joi, iunie 25, 2026

Când viața merge mai departe…

Song, Sung, Blue, plăcuta surpriză a începutului de an în cinematografe, nu este povestea nici romanțată, nici neromanțată a vieții azi octogenarului Neil Diamond. Ceea ce nu înseamnă că cei ce l-au adorat odată pe acest cântăreț emblematic nu doar pentru muzica, ci poate mai ales  pentru starea de spirit a unei epoci, pentru ce și cum a fost visul american al anilor ‘60-70 ai secolului trecut (Dimond a avut 38 de melodii în Top 10 în celebra Bilboard), odată ajunși în sala de proiecție, nu îi vor putea reasculta, rememora, poate chiar lăcrima pe hiturile sale. De la cel ce dă titlul fillmului la hiper-celebrul Sweet Caroline, de la I Am, I Said, la Cherry, cherry la controversatul Soolaimon și emblematicul Forevor in Blue Jeans. Cântate nu de el, ci de doi iluștri anonimi, pe nume Mike și Claire. Interpretați în film de Hugh Jackman și Kate Hudson. La o adică, spectatorii pot chiar să cânte fiindcă deși Songm Sung, Blue este un film neîndoielnic bun, nu prea dă semne că ar avea la noi cine știe ce mare succes de casă. Neil Diamond nu apare aievea în film și aceasta nu neapărat pentru motivul că marele cântăreț are azi vreo 84 de ani și nu știu cât de dornic ar fi fost să filmeze, ci eminamente fiindcă Mike, imitatorul lui fidel, cu numele de scenă Fulgerul a murit cu câteva ore înainte de respectiva posibilă întâlnire.

Trebuie spus că Mike și Claire au existat aievea,nu știu dacă neapărat cu aceste nume,  că scenariul scris de Greg Kohs se fundamentează pe o poveste absolut reală. Care pornește de la întâlnirea întâmplătoare a unui El și a unei Ea  care s-au iubit până când moartea i-a despărțit și pare-se că și mult după aceea, ca nimeni alții.

Mike și Claire sunt cântăreți imitatori. Adică sosii ocazionale și contra-cost ale unor mari vedete. Cei doi au avut un destin asemănător. Au eșuat în căsnicii. El, Mike Sardina,  a luptat în Vietnam, a fost cândva alcoolic, are o fiică, pe Angelina (King Princess) care îl vizitează periodic. Ea, cu numele din buletin Claire Stengl, deține la rându-i un divorț la activ, are și doi copii, pe relativ dificila Rachel (Ella Anderson) ce traversează cu greu criza adolescenței, și pe mult mai simpaticul Dana. Atenție, Dana e băiat și de aceea e jucat de Hudson Hensley. Fiecare dintre cei are ori ar vrea să aibă, firește că de nevoie, și un job serios. Din care să își asigure fără probleme traiul zilnic, Nimic spectaculos în asta. Faptul  nu îi împiedică însă să spere și să viseze. Filmul are, așadar, un mesaj optimist, așa cum au mai toate filmele americane.

Mike și Claire se întâlnesc întâmplător, se plac, Mike înfruntă ostilitatea de început a lui Rachel. Pun de o formație al cărei repertoriu e format în exclusivitate din marile cântece ale lui Neil Diamond. Mai întâi eșuează in cauza încăpățânării lui Mike de a deschide primul lor concert cu mai sus amintita Soolaimon, pe urmă mai au o șansă fructificată și datorită generozității lui Eddie Wedder (John Beckwhite). Și grație sprijinului nenumăraților prieteni. Song, Sung, Blue fiind și un film despre prieteniem Când lucrurile par să fie tot mai ok intervin accidentul lui Claire, dificultățile recuperărilor, criza căsniciei. După ce lucrurile dau semne că ar reveni la normal, intervine moartea lui Mike.

Până la urmă, nimic senzațional în Song, sung, blue ca și în povestea lui Mike și Claire. Un fel de Iubirea lor pe muzica lui Neil Diamond. Până la urmă, câți ca protagoniștii filmului nu trăiesc, nu iubesc, nu speră, nu visează, nu eșuează? Și nu neapărat doarîn așa numita țară a tuturor posibilităților. Atâta doar că scenaristul Greg Kohs a știut cum să spună această poveste relativ banală, Craig Brewer, Amy Vincent și Ernesto Martinez cum să o pagineze filmic și Hugh Jackman și Kate Hudson cum să o joace. Apare exact atunci când trebuie un zâmbet, tot la fel apare și o lacrimă, muzica lui Neil Diamond însoțește și rezolvă tot. Chiar și cumplitul moment al funeraliilor lui Mike.

Și viața merge mai departe.      

Davis Entertainment, Focus Features

SONG, SUNG, BLUE (UN VIS ÎN DOI)

Regia: Craig Brewer

Scenariul: Greg Kohs după documentarul lui Greg Kohs

Imaginea: Amy Vincent

Montajul: Billy Fox

Decoruri: Angela Stauffer

Costume: Ernesto Martinez

Cu: Hugh Jackman (Mike, Fulgerul), Kate Hudson (Claire, Fulgerul), Ella Anderson (Rachel), Hudson Hensley (Dana), King Princess (Angelina), Michael Imperiolli (Mark Shurilla),  Fisher Stevens (Dr. Dave Watson), Jim Belushi (Tom d’Amato), Mustafa Shakir (Sex Machine), John Beckwhite (Eddie Wedder)

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

carte

 

coperta cartii

În această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro