duminică, aprilie 14, 2024

Ce a învățat presa în pandemie

Anul 2020 a fost pentru toate profesiile o piatră de încercare. Jurnalismul nu s-a numărat printre meseriile puse în fața dispariției sau a suspendării temporare, cum s-a întâmplat cu cele din HoReCa sau din turism. Presa, mai solicitată ca oricând din nevoia publicului de a afla ce se întâmplă, de a primi explicații și de a primi mesajele oficiale, a trebuit să schimbe ceva în practica sa, să renunțe la unele inerții și să se adapteze. Deși jurnaliștii se dovedesc atât de necesari în vreme de criză, companiile media s-au confruntat cu o scădere a veniturilor din publicitate, iar ziarele locale, printul și mica industrie media au rămas la limita subzistenței.

În România, ca în multe țări europene, guvernul a oferit ajutor presei sub forma unei campanii publicitare despre COVID-19, prelungită până la finele anului 2020. Criteriile au permis participarea tuturor companiilor, fără selectarea celor care au avut în mod real pierderi. Nu s-a făcut nici filtrarea entităților care nu aparțin mass-media. Astfel, cele mai mari sume s-au dus către trusturile puternice, cu pierderi minimale cauzate de pandemie, iar companiile mici și vulnerabile au rămas nefinanțate, în detrimentul publicului din orașele mici. Este prima învățătură de criză a presei: nu te poți baza pe guvern, deci căutarea soluțiilor alternative este obligatorie.

Trecerea multor domenii online a arătat că presa este prima care se poate folosi de tehnologie pentru a difuza informații. Cât timp funcționează restricțiile de contact impuse de epidemie, studiorile de televiziune s-au obișnuit să cheme invitați pe platforme digitale, iar mediile online s-au convertit în comunicare multimedia, cu surse video și audio care au diversificat conținutul. Operațiunile de documentare la distanță, cu avantajele digitalizării și a netului de viteză, au intrat în practica de fiecare zi, fără a exclude ieșirea pe teren.

În trei decenii de presă liberă, când s-a produs un proces de profesionalizare a mass-media, jurnalismul de cultură științifică s-a practicat la noi sporadic în presa generalistă, fiind lăsat în seama publicațiilor de specialitate. Criza finaciară din anii 2008-2010 a decimat presa, așa că specializarea jurnaliștilor pe domenii a devenit o utopie. Majoriatea companiilor de presă locale și unele centrale lucrează cu câțiva jurnaliști, uneori doar 2-3, care acoperă toate domeniile, de la administrație, la cultură și sport.Totuși, pandemia, cu necunoscutele sale, a relevat necesitatea consultării experților competenți în explicarea fenomenului, a unor documentări în științele medicale și a mediatizării informațiilor științifice instituționale. Jurnaliștii le-au tradus pe înțelesul publicului și au adăugat ilustrările necesare pentru o receptare mai ușoară, reabilitând importanța educației științifice prin presă.

Anul pandemiei, prelungit și în 2021, a arătat că presa a deviat prea des în anii tranziției de la misiunea de a impune publicului respectul pentru date, fapte, informații verificate. Publicul n-a fost educat la timp să discearnă grâul de neghină. Neîncredera în oficialități și instituții ale statului a crescut proporțional cu mefiența în presa de calitate. Un sondaj realizat la sfârșitul anului 2020 de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române plasează pe ultimele locuri guvernul cu 13,7% grad de încredere, parlamentul cu 9,5% iar partidele politice cu 9,1%. Și presa a scăzut constant în încrederea cetățenilor, ajungând de pe locul 3 în anii 2000,după Biserică și Armată, pe locuri codașe cu 35%, conform studiului Reuters publicat în ianuarie 2020. Este explicabil de ce presa profesionistă pierde competiția cu știrile false, denaturate, cu conspirațiile de tot felul care circulă cu viteză pe rețelele sociale. Senzaționalismul și jurnalismul speculativ practicat mulți ani se întoarce acum împotriva mass-media care se vede carotată de prostiile vehiculate pe FB, Instagram, TikTok etc.

Se confirmă în acest an ieșit din comun că jurnalismul este o meserie de risc. Riscul arată acum diferit, este riscul infectării cu SARS Cov2, în condițiile în care jurnaliștii trebuie să fie prezenți și pe teren. Alte riscuri privesc libertatea de exprimare, când autoritățile închid medii considerate arbitrar „periculoase”, sau când refuză să dea informațiile cerute.

