vineri, mai 20, 2022

Ce a învățat presa în pandemie

Anul 2020 a fost pentru toate profesiile o piatră de încercare. Jurnalismul nu s-a numărat printre meseriile puse în fața dispariției sau a suspendării temporare, cum s-a întâmplat cu cele din HoReCa sau din turism. Presa, mai solicitată ca oricând din nevoia publicului de a afla ce se întâmplă, de a primi explicații și de a primi mesajele oficiale, a trebuit să schimbe ceva în practica sa, să renunțe la unele inerții și să se adapteze. Deși jurnaliștii se dovedesc atât de necesari în vreme de criză, companiile media s-au confruntat cu o scădere a veniturilor din publicitate, iar ziarele locale, printul și mica industrie media au rămas la limita subzistenței.

În România, ca în multe țări europene, guvernul a oferit ajutor presei sub forma unei campanii publicitare despre COVID-19, prelungită până la finele anului 2020. Criteriile au permis participarea tuturor companiilor, fără selectarea celor care au avut în mod real pierderi. Nu s-a făcut nici filtrarea entităților care nu aparțin mass-media. Astfel, cele mai mari sume s-au dus către trusturile puternice, cu pierderi minimale cauzate de pandemie, iar companiile mici și vulnerabile au rămas nefinanțate, în detrimentul publicului din orașele mici. Este prima învățătură de criză a presei: nu te poți baza pe guvern, deci căutarea soluțiilor alternative este obligatorie.

Trecerea multor domenii online a arătat că presa este prima care se poate folosi de tehnologie pentru a difuza informații. Cât timp funcționează restricțiile de contact impuse de epidemie, studiorile de televiziune s-au obișnuit să cheme invitați pe platforme digitale, iar mediile online s-au convertit în comunicare multimedia, cu surse video și audio care au diversificat conținutul. Operațiunile de documentare la distanță, cu avantajele digitalizării și a netului de viteză, au intrat în practica de fiecare zi, fără a exclude ieșirea pe teren.

În trei decenii de presă liberă, când s-a produs un proces de profesionalizare a mass-media, jurnalismul de cultură științifică s-a practicat la noi sporadic în presa generalistă, fiind lăsat în seama publicațiilor de specialitate. Criza finaciară din anii 2008-2010 a decimat presa, așa că specializarea jurnaliștilor pe domenii a devenit o utopie. Majoriatea companiilor de presă locale și unele centrale lucrează cu câțiva jurnaliști, uneori doar 2-3, care acoperă toate domeniile, de la administrație, la cultură și sport.Totuși, pandemia, cu necunoscutele sale, a relevat necesitatea consultării experților competenți în explicarea fenomenului, a unor documentări în științele medicale și a mediatizării informațiilor științifice instituționale. Jurnaliștii le-au tradus pe înțelesul publicului și au adăugat ilustrările necesare pentru o receptare mai ușoară, reabilitând importanța educației științifice prin presă.

Anul pandemiei, prelungit și în 2021, a arătat că presa a deviat prea des în anii tranziției de la misiunea de a impune publicului respectul pentru date, fapte, informații verificate. Publicul n-a fost educat la timp să discearnă grâul de neghină. Neîncredera în oficialități și instituții ale statului a crescut proporțional cu mefiența în presa de calitate. Un sondaj realizat la sfârșitul anului 2020 de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române plasează pe ultimele locuri guvernul cu 13,7% grad de încredere, parlamentul cu 9,5% iar partidele politice cu 9,1%. Și presa a scăzut constant în încrederea cetățenilor, ajungând de pe locul 3 în anii 2000,după Biserică și Armată, pe locuri codașe cu 35%, conform studiului Reuters publicat în ianuarie 2020. Este explicabil de ce presa profesionistă pierde competiția cu știrile false, denaturate, cu conspirațiile de tot felul care circulă cu viteză pe rețelele sociale. Senzaționalismul și jurnalismul speculativ practicat mulți ani se întoarce acum împotriva mass-media care se vede carotată de prostiile vehiculate pe FB, Instagram, TikTok etc.

Se confirmă în acest an ieșit din comun că jurnalismul este o meserie de risc. Riscul arată acum diferit, este riscul infectării cu SARS Cov2, în condițiile în care jurnaliștii trebuie să fie prezenți și pe teren. Alte riscuri privesc libertatea de exprimare, când autoritățile închid medii considerate arbitrar „periculoase”, sau când refuză să dea informațiile cerute.

Articol apărut în revista 22

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. O lume in continua miscare , o lume ce ne ofera surprize nebanuite zi de zi , o lume a celor adaptabili , o lume globalizata sau in curs de globalizare , o lume a celor puternici , o lume ce nu mai sta cu mina intinsa la STAT , indiferent care ar fi acela , o lume unde putem asigura bunastarea tuturor sau cel putin spre o astfel de lume ne indreptam . Peste tot NOUL ia loc VECHIULUI , chiar daca vechiul se impotriveste inca . Oferta existentei acestei lumi este in fata noastra .

  2. Este explicabil de ce presa profesionistă pierde competiția – si-o fac pixul lor. TDS le-a luat mintile. Mint de sting, si apoi striga la altii mincinosii. Ca exemplu, iata cateva stiri de ieri:

    „Poliția din capitală (Washington DC) a declarat că se teme de o potențială violența, în special din partea grupurilor de extremă dreapta”. Serios? Dupa o vara de jafuri si incendieri BLM si antifa, sustinute de democrati?
    Jurnlismul adevarat, in schimb, a ajuns canal de Youtube.
    https://www.youtube.com/watch?v=btcHB1ctsvM

    „NYT: Cum s-a sălbăticit Partidul Republican” – vreti sa-mi spuneti cu o fata serioasa ca asta e stire? Nu sunt decat minciuni si manipulari cap-coada, de la dumnezeul stirilor
    „https://www.hotnews.ro/stiri-international-24522325-nyt-cum-salbaticit-partidul-republican.htm”

    „Vaticanul afirmă că vaccinurile anti-Covid-19 sunt „acceptabile” din punct de vedere moral.”
    https://www.hotnews.ro/stiri-international-24498454-vaticanul-afirma-vaccinurile-anti-covid-19-sunt-acceptabile-din-punct-vedere-moral-congregatia-pentru-doctrina-credintei.htm
    Am descusut manipularea din aceasta stire intr-un comentariu
    https://www.contributors.ro/trei-intrebari-ne-furam-singuri-caciula-nu-mai-este-doar-o-zicala-romaneasca-s-a-internationalizat/#comment-432958
    Apoi a aparut si un fact check „oficial”: Our rating: Missing context
    https://www.usatoday.com/story/news/factcheck/2020/12/29/fact-check-covid-19-vaccines-morally-acceptable-vatican-says/4014905001/
    Doar ca un alt fact check are alt verdict: Our rating: True
    https://www.snopes.com/fact-check/vatican-covid-vaccine/

    Nu sunt doar eu cel care am descoperit misterele jurnalismului, ci si oameni mai importanti, de ex. Alexandru Lazescu. „Ca sa înțelegeți cum funcționează manipularea subliminala utilizata extensiv de majoritatea mass media occidentale aveți mai jos citeva exemple. Pe principiul picăturii chinezești se inoculează zi de zi ideea că tot ce se abate de la linia ideologică a stîngii progresiste este o abatere de la normalitate.”
    https://www.facebook.com/alexandru.lazescu.7/posts/2316974865112902

  3. Totusi, eu am o indoiala: a invatat ceva presa „in pandemie”?
    Sau a „invatat” sa ne manipuleze si mai mult?
    Fie, o anumita parte a presei, dar e atit de „anumita” incit e majoritara.
    Iar cealalta parte a presei e atit de convinsa ca detine cheita de la ladita cu adevarul, incit ii trateaza pe cei cu alta opinie ca dusmani.

  4. „…presa a deviat prea des în anii tranziției de la misiunea de a impune publicului respectul pentru date, fapte, informații verificate. Publicul n-a fost educat la timp să discearnă grâul de neghină.”

    Probabil aceasta este o glumă cinică.

    Presa românească este în întregime un simplu, dar eficient, intstrument de manipulare a cetățenilor aflat la dispoziția cleptocrației.

    NICIODATĂ nu a fost avută în vedere de mass-media din România „misiunea de a impune publicului respectul pentru date, fapte, informații verificate”. Nici înainte de 1989, nici în cei 31 de ani de după!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro