marți, mai 17, 2022

Câteva observații la cinci zile de la începerea culegerii datelor pentru recensământul populației și locuințelor

La cinci zile de la începerea Recensământului Populației și Locuințelor – runda 2021-primul recensământ digital, “fără hârtie”, din istoria României, cred c-ar fi necesare câteva observații privind evoluțiile constatate în  acest demers, și ca urmare a comentariilor venite din spațiul public.

Un demers îndrăzneț și complex, care presupune o conlucrare eficientă în organizarea și desfășurarea sa, între mai multe instituții, el nefiind atributul exclusiv al statisticii oficiale (INS), ci oglinda întregii noastre societăți: ca nivel de organizare, ca spirit civic, ca performanță instituțională.

Am optat pentru o colectare etapizată a datelor de la populație, cu dorința expresă de-a reduce la minimum sarcina de răspuns a acesteia. Concepută  să se deruleze pe o perioadă de 6 luni, culegerea datelor a debutat cu o perioadă de preluare a informațiilor din bazele de date existente în țară (01.02.a.c. – 13.03.a.c.) după care urmează autorencezarea și autorecenzarea asistată(14.03 a.c. – 15.05.a.c.), urmând ca, pentru persoanele și locuințele încă nerecenzate să se procedeze, între 16 mai – 17 iulie, la intrarea în teren, cu recenzori dotați cu tablete special programate pentru recenzare.

Noi sperăm că, soluția de autorecenzare ce este propusă pentru prima dată la un recensământ al populației și locuințelor din România, va fi o cale simplă de completare a chestionarului pentru un număr cât mai mare de cetățeni. Această soluție a fost concepută cu mult înainte de începerea pandemiei, ca o încercare de adoptare a unor practici moderne, firești în orice țară în care statul își respectă cetățeanul. Evident că, lipsa unui contact direct cu cetățeanul recomandă găsirea unei soluții în care “dialogul” să fie unul cât mai simplu și eficient, obiectiv, de multe ori greu de atins într-o asemenea circumstanță din cel puțin două motive. Primul, pentru că limbajul statistic, de cele mai multe ori este unul ermetic, în care informația ce este comunicată cuprinde, în mod firesc, mulți termeni tehnici. Al doilea motiv este legat de faptul că, la un recensământ, trebuie să avem o evaluare exhaustivă a populației și, în mod firesc, nu toți cei care completează chestionarul de recensământ trebuie să cunoască termenii specifici din statistică.

În efortul de a găsi un compromis organizatorii acestei runde de recensământ au inserat pe site-ul oficial al recensământului (www.recensamantromania.ro) o secțiune de întrebări frecvente (www.recensamantromania.ro/intrebari-frecvente/). Sunt sigur că lista de 100 de întrebări grupate pe unsprezece categorii nu epuizează toate întrebările ce sunt ridicate de cei care vor completa chestionarul inserat pe platformă, dar clarifică cei mai importanți termeni întâlniți în prezentarea acestei acțiuni sau a termenilor folosiți în chestionar. În definirea acestori termeni, mulți dintre ei specifici statisticii oficiale la nivel mondial, sunt prezentați într-un limbaj mai puțin tehnic.

Astfel, „reședința obișnuită înseamnă locul în care o persoană își petrece în mod normal perioada de odihnă zilnică, independent de absențele temporare în scopul recreerii, al vacanței, al vizitelor la prieteni și rude, al afacerilor, al tratamentului medical sau al pelerinajelor religioase. Este considerată reședință obișnuită cea la care se locuiește neîntrerupt cu cel puțin 12 luni înainte de data de referință (1 decembrie 2021, în cazul de față) sau cea la care se manifestă intenția de a rămâne cel puțin 12 luni”. Înțelegerea corectă a acestui concept este esențială în calcularea populației rezidente a unei țări.