Articol apărut în revista 22

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. O lume in continua miscare , o lume ce ne ofera surprize nebanuite zi de zi , o lume a celor adaptabili , o lume globalizata sau in curs de globalizare , o lume a celor puternici , o lume ce nu mai sta cu mina intinsa la STAT , indiferent care ar fi acela , o lume unde putem asigura bunastarea tuturor sau cel putin spre o astfel de lume ne indreptam . Peste tot NOUL ia loc VECHIULUI , chiar daca vechiul se impotriveste inca . Oferta existentei acestei lumi este in fata noastra .

  2. Este explicabil de ce presa profesionistă pierde competiția – si-o fac pixul lor. TDS le-a luat mintile. Mint de sting, si apoi striga la altii mincinosii. Ca exemplu, iata cateva stiri de ieri:

    „Poliția din capitală (Washington DC) a declarat că se teme de o potențială violența, în special din partea grupurilor de extremă dreapta”. Serios? Dupa o vara de jafuri si incendieri BLM si antifa, sustinute de democrati?
    Jurnlismul adevarat, in schimb, a ajuns canal de Youtube.
    https://www.youtube.com/watch?v=btcHB1ctsvM

    „NYT: Cum s-a sălbăticit Partidul Republican” – vreti sa-mi spuneti cu o fata serioasa ca asta e stire? Nu sunt decat minciuni si manipulari cap-coada, de la dumnezeul stirilor
    „https://www.hotnews.ro/stiri-international-24522325-nyt-cum-salbaticit-partidul-republican.htm”

    „Vaticanul afirmă că vaccinurile anti-Covid-19 sunt „acceptabile” din punct de vedere moral.”
    https://www.hotnews.ro/stiri-international-24498454-vaticanul-afirma-vaccinurile-anti-covid-19-sunt-acceptabile-din-punct-vedere-moral-congregatia-pentru-doctrina-credintei.htm
    Am descusut manipularea din aceasta stire intr-un comentariu
    https://www.contributors.ro/trei-intrebari-ne-furam-singuri-caciula-nu-mai-este-doar-o-zicala-romaneasca-s-a-internationalizat/#comment-432958
    Apoi a aparut si un fact check „oficial”: Our rating: Missing context
    https://www.usatoday.com/story/news/factcheck/2020/12/29/fact-check-covid-19-vaccines-morally-acceptable-vatican-says/4014905001/
    Doar ca un alt fact check are alt verdict: Our rating: True
    https://www.snopes.com/fact-check/vatican-covid-vaccine/

    Nu sunt doar eu cel care am descoperit misterele jurnalismului, ci si oameni mai importanti, de ex. Alexandru Lazescu. „Ca sa înțelegeți cum funcționează manipularea subliminala utilizata extensiv de majoritatea mass media occidentale aveți mai jos citeva exemple. Pe principiul picăturii chinezești se inoculează zi de zi ideea că tot ce se abate de la linia ideologică a stîngii progresiste este o abatere de la normalitate.”
    https://www.facebook.com/alexandru.lazescu.7/posts/2316974865112902

  3. Totusi, eu am o indoiala: a invatat ceva presa „in pandemie”?
    Sau a „invatat” sa ne manipuleze si mai mult?
    Fie, o anumita parte a presei, dar e atit de „anumita” incit e majoritara.
    Iar cealalta parte a presei e atit de convinsa ca detine cheita de la ladita cu adevarul, incit ii trateaza pe cei cu alta opinie ca dusmani.

  4. „…presa a deviat prea des în anii tranziției de la misiunea de a impune publicului respectul pentru date, fapte, informații verificate. Publicul n-a fost educat la timp să discearnă grâul de neghină.”

    Probabil aceasta este o glumă cinică.

    Presa românească este în întregime un simplu, dar eficient, intstrument de manipulare a cetățenilor aflat la dispoziția cleptocrației.

    NICIODATĂ nu a fost avută în vedere de mass-media din România „misiunea de a impune publicului respectul pentru date, fapte, informații verificate”. Nici înainte de 1989, nici în cei 31 de ani de după!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro