E luni dimineaţa, 17.11.2014. Vrem nu vrem, copiii trebuie duşi la şcoală, şefii şi clienţii ne aşteaptă cu aceeaşi exigenţă, frigiderul e gol, avem programări care nu iartă… Trebuie să revenim cu picioarele pe pământ. Şi totuşi, ieri am zburat puţin.
Ca să recapitulăm. La Munchen, la ora 7 dimineaţa se strânseseră deja aproape 1000 de oameni în coadă la vot. Unii au venit de cu noapte. Alţii continuau să vină, pâlcuri, pâlculeţe. Câte 5, câte 10, ieşind de la metrou ca furnicile.
După estimările noastre, dar şi ale televiziunii bavareze Bayerischer Rundfunk, în total circa 5000 de români au venit la Munchen să voteze, din care doar 4045 au şi apucat să o facă (8 voturi nule, 86 Ponta, 3951 Iohannis).
Reportajele presei germane au vorbit despre obstrucţionarea intenţionată a votului, despre „haos electoral cu sistem”.
Da, aşezaţi la 7 dimineaţa la coadă, am votat abia la 18:15, după ce ultimii 25 de metri ai cozii am stat aproape striviţi.
Intrând în Consulat, ne-am dat seama că cei 20 de voluntari români şi germani (da, nemţi-nemţi, veniti pe gratis la 6 dimineaţa şi rămaşi probabil foarte târziu în noapte) organizau treaba la nivelul maxim de eficienţă pe care spaţiul şi facilităţile aprobate de la Bucureşti le permiteau.
Când am ieşit, le-am mulţumit şi m-a podidit plânsul. Eu am plâns de uşurare, de fericire aproape, pentru că mi-am putut exercita acest drept de bază. Dar am întâlnit apoi, la ora 21, femei care au plâns de frustrare pentru că după 12 ore de coadă cruntă au rămas la uşă. Şi ele mai aveau de condus 2 ore până acasă…
Mobilizarea oamenilor, de la „grassroots” iată, a fost extraordinară.
Tăria, hotărârea, perseverenţa, şi nu în ultimul rând calmul şi răbdarea cu care au stat la coadă la democraţie. Pentru că au înţeles că se face cu votul. Pentru că, fără vreun stăpân politic sau cotizaţii de partid au ştiut să apeleze la prieteni, la cunoştinţe, la drepturile lor. Să se intereseze ce se poate face. Şi s-o şi facă.
Pentru că au obligat presa şi instituţiile să-i bage în seamă. Pentru că şi-au sacrificat ziua liberă ca să stea cu fruntea sus în Europa. Pentru că nu s-au lăsat atraşi în provocări, pentru că au scandat sau fluierat doar ca să-şi descarce, din timp în timp, frustrarea. Pentru că nu au ridicat o piatră. Pentru că, din câte am văzut eu, nu au aruncat nici măcar cu un pachet de ţigări în nimeni. Dar şi-au aruncat, în schimb, unii altora sucuri, au distribuit apă şi cafea, şi-au împărţit sandvişurile şi bomboanele lor cu mine. Pentru că au ştiut să facă glume.
Pentru că au lipit afişul de mai jos pe toaletele de lângă Consulat, ca deţinuţii pe lungul drum al evadării.
Dacă ar trebui să decantez şi să rezum ce am învăţat din aceste alegeri, aş trasa trei categorii principale.
1. Ce am învăţat despre Guvernul actual al României?
Că a refuzat, conform informaţiilor din presa germană (Bayerischer Rundfunk), oferta oraşului Munchen de a pune la dispoziţie complexul de târguri şi expoziţii, inclusiv toată tehnica de votare (cabine, mese, etc.) PE GRATIS!
Că a minţit cu neruşinare, că a ridicat potlogăria obraznică la rang de normă de conduită a unei clici oligarhice faţă de „supuşii” pe care a căutat să îi prostească în cele mai puerile feluri, jignindu-i, umilindu-i şi obstrucţionându-i în drepturile lor fundamentale.
Că s-a făcut de râs în Europa şi a încercat să-şi scoată castanele electorale din foc nu doar pe spinarea românilor, dar jucându-se inconştient şi cu prestigiul Germaniei şi sugerând că această ţară s-ar fi opus, chipurile, bunelor lor intenţii în organizare.
2. Ce am învăţat despre mine însămi?
Că mă pot trezi duminica la 6 şi jumătate, pune la coadă la 7, transmite informaţii şi fotografii la 8, fugi la un examen între 9 şi 11, reveni la coadă, sta apoi în picioare 7 ore neîntrerupte, vota, merge acasă să mănânc, reveni pentru a evalua situaţia la ora 21 şi apoi interacţiona pe FB până pe la 1 noaptea. Şi totul pentru un lucru abstract: o convingere – de fapt, doar o speranţă.
Că simplul fapt de a îmi exprima votul la 11 ore de la prima aşezare la coadă îmi poate smulge lacrimi.
Că de acum, când am să cânt „Deşteaptă-te române” musai am să mă gândesc la cei care s-au deşteptat la 4-5 dimineaţa ca să fie siguri că pot pune ştampila pe un buletin de vot.
3. Ce am învăţat despre noi? Poate cel mai preţios lucru.
Că indiferent care va fi scorul final, noi am învins. Ieri, cei mai mulţi dintre noi ne-am validat ca cetăţeni. Am aflat că existăm. Că suntem mulţi. Că avem instrumentele democraţiei la noi. Că avem puterea, prin vot, prin răbdare, prin informare, prin perseverenţă. Am câştigat prieteni. Am câştigat experienţă. Am colaborat.
Am învins pentru că ne-am învins scepticismul şi indolenţa. Pentru că am sperat, pentru că am luptat pentru ceea ce credem. Pentru că am învăţat cum se face. Pentru că ştim acum mai multe despre „a reuşi„. Pentru că am renunţat la fatalismul lui „Asta e…„. Pentru că nu ne-am perceput ca fiind singuri, izolaţi şi neputincioşi ci am dat tot ce puteam noi.
Da. Indiferent care ar fi fost scorul final.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Absolut de acord cu faptele prezentate. Situatia a fost la fel si la Paris iar cei din sectia de votare au muncit pe branci pentru a se organiza cat mai bine cu mijloacele limitate!
Multumesc, Andreea!
Nu pot decat sa va multumesc dvs si tuturor celor din Diaspora. Ceea ce ati aratat zilele astea a unit intr-adevar o tara intreaga si ati dat, din punctul meu de vedere, inca o sansa celor ramasi in tara.
Eram hotarat sa emigrez in cazul in care Ponta ar fi iesit. Obosisem sa lupt, zi de zi, cu indiferenta autoritatilor, cu bordurile schimbate, cu gropile din asfalt, cu lipsa autostrazilor, cu betonarea parcurilor, cu nesimtirea celor multi care au facut avere din furat, si cel mai greu cu lipsa de reactie a cetatenilor, cu vesnica afirmatie romaneasca „Oricum nu se schimba nimic, ce rost are”. Avem in sfarsit un exemplu ca se poate, ca orice putin are rost lui, ca avem o sansa sa facem lucrurile altfel si sa castigam acea normalitate si civilizatie sanatoasa pe care o vedem in Occident si ne-o dorim atat de mult la noi acasa.
Pentru asta va multumesc din suflet. Suntem multi si toti ne dorim acelasi lucru. Am din nou suflul necesar ca sa lupt in continuare pentru tara mea zi de zi, putin cu cate putin. Schimbarea e acum ….
Va multumesc! Si datorita votului Dumneavoastra, imi voi privi copilul cu mai multa speranta pentru viitorul lui. Din Bucuresti, cu prietenie, o mama.
Multumesc, Andreea. Ieri am vazut ca diaspora exista, ca suntem multi, civilizati, ca ne respectam adversarii.
In alta ordine de idei, rog Politia sa trimita consulatului nota de plata pentru interventia de aseara. Au delimitat coada, au inchis strada pentru noi etc. Poate asa va vedea domnul Consul ca poate ar fi fost mai ieftin sa inchirieze o sala de sport, daca i-a fost rusine sa accepte oferta gratis a orasului.
Foarte frumos spus !
Cand fiecare dintre noi credea ca suntem singuri , defapt nu eram singuri, iar la acest VOT ne-am regasit pe noi insine si pe ceilalti din jur si stim ca suntem o forta numita Societatea Civila si va trebui sa fim gardienii Democratiei in Romania !
Felicitări, Andreea !
Îți mulțumesc pentru încrederea cu care privești viitorul ! Sunt mai liniștit acum știind că nepoții mei vor trăi într-o lume normală.
Cu stimă, Mihai
Iti multumin Andreea!
Iti multumim ca ai avut rabdarea sa votezi!
Iti multumim ca ti-ai sacrificat ziua pentru ca noi cei ramasi in tara sa putem intrezari „luminita de la capatul tunelului”!
Noi nu am putut sa facem altceva decat sa iesim in strada si sa ne cerem drepturile dar chiar si asa nu acoperim timpul rabdarea si convingerile tale si a tuturor celor care au votat in Diaspora.
Am votat cu convingere si am reusit datorita voua, noua, a tuturor care nu s-au mai lasat pe „tanjala”.
Cu drag,
s-a strigat si „Iohannis, Iohannis”, contrar parerilor lui Dan Tapalaga, Moise Guran sau altora convinsi ca am stat acolo anti PSD, multi pe care-i stiu, mai ales ardeleni mixti (in sensul Gyury Pascu) au ales convinsi „neamtul”, primul politician fara trancanela.
eu azi mi-am luat liber, bucuria si oboseala au fost prea mari ieri, am gatat palinca :)
si rasfoiesc presa germana, niciodata n-am mai fost asa mandru ca-s roman ca acum, cu sasul presedinte :)
Totusi,care a fost motivul care v-a impins sa votati cu iohannis? lasand deoparte frustrarile
Concret,am votat cu neamtul,pentru ca….
pentru ca Romania sa nu fie reprezentata de un jeg.
pentru ca Justitia sa nu fie vanduta pe 2 arginti.
pentru ca … mai completeaza si altii…
– pt ca omul acela (si chiar nu conteaza numele, religia, etnicitatea, etc.) are comportamentul, bunul simt, viziunea, etica profesionala a celor care conduc tari civilizate si cu nivel de trai decent. Ce am auzit de la el suna fix ca ceea ce aud de la cei care sunt decision makes in tara in care traiesc de peste 8 ani… Pt prosti: respectivul profil s-a dovedit a fi de success in tarile dezvoltate => exista sansa sa functioneze si pe plaiurile mioritice.
– pt ca acel om functioneaza pe principiul „la munca, nu la intins mana!”. Eu una rezonez cu asta!
– pt ca acel om, chiar daca ar da coltul azi, ar avea ce arata pe lista de Realizari.
– pt ca acel om nu are obrazul gros precum guvernul care a facut din nou Romania de ras peste hotare de 2 ori in ultimele 2 saptamani. Sa-ti explic cat de greata imi este de ce s-a intamplat? Nu, exista sanse sa nu intelegi…
– pt ca acel om (si chiar nu conteaza numele, religia, etnicitatea, etc.) e programat genetic pt „tac si fac!”. Si cu chestia asta cam rezonez… Oi fi avand o programare genetica de acelasi tip; who knows?! ;)
Ieri dimineata la 5, mi am lasat copiii dormind si am plecat la vot. Am ajuns abia la 8 si jumatate, pentru ca Munchenul e departe de casa mea. Nu cunosteam pe nimeni, am legat cunostinte in tren si la coada, si m a emotionat sa vad ca nu sunt singura care e hotarata sa lupte pentru o schimbare in bine.
La un moment dat, eram atat de inghesuiti unii in altii, ca ma simteam ca un miriapod. Aveam mii de capete, maini si picioare, si un singur gand.
Chiar daca nu am idee cum ii cheama pe cei care mi au fost frati ieri, le sunt recunoscatoare pentru rabdarea si incapatanarea de a si pastra cumpatul, de a fi calmi si amabili cu cei din jur.
Copiii mei sunt inca prea mici sa inteleaga ce am facut ieri, insa sper ca intr o zi, cand vor citi despre istoria Romaniei, sa le pot spune cu mandrie si cu acelasi nod de emotii in gat, ca pe 16.11.2014 mami impreuna cu alti oameni-frati, a schimbat istoria in bine.
Felicitari!Cred ca e exceptional urmatorul lucru:cu aceste alegeri, am recastigat, prin romanii din diaspora, ceea ce e mai frumos in noi….si irosisem cu uitarea noastra!
Multumim!
M-a marcat indarjirea voastra!
In ultimele saptamani tot mi-am facut planul cum/unde sa emigrez. Dar astazi/aseara, ceva s-a schimbat. E o incredere care vine din societate: putem sa ne luam tara inapoi. Asta se citea aseara pe chipul celorlalti adunati in Timisoara si sunt convins ca si in celelalte orare.
Am trecut un hop – acum sunt multe de facut!
Cu respect,
Aseara, romanii s-au unit in strada, in tara si in strainatate.
Aseara, am iesit in strada in Bucuresti si am strigat ca sunt alaturi de cei din diaspora care s-au chinuit in frig pentru a vota.
Aseara m-am simtit mandru ca sunt roman.
Aseara m-am bucurat ca poporul roman se uneste la greu, asa cum a facut-o intotdeauna, in istoria lui.
Aseara am protestat fata de Ponta si PSD.
Aseara am prins putere !
Aseara am vazut numai tineri si persoane frumoase !
Aseara m-am simtit extraordinar.
Foarte frumos vorbit si simtit. Va multumesc si eu tuturor celor din Diaspora care ati fost alaturi de Romania si visul sau de „mai bine”.
sa speram ca de aceasta data nu se va intimpla ca in 96 !
povestile cu revolutie furata in 89 sint ptr prosti si comunisti
poate acum tara va reusi sa iasa de sub comunisti
poate de acum directia o va impune Transilvania si nu Regatul
Oricat ai incerca sa judeci la rece, te gatuie emotia cand vezi ce-au facut ai nostri in Europa. Ma feresc cat pot de cuvinte mari, dar parca abia acum inteleg ce inseamna solidaritatea. Ati fost formidabili, ne-ati salvat. O bucurie coplesitoare. Va multumesc.
sa vedeti numa ce o sa va scoata ochii usl ,salvarea asta !
Bravo! Felicitarile mele! Va asteptam acasa… avem increderea ca de acum inainte va fii bine!
Foarte bun articolul, informativ, cu un limbaj decent si fara ton agresiv, inspira sinceritate. Interesanta este participarea masiva la vot in diaspora. Interesant si de notat si cimtul civic, cetatenesc manifestat astfel si in Romania, mai in toate judetele. Este imbucurator sa vezi atatia cetateni la vot, la orele zilei chiar, si mai cu seama atatia tineri. Sper ca participarea si actul democratic sa nu se limiteze doar la aceste alegeri. Acum Klaus Iohannis are o responsabilitate imensa nu numai in fata romanilor de pretutindeni dar si in fata Uniunii Europene. Sper sa fie si pregatit si sa nu ne dezamageasca.
io ma tem mai mult domnule de dezamagirea care poate veni de la cei 45% care au votat ponta si poate chiar de la unii acl,ca stiti cum ii ruminu, patriot si mindru
Foarte multi din cei 45% ni se vor alatura in modul cel mai firesc, ca sunt doar niste bieti rataciti, dar sunt tot de-ai nostri. Romanii s-au urnit.
Frumos scris.
O zi bună!
Si eu am votat dupa 7 ore de asteptare,la Portsmouth.Au fost mii de romani,civilizati,n au plecat desi ploua si era frig.Aceeasi solidaritate am intalnit o si dupa multa vreme m am simtit mandra ca sunt roman.
Andreea, toata admiratia noastra ca ati rezistat atat, a fost inuman :(
as mai adauga ca am invatat ca romanii, chiar daca sunt cu miile la un loc timp de 14 ore, inghesuiti, frustati, jigniti, infometati, umiliti, stiu totusi sa fie CIVILIZATI !
Dupa un text care doare, iata un text, care-mi smulge lacrimile. De bucurie si de mandrie.
Multumim mult! Suntem cu gandul la voi!
Propunere pentru diaspora
” Ieri , cei mai mulţi dintre noi ne-am validat ca cetăţeni. Am aflat că existăm. Că suntem mulţi. Că avem instrumentele democraţiei la noi. Că avem puterea, prin vot, prin răbdare, prin informare, prin perseverenţă. Am câştigat prieteni. Am câştigat experienţă. Am colaborat.
Am învins pentru că ne-am învins scepticismul şi indolenţa. Pentru că am sperat, pentru că am luptat pentru ceea ce credem. Pentru că am învăţat cum se face. Pentru că ştim acum mai multe despre “a reuşi“. Pentru că am renunţat la fatalismul lui “Asta e…“. Pentru că nu ne-am perceput ca fiind singuri, izolaţi şi neputincioşi ci am dat tot ce puteam noi.”
Meritul este in primul rand al dvs,al oamenilor frumosi si educati din diaspora . Ati uimit planeta prin daruire, puterea exemplului si comportamentul civilizat si democrat care a schimbat perceptia Europei si a lumii asupra romanilor si asupra Romaniei si ati redat increderea romanilor in ei insisi si in viitorul tarii lor. Fara diaspora, adevarata forta a schimbarii din societatea romaneasca , nu ajungeam aici. Reusind sa bareze accesul la intreaga putere al unui partid al coruptilor si care reprezinta vechiul sistem , si votand in mod liber un om sincer, educat si civilizat care isi iubeste tara si crede in normalitatea romaneasca , Romania are acum un viitor.
Pe de alta parte , pentru ca toata aceasta energie uriasa pe care ati declansat-o sa nu fie irosita si pentru ca lucrurile sa devina cu adevarat ireversibile, propun ca dvs si toti colegii dvs care au indurat aceasta umilinta din partea unor guvernanti vremelnici , sa va organizati pas cu pas intr-o organizatie civica, transparenta si total independenta de statul roman ( aceasta organizatie poate avea drept simpatizanti chiar si printre romanii de aici ) , care sa amendeze prin vot ( si nu numai) , si ori de cate ori va fi necesar , eventualele derapaje puterii de la Bucuresti .
Cu stima,
Felicitari pentru articol! A fost exact asa! Nu am votat (am venit la 9.30), dar cele 12 ore n-au fost degeaba. Concluziile mele sunt aceleasi cu ale Dvs, doar ca le-ati scris mai frumos si mai emotionant. Felicitari!