De foarte multe ori într-un limbaj comun folosim conceptul de populație a unei țări fără a clarifica înțelesul acestui concept. De aici apar foarte multe confuzii care duc, nu de puține ori, la concluzii greșite într-o analiză sau la o imagine greșită asupra instituției care oferă aceste date statistice. Astfel, începând cu anul 2013 în statistica oficială din România, INS calculează, în fiecare an, atât populația rezidentă a țării (definită în raport cu pragul de 12 luni), cât și populația după domiciliu (definită după domiciliul persoanei). De exemplu, în comunicatul de presă Nr.104 / 27 aprilie 2021, populația după domiciliu a României la 1 ianuarie 2021 a fost 22,089 milioane persoane, în timp ce populația rezidentă la 1 ianuarie 2021 a fost 19,186 milioane persoane. Când comparăm valorile celor doi indicatori statistici obținem o diferență de 2,903 milioane persoane. Aceasta este o difernță foarte mare care rezultă evident din gradul de cuprindere diferit al celor două concepte. În timp ce „Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale”, “Populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni”. Conform definițiilor  de mai sus, în timp ce în populația după domiciliu includem și emigranţii, indiferent de perioada emigrării acestora, în populația rezidentă excludem emigranții care au părăsit România pentru o perioadă de cel puțin 12 luni (includem numai persoanele plecate în străinătate pentru o perioadă mai scurtă de 12 luni).

Din prezentarea de mai sus rezultă importanța clarificării conceptului de „reședință obișnuită” din chestionarul de recensământ. Evident că în foarte multe cazuri, domiciliul persoanei este același cu reședința obișnuită a persoanei. După cum, reședința obișnuită a persoanei poate fi sau nu oficializată printr-un act administrativ. În concluzie, la recensământul populației și locuințelor, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor reședință obișnuită (REGULAMENTUL-763_2008.pdf (recensamantromania.ro)) “înseamnă locul în care o persoană își petrece în mod normal perioada de odihnă zilnică, independent de absențele temporare în scopul recreerii, al vacanței, al vizitelor la prieteni și rude, al afacerilor, al tratamentului medical sau al pelerinajelor religioase”.

Au apărut unele semne de întrebare la indicatorul „Numărul persoanelor din gospodărie (prezente și temporar absente)”. Persoanele dintr-o gospodărie ce este constituită din două sau mai multe persoane care locuiesc împreună se pot afla într-una din următoarele situații: toate persoanele sunt prezente la locuință la momentul critic al recensământului; una sau mai multe persoane sunt plecate pe o perioadă mai scurtă de 12 luni într-o altă localitate sau în străinătate. Evident, în ambele situații sunt înregistrate la reședința respectivă toate persoanele din gospodărie. Din acest motiv în cadrul chestionarului, la această întrebare s-a introdus comentariul “prezente și temporar”.

Întrebarea referitoare la studii a mențiunii „La 1 Decembrie 2021 urmați vreo formă de învățământ ?” a avut în vedere faptul că la orice recensământ este stabilit un moment critic la care se măsoară caracteristicile populației sau ale locuințelor, indiferent de data la care sunt înregistrate datele de la populație sau din surse administrative.

O problemă ridicată în spațiul public se referă la posibilitatea utilizării datelor colectate la  recensământ în alte scopuri decât cele statistice, de pildă în zona fiscală. În această privință răspunsul este unul categoric, NU ! De ce nu?! În primul rând pentru că prin chestionarul de recensământ nu sunt colectate date cu privire la valoarea locuinței, proprietarul locuinței (caracteristicile locuinței sunt declarate de cel care o ocupă efectiv și nu de către proprietar, dacă acesta nu lucuiește în ea), veniturile obținute de persoană sau de gospodărie într-o perioadă de timp etc. În al doilea rând, trebuie avut în vedere faptul că informațiile referitoare la spațiul locativ au fost cerute și sunt la toate recensămintele desfășurate în toate țările. În al treilea rând, precizez că informațiile culese sunt anonimizate odată cu finalizarea completării chestionarului. Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere că datele statistice nu sunt produse și diseminate la nivel individual, iar confidențialitatea reprezintă principiul de bază al statisticii oficiale din orice țară a Uniunii Europene.

Deocamdată, atât, cu asigurarea că, în viitor, voi reveni cu asemenea materiale, pe măsură ce în derularea recensământului vor fi semnalate-inerent-aspecte punctuale care vor avea nevoie de lămuriri.

PS. La final, doresc sa multumesc lui LS pentru comentariul pe care l-a facut la articolul publicat la 10 martie, problemele ridicate asupra autorecenzarii determinându-mă să aduc precizarile si informațiile din acest articol.

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Citeva impresii dupa participarea unor cunostinte la recensamint.

    1. In ciuda eforturilor (de care vorbiti) de simplificare a limbajului, acesta continua sa fie markat de spiritul birocratic pompos si de limba de lemn. E o fobie de a parasi acest stil lingvistic, desi alte tari au reusit asta.
    Textele pentru populatie trebuie intocmite sub supravegherea unui copywriter profesionist (nu a cuiva care se crede ca e) si a unui specialist in probleme cognitiva (si UX). Textele trebuie testate in prealabil pe esantioane din ,,veriga slaba” a populatiei.
    Nu voi argumenta de ce, dar stiu de pe acum ca aceasta propunere e SF pentru administratia româneasca.
    Un exemplu de text stufos, desi afirmati ca a fost ,,pieptanat”, ,,prezentați într-un limbaj mai puțin tehnic.” Nu suficient de putin insa.
    „reședința obișnuită înseamnă [etc]”
    2. Calitatea indoielnica a aplicatiei. Aplicatiile slabe, de nota 5-5,6 (din 10) au devenit regula de cind covidul a impulsionat administratia iar birocratii ei si-au regrupat fortele din real in virtual, pastrindu-si naravurile. Printre altele, aplicatia da constant eroare cind se doreste descarcarea pdf-ului – pdf.htm nu exista, e natural.

    Cu parere de rau.

    P.S. In alt articol de aici era deplins faptul ca recenzentii intervin in optiunile celor recenzati si îi timoreaza sa dea un anumit raspuns (la ,,religie” de exemplu). Ce spuneti, cit de grav este, ca de extins sint convins ca e? Sinteti impacati cu calitatea acestei informatii?

  2. In ziua de azi sa mai vorbesti despre „resedinta” trecuta in buletin si „capul familiei” este extrem de anacronic. De fapt as ataca direct ideea de recensamant ca fiind contraproductiva, o risipa de resurse si jignitoare la adresa cetateanului recenzat ca o, ma scuzati, rumegatoare cu domiciliul fix in grajd.

    Judecand dupa ce vad in jurul meu, acuratetea recensamantului va fi mirobolanta.

    Money well spent! :)

    • Recensamintul este un inventar, pe care orice gospodar il face. Daca vrea sa stie unde/cum se afla.
      Este necesar, deloc anacronic.
      Acuratetea nu va fi niciodata perfecta. De exemplu, la recensamintul din 2011, unii s-au declarat daci; si asa trebuie sa-i inregistrezi.
      Daca nu stii, presupunem, citi membri sint in familie/localitate/tara, de unde stii cita pîine trebuie sa faci/cumperi?

      • Ca restul sunt rezolvate asa e?…

        2 luni de asteptare pentru orice operatiune la consulat. Dosar cu 7 acte, 2 copii pentru fiecare (!)

        Nu era mai bine sa investim in servicii publice de calitate, inainte sa numaram gresit pe multi bani? Din banii respectiv puteau fi angajati functionari care sa scurteze asteptarea la 1 saptamana. Doar un exemplu.

        Dar voi rumunii verzi nu puteti trai fara hartii :)

  3. Partajarea studiilor universitare mi se pare ambigua si nu acopera prin denumiri totalitatea si diversitatea acestora , mai ales din era bunastarii comuniste !

  4. Îmi place să cred că sunt o persoană cu o capacitate de înțelegere semnificativ peste medie, iar în decursul timpului am redactat tot felul de proceduri și tot felul de instrucțiuni de utilizare simple și clare. Atât în engleză, cât și în română.

    Ce am înțeles eu: reședința obișnuită este locul unde doarme omul, atunci când el zice că doarme acasă. Dacă omul s-a mutat de la o adresă la alta, în ultimele 12 luni, reședința lui obișnuită se consideră ultima, cea mai recentă? Chiar dacă nu are intenția să rămână acolo încă alte 12 luni?

    Ce este domiciliul? Adresa din cartea de identitate? Cine nu are o carte de identitate valabilă, unde are domiciliul?

    Știu în UK mai mulți șoferi români, lucrează în UK și unii dintre ei locuiesc de ani întregi în UK împreună cu toată familia. Unii merg în România o dată pe an, timp de câteva săptămâni, alții merg de 5-6 ori pe an, alții nu merg decât o dată la 3-4 ani. Au cărți de identitate românești valabile, unii dintre ei încă au case în proprietate în România. Alții nu mai dețin nimic în România, au doar o adresă trecută în cartea de identitate, care e valabilă. Unde au ei domiciliul, din punctul de vedere al recensământului?

    • Degeaba iti pui intrebarile astea, contopistului roman ii scapa cu desavarsire :) e ocupat sa numere bobi :)
      El traieste in ritmul satului de secol 18 :)

  5. M-am autocenzurat si am si eu multe nelamuriri.Una din ele se refera la intrebare cu privire la nr. de copii vii nascuti. In cazul meu sunt doi si nu ma intreaba nicaeri de situatia lor.Si spun asta pt.ca ei sunt plecati imediat dupa recensamantul din 2011, au cetatenia tarii respective dar au pastrat-o si pe cea romana si au venit o singura data in vizita in tara. Deci sunt plecati definitiv, dar eu completand la recensamant cifra 2 unde sunt ei numarati? De asta nu se stie cati romani mai suntem in tara si tot de asta eu consider ca e incorect sa se sustina (de catre autoritati) ca suntem peste 19 milioane…

  6. 1. Recunosc, ne-am autorecenzat la modul pragmatic, pentru a obține 1 zi libera. (După validarea datelor, care va lua 7-10 zile, vom primi un cod pe care îl vom trimite la HR și vom lua ziua libera, cel mai probabil în jurul Sărbătorilor Pascale). Altfel, cel mai probabil nu ne-am fi deranjat.

    2. Nu, nu am fi avut „spirit civic”, sa ne autorecenzam din proprie dorința. Romania are o armata de bugetari care țin aceste baze de date în spate și care le pot „lipi” la nevoie. Probabil că doar cu mandat judecătoresc se pot obține informațiile complete și „lipite” de la toate instituțiile plătite din banii publici ale statului.

    3. Prima disputa a fost în a stabili „capul gospodăriei”. S-a votat ca persoana din familie cea mai răbdătoare și dsponibila in a citi și răspunde la întrebări, timp de aproape 1h, sa fie „capul familiei”.

    4. Am apreciat campurile care se pre-incarcau, ceea ce arată că bazele de date ale autorităților sunt funcționale. Mai puțin legătura la bazele de date ale Primăriilor și ale Politiilor Municipale / Locale. Acolo se știu exact cate persoane sunt înscrise în spațiul locativ, CNP-urile și altele. Desigur, nu există legături cu bazele de date ale instituțiilor de învățământ superior, cine este absolvent al cărei Facultăți / Universități, ce tip de studii a absolvit, samd.

    5. Privitor la studii, am raportat un BUG relativ la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași care oferă studii postdoctorale. Nu cred că Facultatea de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București (camp predefinit la instituții de invatamant superior din Iași) oferă astfel de programe, dar nu s-au putut alege /corecta campurile predefinite. S-a ales predefinitul „Alexandru Ioan Cuza” și s-a mers mai departe cu formularul.

    6.. Bazele de date ale Casei de Pensii nu au informații privind studiile absolvite de către o persoană? Din câte știu, studiile universitare se vor adăuga la vechime. Cel mai probabil se vor cere iar dosarul cu șină cuprinzand adeverințe cu semnături și stampile pentru validare. Tipic. :|

    7. Limbajul de lemn a fost extrem de greoi și obositor. La campurile care descriau locuință ne-am pierdut răbdarea, am mai pus și la întâmplare. Chiar nu a mai fost dispoziție, la nimeni din locuința. „Câți metri pătrați sunt pentru spațiul de locuit, altul decât bucătăria, baia, holurile, bla, bla”. Fix cu ruleta! Clar am pus aproximativ, sa terminam odată formularul care părea că nu se mai sfârșește. :| A, nu mai pomenesc de „spațiul de locuit, altul decat clădirea”, sau ceva pe acolo. Sper că cei vizați să înțeleagă exact.

    Cam astea au fost observațiile noastre. Meritam cu toții o zi liberă!

  7. N-am inteles ce relevanta are faptul ca ai muncit 40 de ore in saptamana 21-28 nov. 2021. Daca raspunsul este DA, formularul te considera automat „salariat”, neoferindu-ti alternativa „pensionar”, cu toate ca legea nu-ti interzice sa prestezi la patron, fiind pensionat la limita de varsta.

  8. eu m-am autorecenzat, am ajuns la final, mi s-a confirmat inregistrarea, dar nu am avut intrebari despre scolile absolvite!!pesemne, pt ca am varsta pensionarului??Interesant!!intre un pensionar, fost necalificat si un pensionar cu 2..3 facultati…, parca ar fi o diferenta , de a percepe societatea, viata!!

    • Şi eu am păţit la fel. Mai mult decât atât, deşi public de 7 ani pe Contributors şi spun din când în când despre ceea ce văd prin Polonia, acest aspect nu contează absolut deloc. Pe funcţionarii care au conceput formularul pentru recensământ nu îi interesează cu ce se ocupă, ce stare materială au şi unde locuiesc românii care au rezidenţă în străinătate.

  9. Romania i-a pierdut definitiv pe cei cu rezidenta in strainatate, chiar daca au cetatenie romana. Pentru ca nu le pot splica un nou sistem de impozitare dacat daca mai detin o casa, apartament, teren agricol.Asa ca interesul este pentru fraierii ramasi sa duca povara miliardelor imprumutate de guvern, cu scadenta in urmatorii 2-3 ani. Da, pentru orice tara, recensamantul este util, dar in forma simpla si clara atat demografic cat si sl locuirii. Daca in alte tarii dezvoltate, varstnicii sunt apreciati si folositi pentru experienta acumulata, pot sa munceasca cu impozite minimale, la noi nu poti primi decat niste suturi in dos si ca nu mai suntem buni de nimic, sintagma comunista care nu a pierit.

    • Autorecenzarea ar trebui prelungita pana la data de 1 iunie. Pentru ca in Ro putini detin calculatoare personale, internet. Pentru a ajuta si pe altii care nu au asa ceva. In mod normal, autorecenzarea trebuia sa tina 3 luni si doua luni cea pe teren, pentru a gasi acasa populatia. Cine a stabilit termenele habar nu are realitatea din teren. In sate izolate si catune de la munte, te duci cu masina de teren sau pe jos.

  10. Doamne fereste ! Continut mizerabil al informatiei obtinute ! De exemplu eu sunt nascuta in Hunedoara in 1958 (parintii locuiau cu chirie acolo si candva, pana sa implinesc un an, au venit in Bucuresti , la locuinta parintilor tatei. Bifand nasterea in Hunedoara, cand am raspuns ca nu am avut anterior resedinta in alta localitate, m-a obligat sa completez la resedinta anterioara, Hunedoara si anul stabilirii in resedinta actuala……… Monumentala e cea legata de sapatamana 22-28 noiembrie -orice ar fi vrut sa masoare cu raspunsul- !!!! Resurse aruncate la gunoi, de stat din banii nostri ! Eu am economisit hartia , pentru mizeria asta desi nu am cum sa folosesc ziua libera pentru nici o persoana din ”gospodarie”! Apreciez ca chestionarele sunt ambuscate rau , ca datele solicitate in proportie de 90% nu folosesc la nimic (sau sunt eronate fara intentie) , ca guvernul, ministerele , nu au cerut date utile -teoretic- guvernarii cerand in schimb tampenii . Chestionarul poate fi indiciul unei guvernari habarniste pentru cine avea dubii…….

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Tudorel Andrei
Tudorel Andrei este licențiat în economie și matematică, profesor universitar la Academia de Studii Economice din Bucuresti. Are un doctorat în economie și s-a specializat în aplicarea metodelor cantitative în studiul fenomenelor din economie urmând cursurile de studii aprofundate în econometrie și economie matematică la Universitatea de Stiinte Sociale din Toulouse/ Franta. Începând cu 18 ianuarie 2013 este președintele Institutului National de Statistica. Tudorel Andrei este membru al Comitetului Sistemului Statistic European. Pe perioada exercitării mandatului României de membru al Comisiei de Statistica- ONU (2016-2019), Tudorel Andrei a ocupat poziția de vicepreședinte în cadrul Biroului Comisiei de Statistica ONU al sesiunilor plenare din 2018 și 2019. În semestrul 1 al anului 2019, Tudorel Andrei a fost președintele Grupului de lucru Statistica al Consiliului Uniunii Europene în contextul exercitării de către România a Președinției rotative a Consiliului UE și membru al Grupului de Parteneriat al Sistemului Statistic European (2018-2019).

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro