat controlor de trafic, acolo exista o limita de varsta, dar el a continuat cu alte posturi (nu neaparat de management), l-au rugat sa mearga acasa la 70 de ani, el ar mai fi ramas.

    3. Hai sa vedem daca categoriile acestea „speciale” daca chiar au facut ceva de care pot fi mandri, ne uitam la fapte:

    – militarii nostri au pierdut razboiul, dupa au stat in cazarme, in general acei care au stat in cazarme in caz de razboi nu sunt buni de nimic. In caz de pericol pentru tara tot pe oameni simpli o sa trimita carne de tun, o mana de superprofesionisti nu fac nimic.

    – politia, am avut noi o politie care a facut treaba pentru popor? nu am avut si din cate vad inca nu vom avea ceva timp

    – justitia, am avut noi justitie? avem noi legislatie buna? nu avem nimic

    Adevaratii eroi suna acei care fac ceva sa mearga, curent, comunicatii, economia, haine, mancare, masini, dar de la ei doar se ia.

    Adevarul e ca statul a colectat niste bani, si-a deservit clientela. Statul a fost total netransparent si este opac si acum, dar lucrurile se schimba fiindca noi putem vedea efectiv ce se intampla acum, putem raspandi stiri mai repede intre noi. Ca sa nu fie revolte sau ne distrage atentia cu balet sau ne da in cap, taie comunicatiile si inchidea hotarele sa nu fugim. Deocamdata vad ca incearca sa foloseasca metode vechi, propaganda, redenumiri, reformulari. Dar lumea nu e proasta face o comparatie si fuge din tara.

    Unii comentatori spun ca e o taxa de fapt, eu le-as spune sa fie atenti fiindca daca ai fost politist si ai colectat taxe toata viata si ti-a mers, s-ar putea acum la batranete sa le platesti.

  4. Toate bune și frumoase. Ignorați câteva lucruri simple :
    În toate democrațiile constituționale, ABSOLUT TOATW, magistrații au pensii speciale.
    Este o consecință logică a ceea ce se cheamă succint INDEPENDENȚA SISTEMULUI JUDICIAR.
    Apoi, există decizii ale celebrei noastre Curți Constituționale care vorbesc explicit și clar despre ce e cu pensiile magistraților.
    Știam ca ziariștii au legea lor, ideală, care variază funcție de etica și părerile fiecărui „formator de opinie” și că tot ceea ce intră în contradicție cu aceste legi variabile, este greșit evident.
    Ar trebui totuși ca măcar ziariști mai responsabili ca dvs sa se și informeze un pic înainte de a începe festivalul erudiție personale și sa inducă în masă sentimente de furie.
    Justitia asta pe care o avem acum, o avem cu pensiile și salariile actuale. Dacă dvs va închipuiți ca puteți face una nouă pe hârtie, cu pensii și salarii mici spre mizere, va doresc succes, dar garantez ca va fi un dezastru cu mult peste ce va puteți imagina că înseamnă un dezastru.

    • Și ziariștii au pensii speciale…

      În România s-a făcut un experiment: s-au plâtit foarte prost profesorii și ffff bine magistrații.
      Rezultatul e catastrofal!
      Învățământul e la pământ și în mod paradoxal ȘI JUSTIȚIA E LA PĂMÂNT!

      Ambele profesii sunt populate majoritar cu impostori, corupți, proști, manipulați politic, ticăloși, clanuri, etc

  5. Observ ca autorul raspunde cu sarcasm la orice parere ce ii contrazice ideiile. Nu asta trebuie sa faca un autor, si mai ales nu in forma de zeflemea la adresa cititorilor.

    Am mai atras atentia ca pe Contributers exista tendinta unor autori sa se considere deasupra cititorilor. De foarte multe ori unele comentarii critice (adresate intr-un limbaj corect, respectos) nici nu apar. Nu stiu cum functioneaza „cenzura” pe Contributors (sa fie autorul care nu lasa publicate anumite comentarii?), insa Contributors ar trebui sa fie o platforma de nivel ridicat intelectual dar si libera. Alrtfel nu se deosebeste de o platforma tabloid partinitoare.

  6. Domnul Ionita, cu multi bani din surse ne-romanesti si care va preocupati mult de cum e mai bine pentru Romania, construind studii si pe acesti bani ne-romanesti de multe ori, ati ajuns la asa intelepciune incat sa asezati balerinele pe acelasi taler de comparatie cu magistratii, judecatorii, sau chiar cu un taler mai jos.

    O mare intelepciune ce sa mai Dar de faptul ca sunt putere in stat deci la nivelul cel mai inalt de pregatire profesionala si standarde de intelect, chestiuni care se probeaza in multe cazuri de magistrati – chiar daca pe partea de standarde morale, etice, situatia nu sta la fel de bine, la un nivel de munca de responsabilitate si de efort , consum, psihic foarte inalte, de ce nu va preocupati.

    Nivelul de consum psihic si intelectual sunt mult mai ridicate si decat la balerini, si decat la militari , care militari de altfel nu fac parte propriu-zis din cele 3 puteri in stat, sunt doar o parte din sfera administrativa, care se afla sub puterea executiva.
    Iar pentru ca acest statut de putere in stat, putere judecatoreasca sa ramana real este nevoie ca cei care o alcatuiesc, judecatorii in principal, sa aibsa un stat social si financiar cat mai consistent, si care sa le permita sa se bata, din puntc de vedere social, cu alte poluri de putere , inclusiv poluri de putere militara care abuzeaza asupra puterilor civile chiar si in cadrul democratiilor. si exista exemple si in ziua de azi Apoi , in concret de ce nu va preocupa, din perspectiva deontologica pe care o clamati public, de pe aceste site uri elitiste, si din perspectiva echitatii sociale , cam cat de inechitabile au fost salarizarile judecatorilor , care aveau salarii mai mici decat muncitorii inainte de 1989 , iar abia inspre anii 2000 , dupa Valeriu Stoica, auinceput a avea salarii ceva mai consistente, dar abia din 2008, dupa Tariceanu, le-au fost marite lefurile incat sa se apropie intr-adevar de standarde europene, democratice. Iar pana in 2008 inseamna pentur multi dintre judecatorii in pensie acum mai mult de 2/3 din perioada de contributivitate la fondul de pensii. Asta in timp ce dupa 1990 volumul de munca al judecatorilor a fost mereu cu supra -norma, cu nenumarate ore suplimentare . Si atunci de unde si pana unde sa existe o aplicare a contributivitatii pentru acest tip de activitate, de demnitate de fapt, echitabila, daca nu au avut o perioada foarte indelungata o salarizare echitabila. Prin argumentele dvs. relative la contributivitate nu faceti decat sa emiteti judecati pur contabilicesti , care nu tin seama de realitatile concrete si istorico-economice, prin urmare argumentatia dvs. devine un soi de gramatica a la Traznea lui Ion Creanga.
    Si nu in ultimul rand este neadmis in democratie si stat de drept ca, inclsuvi din punct de vedere al statutului financiar, judecatorii sa fie pusi exact pe acelasi palier, sau chiar mult mai jos, cu militarii. Militarii au meritele lor si rolul lor important, insa nu constituie putere in stat si nu se afla in pozitie de demnitari in stat. Iar daca este sa privim dupa criteriul dvs. reductionist, daca ne uitam in concret la supra-incarcarea normei de munca a judecatorului zeci de ani la rand , la complexitatea si gradul de responsabilitate al muncii sale, la consumul psihic extraordinar in contextul statului roman, plin de sincope juridice si politice, vom constata pe cale logica faptul ca si magistratul ajunge mai repede la epuizarea resurselor sale intelectuale si psihice si la imposibilitatea de a continua activitatea peste o anumita varsta (55 de ani as spune eu ). Iar munca , activitatea militarilor, prin comparatie, produce cel mult acelasi grad de consum psihic, nervos, intelectual, cu atat mai mult cu cat este o activitate la ordin, unde nu au de analizat la fel de mult ca un magistrat, ci de urmat ordine si normative limitative. Iar pe partea de moralitate, care este mai greu de evaluat concret si de taiat la pensii speciale, militarii nu stau deloc mai bine decat magistratii, ba din contra au si mai multa impunitate decat magistratii , si in plus si anumite ascendente asupra magistratilor. Ceea ce este drept este ca diferentele dintre pensiile de magistrati si ale altor categorii profesionale, care se apropie ca nivel de responsabilitate si relevanta sociala si intelectuala, sunt prea mari in prezent, asa cum ar fi de exemplu categoria medicilor , insa si aici este nevoie sa se aiba in vedere diferente specificie foarte insemnata ca faptul ca medicii au venituri foarte consistente si extra-buigetare, lucrand si in privat si in domeniul public . Asa ca mai nuantati-va ca veti ajungeti in acest fel fruntas socialist, ori neoproletar, si nu formator de opinie publica inteleapta.

    • Dacă ai mai si citi ce scrie pe acolo, nu doar sa citezi documente doar de dragul de a parea documentat (ceeace nu esti) ai vedea ce e cu schimbarile astea: „…That change to the maximum retirement age allows soldiers who enlist at ages above 34 to obtain 20 years of service, which is required in order for a soldier to be eligible for full retirement benefits.”.
      Apropo – a spun domnul Ioniță de cand dateaza treaba cu cu pensiile balerinilor. Stiti de cand datează astea militare, cu 20 de ani vechime? Va spun tot eu – de pe vremea romanilor.

  7. Autorul se declara „Paleo-liberal”, insa e socialist in gandire. Un exemplu concret e atitudinea fata de meseriile liberale. Dansator nu e o meserie care sa fie platita din bugetul de stat cu „pensie speciala”. Asta e o forma clasica de gandire socialista.

    Parca suntem pe vremea socialismului cu artisti emeriti de stat. Oricine se declara artist, trebuie sa primeasca drepturi de stat?

    Curat liberal mon cher :-)

  8. Ce inseamna ca „realitatea obiectivă, dată de incapacitatea corpului uman de a mai performa la standardul cerut. ” Eu m-am recalificat la 47 de ani iar un lucrator in privat trebuie s-o faca di la 55 sau 60 altfel isi pierde serviciul, fara pensionare anticipata sau, poate, la 60 de ani cu o astfel de pensionare dar cu diminuarea respectiva. Putem invata toata viata si este chiar recomandabil. Altfel, e caldut la stat. Te angajezi pe un post si faci aia toata viata si, daca implinesti o anumita varsta, 45 de ani (20 de ani inainte de a trebui sa te pensionezi in mod normal), te pensioneaza fiindca nu mai poti sa te recalific. Serios?

    • Corect punctul de vedere. Un sportiv isi termina cariera la maximum 35 ani si… nu beneficiaza de pensie de serviciu. pentru militarii care au luptat in teatrele de operatiuni si au suferit o invaliditate permanenta – DA , in rest nu este cazul. Oricum , in functie de importanta activitatii desfasurate, veniturile salariale sunt pe masura, vezi magistrati ,sistemele sectoriale, medici …. Si indirect contributia marita se va reflecta in nivelul pensiei din sistemul public. DAca se doreste se poate, dar….

  9. Nu mai suntem în socialism și nici nu mai trăim într-o societate in care unii sa fie „mai speciali decât alții”! Au trecut totuși 30 de ani!
    Suntem in anii 2020 și pragmatismul economic ar trebui sa puna problema discuțiilor astfel:
    1. Banii care alimentează fondul de pensii
    2. Dinamica joburilor și responsabilitățile joburilor.
    Nu înțeleg cum toate discuțiile importante dîn Ro se blochează la nivel de filosofie.

    1. Nici o discuție nu vorbește despre bani, sursa banilor, cati bani intră lunar in sistemul de asistență socială, cati bani ies, cum se împart, care sunt „feliile” care contribuie cel mai mult la acest buget și care sunt „feliile” care cheltuie cel mai mult acest buget. Se suprapun cumva aceste „felii”? Cine „jefuiește” pe cine la pensie? De ce unii pensionari sunt forțați să dea din contribuția lor corectă pentru a acoperi „speciali”?

    2. Ar trebui sa fim intr-o piață liberă a joburilor. De 30 de ani nu mai avem „repartiții” sau alte obligații. Oricine își alege/ gaseste un job, o face conștient de riscuri și beneficii. Este toxic că unii sa fie mai „speciali” decât alții când vine vorba de joburi pe o piata liberă a muncii. Când introducem sistemul de „speciali”, nu mai vorbim de piata liberă ci de intervenție directă a statului, deci socialism pur.

    Așa cum a spus și @Sorin Camner, de ce un inginer nu este protejat la 47- 55 de ani când se schimba tehnologia (vezi cazurile inginerilor din Telecom de acum 10-15 ani) și nu se poate retrage cu o pensie specială? De ce ei sunt forțați să se reprofileze și un balerin nu? De ce nu pot ieși liniștiți la pensie „specială”? De ce profesorii universitari nu ies la pensie linistiti când cursurile lor sunt depășite? De ce un chirurg este forțat să învețe noi și noi tehnici de intervenție și nu iese la pensie specială când bisturiul lui obosește?

    Socialismul ar fi trebuit să se închidă acum 30 de ani. Și privilegiile „specialilor” sa se oprească atunci.

    • Ștefan
      Pragmatismul economic privește mai ales cuantumul contribuțiilor și al ieșirilor. Tema articolului e alta, iar dacă ci se pare filosofica, nu puteți totuși sa o Eludați. Cum împărțim fondurile este o problematica ulterioară stabilirii “cui”.

      Și balerinii pot suferi datorită “retehnologizării”. Dacă baletul operei scoate de pe afiș “Lacul Lebedelor” și “Spărgătorul de nuci”, înlocuindu-le cu vreun show breakdance sau musical pe patine cu rotile, artiștii de ieri vor fi nevoiți sa caute un nou angajament. Exact ca inginerii de la Telekom.

      • @Hantzi, cui? Tuturor celor care implinesc aceeași vârstă legală de pensionare.
        Oricine iese mai devreme din varii motive (balerinul care nu mai poate dansa, polițistul care nu mai poate scrie hârtii la birou, magistratul care nu mai poate lipi dosarele cu șină) sa intre in categoria „asistenta sociala”. Și să i se acorde atenție și venit pentru a supraviețui până când va împlini vârsta legală de pensionare când va lua pensie pe principiul contributivității. Desigur, acest venit de „asistat” poate fi impozitat pentru sănătate și pensie ulterioară.
        Statul poate face discriminări in ceea ce privește acest fond de „asistenta sociala”, așa cum și face prin pensiile de invaliditate 1 sau 2 sau ieșire anticipata. Dar principiul contributivității trebuie să primeze la împlinirea vârstei când se ia pensia normala. De la 42 și până la 65, statul poate „asista social” legal orice balerin și orice militar inapt de munca.

  10. 1. Exceptional

    2. Indivizii din institutiile de forta se pot recalifica dupa, sa zicem, 40 de ani – pot deveni detectivi in aceeasi politie.

    3. Ofiterii pot sta frumusel pe front usor pina la 50 de ani.

    4. Politistii au masini si pot lucra fara probleme pina la 65 de ani.

    5. Magistratii, daca vor parale, pot lucra pina se simt in stare, si la 90 de ani, daca mai judeca limpede.

    6. Alesii, sa le fie de bine, nu-i sileste nimeni sa devina primari sau parlamentari…

  11. Tati,
    Nu șt’ cum balerinu nu mai poate dansa ca la 25, da’ stiu ca poate preda balet pînă la 77. Sau cum dreaq profesorii universitari pot preada meserie si coordona doctorate pina la senectute si vezidoamne alții nu pot trece in invatamint. Ne plîngem ca n-avem profesori, dar păia care pot învăța pe alții îi scoatem la pensie la 42, că vezi nu mai pot performa. BA DA pot performa in in vațămînt. GC

  12. Daca punem problema corect si fara ipocrizie, solutia e foarte simpla: pensiile suplimentare. Sigur ca anumite categorii merita pensii speciale (spre exemplu militarii combatanti), dar asta nu inseamna ca trebuie platite din contributiile la fondul de pensii ale altora. Pentru asta exista fondurile suplimentare. Respectivul pensionar trebuie sa primeasca pensia conform contributiei, dar poate sa primeasca o pensie suplimentara din alt fond. Cum se face contributia la alte fonduri, e de discutat. Fie este marit corespunzator salariul pentru functia respectiva, fie angajatorul plateste contributia. Cei care cred ca nu are importanta din ce buzunar vin banii se inseala amarnic. Chiar daca banii vin tot de la stat, conturile diferite sunt acoperite de bugete diferite, iar transferurile pot fi controlate si urmarite mult mai usor. Ca sa poti face o gestiune corecta, primul pas e sa stii de unde si unde se duc banii. Daca pui totul la gramata e o invitatie la ospat.
    O alta greseala care se face, e aceea ca se pune semnul egal intre fondul de pensii si banii statului. Este complet fals, statul e doar gestionarul fondului, banii sunt ai contribuabilului si reprezinta o datorie a statului catre acesta. Statul nu are voie sa foloseasca acesti bani in alt scop decat plata pensiilor. Din acest motiv este profund incorect ca statul sa poata hotari arbitrar cine merita o cota mai mare sau mai mica din contributiile altora. Faptul ca statul doreste sa recompenseze anumite categorii e de inteles (si de acceptat pana la urma), dar trebuie sa faca acest lucru din banii proprii, cei proveniti din taxe si impozite (atentie, contributiile sociale nu sunt taxe si impozite), nu din cei pe care trebuie doar sa-i administreaze.

    • Exact asa se si intampla: suplimentarele militare vin din alt fond.
      Dar si ala tot in bugetul public e.
      Cu ce esti mai castigat daca statul muta banii dintr-un buzunar in altul, din moment ce tot de la aceiasi contribuabili ii aduna, doar ca sub alta forma?
      Iar in rest, ce spui poate fi valabil doar la Pilon II, unde exista acumulare. Pilonul I , PAYG, oricum e o fictiune, deci separarea clara de restul bugetului public e mai putin clara (de exemplu, poate avea „deficit” sau „excedent”, adica se iau sau se pun bani in el de dincolo)

      • Ideea este, la contributii egale, pensia trebuie sa fie egala. Repartizarea banilor din fondul de pensii trebuie sa fie facuta exclusiv pe principiul contribitivitatii. Ca primesti sau nu o pensie suplimentara, nu priveste pe nimeni altcineva decat pe cel din al carui buget se aloca banii. Banii proveniti din taxe si impozite sunt banii statului, iar alocarea lor se face prin lege. Iar acolo unde exista buget, exista si lege, deci raspundere politica. Poti oricand sa-l intrebi pe titularul bugetului de ce un contopist ia aceeasi pensie cu un militar combatant. Daca banii sunt la comun n-ai cum sa faci asta. Din acest motiv conteaza enorm din ce buzunar se iau banii. In al doilea rand, in orice sistem contabil daca primesti 1000 si dai 800, nu treci in registru ca ai primit 200, ci ca ai primit 1000 si ai dat 800, chiar daca pare mai complicat si rezultatul final e acelasi. Importnat e ca traseul banilor si responsabilitatile fiecaruia sa poata fi urmarite.

  13. @Sorin Ionita
    Domnule Ionita as vrea sa vorbesc si despre marota cu „ies la pensie la 39-40 de ani si apoi……..”, poate fi o ancheta jurnalistica si de ce nu, poate, una pentru vreun parchet. S-a tot vorbit pe la TV-uri de o oarecare de pe la MAI, comisar parca, care a iesit la pensie la 40 de ani si apoi a fost angajata pe post de consilier a lui Dan, cand era ministru.
    Legea pensiilor militare e cea mai restrictiva dintre toate legile cu specific din UE si NATO, spre deosebire de celelalte tari in Romania trebuie sa indeplinesti conditii cumulative de stagiu si varsta plus faptul ca stagiul este unul dintre cele mai mari daca nu cel mai mare, Legea 223 Art. 16.
    Oricine poate sa citeasca legea si sa traga concluzia, nu poti iesi la pensie, in cel mai fericit caz, mai devreme de a implini varsta de 48 de ani, in conditiile in care iti incepi cariera de tanar imediat ce ai terminat liceul si apoi scolile de profil.
    Daca respectiva intr-adevar a iesit la 40 de ani, o putea face doar in baza Art 18, pensie anticipata partiala si ar trebui vazut daca criteriile de la literele a) si b) au fost indeplinite, ma indoiesc, sau s-a comis o infractiune, cel mai probabil. Abuzarea legii de tot felul de smecheri trebuie sa inceteze. Scoaterea in fata de catre cercurile de interese a unor astfel de exemple nu face decat sa dauneze institutiilor si credibilitatii acestora. Mai sunt o gramada de smecheri care teoretic nu aveau cum sa obtina dreptul la pensie militara. Lucrurile trebuiesc puse pe fagasul lor normal iar tot felul de smecheri pusi la colt, legea trebuie respectata de toti.

    • @man of peace
      „… Oricine poate sa citeasca legea si sa traga concluzia, nu poti iesi la pensie, in cel mai fericit caz, mai devreme de a implini varsta de 48 de ani, in conditiile in care iti incepi cariera de tanar imediat ce ai terminat liceul si apoi scolile de profil…”
      As adauga ca asta se poate intampla doar daca ai peste 20 de ani de munca in conditii speciale (conditii grele de munca pe care nu le ai daca lucrezi la birou). Altfel varsta de pensionare este conform anexei la Legea nr.223/2015, actualizata. Asta inseamna ca nu poti iesi la pensie la 45 de ani decat anticipat, prin desfiintarea postului sau declararea ca inapt (art. 17 din lege). Altfel, pentru cineva care are 45 de ani, varsta de pensionare este de 60 de ani.
      Daca desfiintarea postului sau reorganizarea unitatii a fost facuta ca sa iasa cineva la pensie, asta deja e alta poveste. Astfel de cazuri sunt punctuale, lasate de Dumnezeu pentru oameni cu relatii, care vor exista mereu si vor fi speciali in orice domeniu de activitate.

      • @Grig
        Asta spun si eu, nu ai cum sa iesi la 40 de ani si totusi s-a intamplat. D-aia am scris ca poate fi nu numai o ancheta jurnalistica, poate fi si una penala. Mi-e greu sa cred ca bietei comisarese i s-a desfiintat functia sau a fost restructurata unitatea ca apoi chiar de a doua zi sa inceapa serviciul ca si consilier de ministru. Astfel de mizerii se intampla si sunt scoase imediat in fata. Asemenea practici trebuie sa inceteze, dar cine sa le puna stop? Institutiile statului trebuiesc demafiotizate. E urgenta nr. 1 a Romaniei. Daca iei fiecare institutie in parte, aceleasi practici, nu neaparat cu pensii, bande de rubedenii, cunostine, etc. analfabete cel putin din punct de vedere profesional, paraziteaza si paralizeaza statul. Din aceasta cauza Romania e cea mai nenorocita tara din Europa, si nu vreau sa enumar probleme care se stiu foarte bine, sosele, spitale, invatamant, nivel de trai, etc.

  14. E de mirare cum nimeni nu vede ca intreaga istorie ceasista si postceausista – a avortonului statal creat de rusi – pana azi, se invarte in jurul cohortelor aparute dupa violurile in masa EXECUTATE se sovietici si restrictioanarea avorturilor din 1948, pana pe 30 SEPTEMBRIE 1957 – va spune ce-va 1 Octombrie 1966, n-asa, si nu sunteti siguri, -n-asa, ca exista vreo LEGATURA? – care toti vor iesi la pensie definitiv in urmatorii anisori (vreo 3 milioane de copii adoptivi adevarati de-ai lui ceausescu – adevaratii ceausei care au tot primit de la ceausism si postceausism fara sa merite nimic -, care in disperare de cauza au inventat decretzeii in 1990 ca sa fie ei la Putere)
    Asta e va fi doar inceputul.
    Peste doar 15 anisori incepe sfirshitul definitiv al oricarui sys de pensii din ROMANIA
    si disparitia statului!
    (de ce nu au reusit ROMANII sa faca la fel ca toate neamurile din Europa in 1989?
    de ce a trebuit neaparat sa intervina CINEVA, a fost nevoi de catalizatori si inflamabile?
    deoarece sunteti ceea ce sunteti in cel mai sarac si inapoiat stat din EUROPA unde nu formati nicio comunitate nationala si nu sunteti in vreo comuniune – ca polonezii/ germanii, par example – fiind prea inapoiati, gregari, primitiv… ca sa formati un corp national asemeni TUTUTUTROR celorlalti europeni… si nu numai)

    Peste 20 de ani +, nimeni nu stie cum vor fi platite pensiile, daca nu da cineva cu tiribomba pana atunci, deoarece intre 1967 si 13-14 iunie 1990 au aparut peste 9 milioane de cetateni ai statului!
    (de 3 ori mai multi decat cohortele satanice parazite rezultate din avortonii razboiului spalati pe creieri de rusi, care efectiv au distrus ROMANIA pentru totdeauna – care toti vor ieshi la pensie anii ce vin pentru totdeauna – avortonii razboiului au fost primii tortionari, militieni si securisti prin propria alegere, fara sa-i oblige nimeni v-au distrus pe voi, tzara si statul reusind sa va inunde si cu decretzei!

  15. E de mirare cum nimeni nu vede/ intelege ca intreaga istorie ceasista si postceausista – a avortonului statal creat de rusi – pana azi, se invarte in jurul cohortelor aparute dupa violurile in masa EXECUTATE se sovietici si restrictioanarea avorturilor din 1948, pana pe 30 SEPTEMBRIE 1957 – va spune ce-va 1 Octombrie 1966, n-asa, si nu sunteti siguri, -n-asa, ca exista vreo LEGATURA? – care toti vor iesi la pensie definitiv in urmatorii anisori (vreo 3 milioane de copii adoptivi adevarati de-ai lui ceausescu – adevaratii ceausei care au tot primit de la ceausism si postceausism fara sa merite nimic -, care in disperare de cauza au inventat decretzeii in 1990 ca sa fie ei la Putere)
    Asta e va fi doar inceputul.
    Peste doar 15 anisori incepe sfirshitul definitiv al oricarui sys de pensii din ROMANIA
    si disparitia statului!
    (de ce nu au reusit ROMANII sa faca la fel ca toate neamurile din Europa in 1989?
    de ce a trebuit neaparat sa intervina CINEVA, a fost nevoi de catalizatori si inflamabile?
    deoarece sunteti ceea ce sunteti in cel mai sarac si inapoiat stat din EUROPA unde nu formati nicio comunitate nationala si nu sunteti in vreo comuniune – ca polonezii/ germanii, par example – fiind prea inapoiati, gregari, primitiv… ca sa formati un corp national asemeni TUTUTUTROR celorlalti europeni… si nu numai)

    Peste 20 de ani +, nimeni nu stie cum vor fi platite pensiile, daca nu da cineva cu tiribomba pana atunci, deoarece intre 1967 si 13-14 iunie 1990 au aparut peste 9 milioane de cetateni ai statului!
    (de 3 ori mai multi decat cohortele satanice parazite rezultate din avortonii razboiului spalati pe creieri de rusi, care efectiv au distrus ROMANIA pentru totdeauna – care toti vor ieshi la pensie anii ce vin pentru totdeauna – avortonii razboiului au fost primii tortionari, militieni si securisti prin propria alegere, fara sa-i oblige nimeni v-au distrus pe voi, tzara si statul reusind sa va inunde si cu decretzei!

    • Adica, ce veti face in astia 10-20 de ani care urmeaza – cu toate si cu tot – e CRUCIAL
      deoarece chiar conteaza fiecare an, ca si PLANUL cu obiective sale clare de atins in fiecare Luna!
      Caci pe unii daca nu-i lasi sa moara nu te lasa sa traiesti – cel putin, NU pe acest continent – iar voi nu aveti inca niciun PLAN desi vi se apropie in mod fatal de concret FIZIC funia de parul istoriei!

  16. Ultime declarații oficiale:

    “ Trebuie să înţelegem cu toţii că atât timp cât menţinem pensiile speciale pentru anumite categorii, vor apărea şi alte categorii care vor cere pensii speciale. Fiecare categorie se simte îndreptăţită să aibă ceva special. O decizie legată de pensiile speciale se va lua în acest an, este un moment bun. Trebuie să curăţăm România de astfel de reglementări. Eu cred că primarii liberali sunt liberali şi înţeleg foarte bine cum funcţionează finanţele ţării, ce înseamnă să munceşti pentru bani şi să primeşti ceea ce ai muncit, adică o pensie bazată pe contributivitate. Cred că primarii liberali se uită mai mult la ceea ce poate să facă pentru comunităţi, decât la ce o să primească la pensie. Noi susţinem principiul contributivităţii, pentru că nu există două Românii, două tipuri de români, unii mai speciali decât ceilalţi. Sistemul de pensii de astăzi este ca un Caritas – atât timp cât ai oameni să contribuie este ok, dar având în vedere evoluţia demografică din România, cei care sunt născuţi ca mine, în anii ’70, nu vom mai avea cine să ne plătească pensia. Trebuie să luăm o decizie foarte rapid de reformă a sistemului de pensii. ”

  17. Una e explicarea, alta e justificarea…
    Faptul ca militarii, minerii sau balerinii au cariera profesionala mai scurta decat marea majoritate nu reprezinta nici o problema insolubila, si nici vreun motiv de revolta : e normal, datorita specificului activitatii lor.
    Anormal este atunci cand, multi dintre ei – deseori din alte categorii profesionale mai putin vitregite (parlamentari, primari, magistrati) -, primesc pensii mai mari decat salariile pe care le-au avut, dar si ale celor care inca sunt activi! Aici e fractura logica, sau macar de bunsimt…
    Altfel spus, faptul ca un militar este pensionabil la 45 de ani e ok, dar nu justifica nicidecum SI suma, progresiva!!!, pe care o primeste ca pensie, comparativ cu restul lumii, care, pe buna dreptate, se considera de 2 ori abuzata.

  18. in rezumat eu nu mai votez niciodata cu PNL daca nu anuleaza pensiile speciale .Numai atunci voi mai avea incredere in ei !

    • @Rodica
      Soacra mea, care este vaduva, are o pensie de 1700 lei, din partea socrului meu care a fost militar. Vrei sa o anulezi si pe asta?
      Incercati sa nu va ganditi doar la cei care s-au pensionat la 45 ani sau care au pensii mari, pentru ca acestia sunt foarte putini in randul celor 140.000 (in 2018) pensionari militari.
      Rodica, daca vrei sa ajungi la o concluzie corecta, informeaza-te complet. Mai sunt multe de aflat. Altfel, votul tau pentru PNL s-ar putea sa nu merite.
      Altfel zis, articolul d-lui Ionita e in mare parte OK.

  19. Militarii , politistii si magistratii pot destabiliza sistemul si din pensie .Ei pot furniza informatii din interior multa vreme dupa pensionare contra unor avantaje materiale in situatia in care nu au un trai corespunzator. S-au fript tari mai avansate ca noi cu situatii din astea si ei au inventat pensiile de serviciu.Ele nu sunt inventie romaneasca. Stia cineva de povestea asta? Sigur nu .

    • Asta pentru ca NU a existat nicio REVOLUTIE = continuitatea actualului stat cu cel anterior fiind PRFECTA!
      (stie cineva ce legatura e intre REGALITATE, 1918, cu actualul stat aparut in 1948?

  20. Cind spiritele se incing e recomandat ca armele sa fie laste in rastel :D
    Cum se iesea la pensie pe la sfirsitul anilor `50 inceput de anii `60.
    Un tip a lucrat la o cariera de marmura, Ruschita,. Pentru a primi pensie trebuia sa lucrezi 25 de ani in acest domeniu. A lucrat de la 20 pina la 45 de ani.
    A iesit la pensie si a trait pina la 90 de ani.
    La mai multi ani tutulor!

  21. Poate ar fi vremea să se vadă că s-a lucrat NU PE BAZE ȘTIINȚIFICE, NU PE PRINCIPII, ci prin prisma interesului politic imediat! Așa se pot învrăjbi categoriile sociale și se pot obține VOTURI!
    Asta a condus și la CONFUZIA ÎNTRE PENSII DE LUX ȘI PENSII SPECIALE și mai ales la AMALGAMAREA în care pescuitori în ape tulburi să-și poată face voia.
    Știți că în Europa există două țări care au introdus militarii în același sistem de pensionare cu civilii?
    Ghiciți care!

  22. Eu sunt militar in rezerva dar mi-a placut analiza facuta de Sorin Ionita.

    In primul rand e printre putinii „civili” care accepta faptul ca nu poti sa ai pompieri operativi la 65 de ani si ca nu toti soldatii ajung generali.
    In al doilea rand prezinta echilibrat faptul ca „pensiile speciale” nu sunt un atribut exclusiv al militarilor.

    Am insa si observatii!

    1. Statutul + salarizarea + pensia sunt un TOT unitar, ce nu poate fi „rupt” in bucati. Sigur, pot sa intreb de ce un medic are salariul de 8000 de euro, sau un profesor are 4 luni de vacante dar trebuie sa privim toate cele 3 componente. Constat ca inclusiv stimatul Sorin Ionita se concentreaza mai ales pe avantaje nu si pe dezavantaje.
    2. Traim intr-o societate libera. Daca e asa de misto sa ai pensie militara ce te opreste sa te angajezi in Armata? Daca salariul de medic e asa de misto ce te opreste?
    3. Este COMPLET incorect sa modifici termenii „jocului” dupa ce ai obtinut „beneficiul”. Ce vreau sa spun? Alegerea carierei am facut-o si tinand cont de legislatia in vigoare acum 30 de ani. Eu mi-am facut partea mea. Acum cand am imbatranit si nu mai pot sa o iau de la capat Statul Roman se razgandeste?
    Au fost facute modificari ale legislatiei pensiilor in SNAOPSN si in alte tari dar ele nu au afectat pensiile in plata sau pe cei care aveau mai putin de 10 ani pana la pensie.
    4. Asa cum s-a mai spus suntem singura categorie care ramane cu OBLIGATII dupa iesirea le pensie. Daca plec mai mult de 45 de zile la tara trebuie sa fac raport scris, acum ca pensionar. Nu vorbesc de Angajamentul de Confidentialitate (ca posesor de ORNISS – Strict Secret).
    5. Se tot prezinta cazurile punctuale (pensionat la 40 de ani, pensii de zeci de mii de lei). Ele reprezinta sub 0,5% din total si pot fi corectate usor.
    6. Constat cu surprindere ca ati scos jurnalistii dintre cei cu „pensii speciale”. Legea nr. 8/2006 le acorda membrilor UZP un spor de 50% la pensie (mai mare decat majoritatea diferentei dintre pensia contributiva si cea „speciala” a militarilor). De ce ati ocolit asta?
    7. O ultima intrebare (ca un corolar al argumentatiei mele).
    Domnule Sorin Ionita sa zicem ca doriti sa va angajati. Aveti doua oferte de munca. Una dintre ele va promite salarizarea X si daca munciti la patronul respectiv 30 de ani va promite si un adaos la pensie de Y lei pe luna. Va angajati, munciti corect 30 de ani si cand ati terminat „contractul” patronul va spune:
    – Stiti, aia cu adaosul la pensie, m-am razgandit! Esti un nesimtit, ai avea pensia prea mare, mai mare decat altul de la firma cocurenta deci NU ITI MAI DAU BANII!

    Cum ati reactiona dumneavoastra? Ar fi corect?

    • – intr-un sistem de pensii de tip contributiv nu poti face predictii la angajare cu privire la cuantumul pensiei; cand or pleca toti tinerii sa munceasca in strainatate, cuantumul va tinde spre zero; in cazul armatei sistemul ar putea fi mai predictibil avand in vedere separarea de sistemul civil si o presupusa constanta a numarului contributorilor in sistemul propriu; reversul e ca, fiind sistem independent, ar trebui sa se intretina singur, fara sa interfereze cu alte bugete;
      – destui comentatori au facut o corelatie intre nivelul valoric al pensiei si importanta sociala; corelatia este eronata, pentru ca importanta sociala variaza in timp si este profund inechitabil ca pensia sa depinda de importanta sociala la momentul incasarii; pensia trebuie sa fie proportionala cu importanta sociala si specificul activitatii de la momentul desfasurarii activitatii, deci prin contributie proportionala cu nivelul de salarizare;
      – de-abia corelarea contributiei cu salariul si perioada de cotizare face corelatia proportionala intre importanta sociala, piata muncii si varsta biologica de pensionare;
      – legiferarea unor variate conditii exceptionale la pensionare, altele decat varsta de pensionare si procentul de cotizare, pentru anumite categorii sociale, distorsioneaza piata muncii; valabil si pentru balerini;
      – pensia bazata pe acumulare este accesibila oricui, inclusiv pentru sportivi; problema este cat de sigura este investitia intr-un fond de acumulare: nu neaparat lipsa educatiei descurajeaza aceasta optiune, cat poate mai mult neincrederea;
      – in cazul militarilor stim ca exista o casa de pensii distincta, dar nu e clara motivatia; poate ca in cazul militarilor este necesar un sistem mai sigur nu doar de grija pensionarilor, ci pentru ca acestia, sau parte dintre ei nu sunt de fapt pensionati definitiv, ci rezervisti si ar putea exista un interes din partea statului sa ii poata recupera;
      – despre importanta sociala a armatei si riscurile meseriei, aprecierile ar fi la fel de subiective ca si in cazul medicilor, minerilor, siderurgistilor etc; am cunostinta despre medici dispusi sa presteze fara „plic” si salarii imense, muncitori care isi risca viata pe schele si utilaje pe salarii si pensii modeste, dar si combatanti dispusi sa-si dea viata pentru idealuri si mercenari care nu cer pensii speciale;
      – in cazul militarilor, despre ale caror pensii se spune ca statul cheltuie cam 95% din acel efort costisitor al pensiilor speciale, ar trebui remarcat ca armata profesionista e relativ recent infiintata, deci actualele pensii nu prea merg la fostele trupe, ci e de asteptat ca de-abia intr-un viitor nu foarte indepartat sa intre in plata si cei care au preluat riscurile efective ale meseriei; oare statul chiar are de recompensat niste riscuri anterioare, sau doar ingrasa o anume categorie sociala oricum destul de favorizata ?
      – treaba statului nu e sa aprecieze subiectiv „meritele” diverselor categorii sociale, ci sa asigure in mod obiectiv un cadru legislativ prin care sa garanteze orice sistem de pensii, fie el contributiv sau cu acumulare, fie obligatoriu sau facultativ si totodata, prin masurile legiferate, sa se asigure ca orice salariat va accesa si va beneficia de un sistem de pensii functional si predictiv; eventual sa se implice si in crearea de optiuni si sanse de reconversie profesionala pentru cei interesati.

      • „…sanse de reconversie profesionala pentru cei interesati”

        Nu cvunosc foarte mulți, recunosc, dar niciunul dintre cei pensionați anticipat pe care-i cunosc nu trăiește doar din pensie, că se plictisesc la 45-55 de ani să stea acasă. Și, dacă nu merg la sală, pentru că asta îi solicită intelectual, se apucă de joburi „pentru rezerviști” la „firme de rezerviști”, care mai au și, nu-mi dau seama cum, mare succes în afaceri. Mai ales în acele afaceri care implică bani publici.

        • e in interesul statului sa intretina o piata a muncii cat mai transparenta, variata, flexibila si concurentiala; spre binele economiei si echilibrului cerere-oferta pe piata muncii;
          eu unul consider ca, spre exemplu, contributia asiguratorie pentru somaj si implicit platile si perioada de plata sunt prea mici, in defavoarea liberei concurente pe piata muncii si implicit in defavoarea cererii, cat si, indirect, in defavoarea celor care ofera locuri de munca si ar prefera sa recruteze persoane cu motivatie profesionala, mai tineri sau mai experimentati, mai specializati sau polivalenti, nu doar oameni disperati dupa un job sau posesori de diplome obscure.

  23. Cele mai importante lucruri:
    – faptul că o astfel de ”dezbatere” are loc în spațiul public (multe lucruri n-ar fi altfel cunoscute);
    – afirmarea unor materiale menite să aducă la vedere argumente de natură științifică, principii și criterii obiective;
    – promovarea unor păreri evident tendențioase, pe măsura informațiilor de care dispune emitentul și a culturii specifice;
    – lămurirea unor sintagme promovate media prin eludarea și/sau ignorarea noțiunilor argumentate științific (discernerea între PENSII DE LUX ȘI PENSII SPECIALE);
    – crearea cadrului de înțelegere a faptului că dincolo de subiectivități (unele conduse de interese politice sau de altă natură) se situează nevoia asigurării statalității și a funcționării acestuia;
    – asigurarea unei ”baze de date” necesare celor care iau decizii în domeniul salarizării;
    – orientarea (eventuală) a celor care visează la o carieră cu ”bătaie lungă”.

  24. Da’ la faptul ca unele meserii te prajesc la creier dupa 15 – 20 de ani de activitate s-a gandit cineva? Nu ca tin partea unei anumite categorii de pensionari, dar a observat cineva cat de greu se integreaza ( daca reuseste) in societatea reala un militar cu 25 de ani de armata in spate. Sau un procuror care toata viata a anchetat hoti, criminali sau escroci, dupa ce a trait in mizeria morala ( ca de fapt asta face) a societatii credeti ca mai interactioneaza cu oamenii la fel ca soferul de camion, sau ca strungarul. Ori medicul care toata viata a vazut oameni in pragul mortii credeti ca va mai fi impresionat de tragedia personala a cuiva. Si asa, oamenii acestia, care au fost exclusi, pe durata vietii productive, din societate ( datorita restrictiilor impuse de deonotologia profesiei) se trezesc la pensie tratati ca niste masele stricate. Credeti ca stiind de la inceput asta, ar mai fi ales profesa respectiva? Eu cred ca 90 prc nu! La 25-28 de ani nu te gandesti la pensie, dar pe la 40 incepi sa te gandesti. Si uite asa, desi ne plangem ca nu avem oameni suficient de calificati sa indeplineasca serviciile publice, eliminand pensiile de serviciu, indepartam si pe cei (putini) care, in inocenta lor, aleg sa-si prajeasca creierul intr-o activitate cu privire la care orice cocalar isi da cu parerea si declara ca nu se desfasoara cum trebuie. Partizanii eliminarii pensiilor de serviciu au vorbit vreodata, intr-o singura zi, cu 20 de retarzi care sunt convinsi ca parerea lor despre lume este cea corecta, iar restul lumii este compusa idioti. Incearca sa dormi macar 3 ore pe noapte dupa o zi ca asta si dupa aceea sa o iei de la capat…. 25 de ani la rand… Succes

    • „Partizanii eliminarii pensiilor de serviciu au vorbit vreodata, intr-o singura zi, cu…”

      Da, eu cred că aveți dreptate… Pe tru cei care lucrează în învățământ, spre exemplu, bolile psihice sunt boli profesionale. Prin urmare, în condițiile în care toate profesiile sunt solicitante, sunt de acord că toți lucrătorii merită să primească „pensii profesionale”.

      Bun! Odată rezolvată chestiunea aceasta și considerând că toți au pensii speciale, pentru că le merită, putem să scoatem din vocabular sintagma și să desființăm orice pensie mai „specială” decât cele „speciale”, astfel încât să rămână doar cele bazate pe contributivitate, de vreme ce salariile „specialilor” sunt mai mari decât ale cetățenilor ordinari?!

  25. ma gandesc ca daca balerinele, atunci si fotbalistii au „durata de viata” limitata, ba chiar mult mai limtata (si alti sportivi, desigur) si sunt chiar mai multi decat primarii
    dar, da, pot deveni antrenori, profesori de sport, manageri etc – dar balerinele or fi mai proaste?
    si, o remarca, de pensiile „suplimentare” ale scriitorilor, traducatorilor, arhitectilor, pictori, poeti , actori si inca si inca, nici-o vorba – si nici una din etichetele lipite la vre-o alta categorie speciala nu li se lipeste – in afara de non-contributivitatea !!!

  26. Buna ziua,
    se pare ca pana la urma solutia pre-decembrista, ca sa nu spun comunista ( diferite grupe de munca per an de activitate care aduce o scadere proportionala a varstei de pensionare) nu era chiar asa de rea.
    Traian Rabagia

  27. Am avut „placerea” de a lucra atat la o corporatie din top 50 cat si in armata romana. La corporate castigam dublu fata de armata, dar sa fiu militar a fost visu copilariei mele. Acum dupa 13 ani de armata am „doritul” diagnostic medical „leucemie acuta” iar.medicii sustin ca a aparut doar ca urmare a mediului de munca. Din pacate in acest domeniu de munca incidenta cancerului e extrem de mare dar nimeni nu sufla nici un cuvant! Nici dintre militari nici dintre civili, oare de ce?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Sorin Ionitahttp://www.expertforum.ro
Paleo-liberal (adica din soiul cel vechi) Partener fondator la EFOR (www.expertforum.ro) think tank independent Citeste si preda teorii ale dezvoltarii si sectorului public Consultant pe reforma institutionala si descentralizare in Europa de Est si Balcani

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro