Ca licențiat în geografie, îmi este greu să citesc știrile zilele acestea și refuz să accept că noi ca societate luăm în considerare ca religia să devină materie de bacalaureat, în timp ce geografia ar putea fi studiată doar până în clasa a X-a, neregăsindu-se ca disciplină pentru examenul maturității. Asist la subminarea, minimizarea, ignorarea și împingerea acestei științe spre periferia intereselor publice în România, însă din aceeași poziție de absolvent de geografie, înțeleg perfect de ce se întâmplă asta.
Am ales să urmez Facultatea de Geografie din pură pasiune. Am avut noroc să fac primii pași spre această disciplină sub arătătorul unei maestre de școală veche – pe cât de iubitoare, pe atât de riguroasă – și liceul mi-a permis să îmi valorific cu ușurință aceste cunoștințe la olimpiade și concursuri, astfel încât am intrat la facultate fără emoții. Ajungând acolo, am descoperit o lume în schimbare, în care liderii vechi, cu cunoștințe solide, dar accente tiranice erau, rând pe rând, decapitați de personaje chestionabile. Dezorganizarea era atât de mare încât pentru unele materii îmi erau suficiente cunoștințele din liceu, pe anumiți seminariști îi corectam sau mai grav, iar aplicațiile practice erau în mare parte excursii.
Cercetând, din punct de vedere geografic și social, de ce s-au făcut anumite lucrări de amenajare teritorială, am constatat că geografii sunt rareori factori de decizie. Mai târziu, lucrând cu numeroși prim-miniștri, miniștri și secretari de stat, am aflat că încă și mai rar se înconjoară decidenții cu experți în geografie. Din 33 de ani postdecembriști, Ministerul Mediului a fost condus de geografi, ecologiști sau specialiști în protecția mediului doar 3 ani, în timp ce la conducerea recentă a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului s-au aflat contabili, matematicieni-informaticieni sau juriști. Din alt punct de vedere, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației asigură un număr impresionant de responsabilități în ceea ce privește dezvoltarea teritorială și amenajarea teritorială, însă este condus de avocați și ingineri-economiști, în timp ce Secretarul de Stat pentru Turism din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului este un geomorfolog. Așadar, dezorganizarea geografilor se extinde și dincolo de mediul universitar.
În delegațiile mele externe, am putut să iau contact cu numeroase feluri în care geografii sunt implicați în dezvoltarea țărilor lor – culmea, toate mai dezvoltate economic și social decât România. Nu argumentez că e o legătură cauzală între cele două, ci doar că democrațiile mai avansate și sistemele funcționale de luare a deciziilor pe bază de dovezi recunosc plus-valoarea adusă de geografi. Spre exemplu, în Franța
În lipsa unui lobby susținut ca breasla noastră să își capete locul meritat în fruntea autorităților, acest spațiu a fost umplut de alte profesii – economiști și juriști în special, dar și ingineri. Aceste profesii au știut să se promoveze ca „specialiști universali” – scuzați oximoronul – și să își adapteze discursul și rezultatele la agenda publică și preocupările politice ale momentului. Astfel, s-au născut struțo-cămile sub forma legislației specifice domeniilor geografice, reinterpretată prin prisma unor nespecialiști.
Un geograf are avantajul perspectivei sistemice. El înțelege și aportul componentei biologice, și impactul antropic, efectul mecanic al forțelor apelor și felul în care aspectul unui oraș influențează circulația aerului și a tuturor noxelor din el, chiar dacă nu le cunoaște pe niciuna din acestea în profunzimea lor. Uneori, nici nu este nevoie, de aceea lucrăm interdisciplinar. Această abordare sistematică este predată și încurajată încă din clasa a 5a, căpătând o importanță deosebită prin itemii de la examenul de bacalaureat (și în trecut și de la cel de capacitate!). Întrebări de tipul „de ce producția agricolă în țara X se bazează majoritar pe creșterea animalelor?” încurajează gândirea critică a elevilor viitori adulți și îi forțează pe aceștia să își sintetizeze informații din climatologie, pedologie, agronomie, economie și relații internaționale.
În ciuda tuturor instrumentelor oferite de știința noastră, pare că în România, geografii s-au dat bătuți în încercarea de a-și promova profesia. Parte din motiv este că o parte importantă nu a internalizat materia corespunzător și profesează la un nivel calitativ sub-standard. Alte motive sunt luptele micropolitice interne, din școli și facultăți, care îi împiedică să se uite ce e dincolo de zidurile propriilor instituții sau, mai simplu, blazarea și lipsa de entuziasm aferentă. În acest context, eliminarea geografiei din poziția pe care o avea în curricula de liceu nu poate să fie decât o consecință logică a tuturor celor de mai sus.
Așadar, să nu ne mai mirăm că oamenii din jurul nostru spun că planetele nu există, că pământul este plat sau că există tuneluri care conectează Sfinxul din Bucegi cu Sfinxul din Egipt. În ritmul acesta, nu ne rămâne de făcut decât să ne obișnuim cu noua realitate și să ne adaptăm la ea. Sigur, adaptarea poate avea diverse forme, depinde de noi dacă vom fi asimilați sau dacă vom fi cei care schimbă tendințele și dau tonul sănătos în societate.
Geografia este o disciplina valoroasa care ne ajuta sa ne raportam la tot ceea ce inseamna planeta Terra dar si mediul inconjurator. Din pacate, in mediul universitar si de cercetare dedicat geografiei nu exista multa unitate, ci prea multe orgolii. Era necesar sa ia atitudine si facultatile de geografie din toate universitatile, dar si din institutul care apartine Academiei Romane. Multe domenii de activitate au nevoie de geografie, dar locul lor este luat de economisti in turism, ingineri, arhitecti, geologi. Prin urmare, exista multa impostura profesionala.Iar acum scoatem geografia ca nu mai trebuie politrucilor de azi.
Există o persoană pe nume Peter Zeihan care se autodefinește ca strateg geopolitic și publică pe YouTube scurte analize de mare interes. Dacă mă gândesc bine, prima sa sursă de informații este domeniul geografiei.
Poate că ar trebui și dvs., acești profesioniști, să găsiți noi căi de a valorifica cantitatea uriașă de informații pe care o dețineți, într-un nou mod util și atractiv pentru public cu accent pe problemele zilei. Să-mi planific călătoria nu mai este un subiect de când toată lumea urmează orbește Waze.
Sunteți un bun candidat pentru această nouă abordare în baza experienței cu privire la (ne)utilizarea geografiei în conducerea cetății.
Geografii sunt vazuti si tratati ca specialisti de mana a doua. Poate buni la tari-orase-ape-munti si ghidaj turistic. Pe ici pe colo la realizat documentatii pt PUZ-uri, PUG-uri, la facut de harti frumoase, colorate, mai mult sau mai putin interactive.
Si nu doar la noi. La noi are doar o tenta mai grava.
Imi pare ca acest moment nu trebuie ratat, ca destinul acestei generatii de geografi este sa aduca domeniul lor in prim plan. In scoli, in administratie, in politic. Pentru ca este acel domeniu cadru care poate sa ofere tesatura societatii noastre in perioada de tranzitie climatica pe care deja o parcurgem.
Dar cum sa articulezi vocile din aceasta zona? Cum sa dai anvergura discutiei? Cum sa reusesti sa iesi din zona jocurilor de culise sau a nepasarii?
Am avut impresia ca dumneavoastra desconsiderati un pic „ghidajul turistic”.
Sa stiti ca pentru a deveni ghid de turism, conform legislatiei in vigoare, nu este neaparata nevoie sa fii geograf. Sunt meserii diferite.
Cursurile le poate urma oricare absolvent de liceu (cu examenul de bacalaureatul – luat), care doreste sa se pregateasca temeinic si sa invete meseria de ghid.
In calitate de formator, am intalnit cursanti din cele mai diverse domenii si care sunt, astazi, apreciati drept ghizi valorosi (inclusiv – jurnalisti, actori, ingineri, profesori, arhitecti,…). Sa nu uitam ca a fi ghid de turism presupune a avea o paleta larga de informatii la indemana, nu strict cele referitoare la geografie, dar si portii serioase de: istorie, arta, etnografie si folclor, gastronomie, sport, tehnici de acordare a unui prim-ajutor eficient, ca sa nu mai vorbim de celelalte calitati necesare: bun organizator, bun orator,…
Revenind la tema articolului, eu vad o singura iesire din impas: cu cat profesorii de geografie vor sti sa tina ore cat mai interesante si interactive, cu atat interesul elevilor va fi mentinut pentru aceasta materie din programa. Ei insisi vor milita pentru pastrarea geografiei in programa scolara. Cu cat profesorii isi vor face treaba la un nivel mediocru, cu atat vor sapa singuri groapa acestei frumoase discipline, pe care generatia mea a invatat-o cu placere (este adevarat ca, pentru multi dintre noi, aceasta era singura posibiltate de a vedea lumea – macar in imaginatie; am fost o generatie care nu avea pasapoarte si nici libertatea de a calatori peste granita, dupa pofta inimii).
In anii 60-70 calatoria pe Pamant era un vis mai indepartat decat calatoria interstelara (despre care gaseai mult mai multe carti decat despre ipotetice calatorii contemporane in alte tari).
Probabil ca si de aceea ni se parea interesant ba chiar pasionant, obiectul Geografiei.
Aveam Atlas si Glob si urmaream cu degetul posibile locuri, cum ar fi acolo-acolo? Aproape toti din clasa ne antrenam in astfel de jocuri, indiferent de inclinatii, ca unii erau pe literatura, ca altii pe matematica fizica, chimie. Nu mai spun ca ni se dadea tema de casa si am desenat aproape toate hartile din manualele de Geografie din 2-3 ani (in clasele V-VIII) ; lectiile cuprindeau descrieri din toate punctele de vedere: localizare, clima, fauna, flora, resurse naturale, economie.
Nu pretind ca am ramas dupa atata amar de vreme cu multe detalii sau, daca ma trezesc la miezul noptii sa raspund la intrebarea: care este capitala cutarei tari …?
Dar destul multe au ramas… Si dorul de duca… Chiar daca am urmat o cariere care nu are legatura cu Geografia decat prin faptul ca m-a pus mult pe drumuri.
Dar si prin faptul ca ajuta mult sa-ti reglezi nivelul de asteptare cand mergi undeva in lume.
Am citit cu tristete cele relatate in articol… Geografia a fost una dintre materiile mele preferate si nu pot decat sa subliniez importanta acestui domeniu in intelegerea Lumii, in general si sub aproape toate aspectele ei. Geografia a fost, pentru mine, una dintre materiile care au stimulat curiozitatea si, in consecinta, cunoasterea. Pacat !
Poate că sunt prea sever dar îi compătimesc și chiar nu-i pot admite ca parteneri de discuție pe cei care cunosc geografia doar din ghiduri turiste, din rute de avion ori din Cartea Recordurilor, ei fiind ași la acest obiect pentru că, spre deosebire de mine, au dormit trei nopți în Dubai și două în Monte Carlo.
Geografia este cea care determină, uneori impune decisiv etosul unei comunități, impune psihologia și, implicit, decide istoria țării dacă știm că din geografie fac parte nu doar relieful cu ieșire la ocean sau nu, fac parte și subsolul cu comorile sale știute sau încă nu, calitățile solului etc… Despre toate acestea s-au scris rafturi de cărți deja. Am studiat geografia doar în liceu și am avut profesori improvizați și fără pasiune pentru acest obiect… Am redescoperit tezaurul de informații datorat geografiei și tot mi-am dat ”corijențele” pe măsură ce mă interesa o temă din istorie, din sociologie, din psihologie și, neîndoios, din literatură…
Nici nu mi-a trecut prin cap că necesitatea studierii geografiei poate fi pusă la îndoială vreodată, de cineva. Mai degrabă mă îndoiesc de calitatea celor care cred altceva.
Excelent articol! Bine punctat.
Propun să scoatem toate materiile din liceu, să păstrăm religia, și să introducem PR și HR pentru copiii de la oraș. Putem deveni astfel o țară de vraci, spicări motivaționali și laifcouci.
Am eu alta, mai gravă:
Ce fel de societate creăm printr-o generație de adulți care nu stăpânesc limba română?
Daca citești buchisind, urmărind rândul cu degetul și dând marunt din buze, dacă nu înțelegi decât 20-30% din ceea ce citești, dacă ai un vocabular limitat la câteva sute de cuvinte, ce șanse ai să înveți geografia sau orice altă materie, în școală?!
Cam 50% dintre absolvenții de liceu sunt analfabeți funcțional. O profesară din Ploiești (nu că ar conta orașul!) îmi spune că are elevi de clasa a XII -a care abia își pot scrie numele. Pe la televizor, văd tot felul de politicieni, jurnaliști și oameni de televiziune care masacrează, zilnic, limba română. Ascult cum vorbesc, în metrou, copii de 10-11 ani și mă îngrozesc…
Cu tot respectul, doamna Dan, înainte să plâng de mila geografiei, permiteți-mi să plâng de mila limbii române!
Ati putea s-o faceti simultan, pentru ca daca le-am face pe rand, asteptand sa ne treaca naduful pentru fiecare (sau sa se rezolve) nu ne-ar ajunge o viata.
Aș zice nu doar că cele două nu se exclud, ci chiar că ele concurează spre același argument. Ambele materii încurajează gândirea critică (atunci când sunt predate corespunzător) și oferă abilități transferabile către orice altă sferă a vieții.
Referitor la elevii care nu își pot scrie numele, acela nu este nici analfabetism funcțional, nici necunoaștere de limbă română. Este analfabetism total și cred că face obiectul unui cu totul alt articol, însă la fel de trist.
Geografia este o materie vaduvita in toate tarile occidentale, intrebati un american unde este Romania ? sunt convins ca 9 din 10 habar nu au. Intrebati un neamt unde sunt Carpatii sau muntii Urali, se uita la tine ca la felul 3″. Multi nu-si cunosc propria tara, nu stiu care este capitala, care sunt muntii si orasele principale spre exemplu iar sistemele moderne de navigatie au omorat si ultimul gram de orientare.
Majoritatea oamenilor nu mai stiu sa citeasca o harta banala, nu stiu unde este nordul si sudul, estul sau vestul darminteri sa se orinteze in natura dupa soare, luna , astre sau altele.
De ce nu le stiu , pt ca n-au invatat pe de rost la harta asa cum se facea acum 50 de ani. O mare parte din studiul geografiei este „toceala” pt ca asa este, Parisul nu este doar de ieri capitala Frantei asa cum si toti muntii, raurile, fluviile, marile si oceanele au ramas toate la locul lor ” de cand exista omul”
Si, de ce nu se toceste acesta materie astfel incat tot prostul sa-si cunoasca cel putin propria tara si ulterior restul lumii.
Sunt oameni care pleaca in concediu, daca ii intrebi unde este locatia. habar nu au, principal sa fie distractie , mancare si bautura cat cuprinde.
Am intalnit oameni care n-au stiut ce se afla mai departe de 40 km de locul de sedere, da, exista si astia.
Cu toate technologiile si mijloacele didactice moderne, oamenii devin la materia geografie tot mai necunoscatori pt ca nu li se mai cere nimic sa memoreze.
Daca geografia devine optionala, noapte buna !
,,Sunt oameni care pleaca in concediu, daca ii intrebi unde este locatia. habar nu au, principal sa fie distractie , mancare si bautura cat cuprinde.
Am intalnit oameni care n-au stiut ce se afla mai departe de 40 km de locul de sedere, da, exista si astia.”
Intrucat abolirea geografiei in scoli este deocamdata doar o propunere nepusa in practica , rezulta ca acesti oameni de care pomeniti , au învatat geografia la scoala .
Ce diferenta ar fi intre ei si cei care in viitor nu vor invata geografia la scoala ?
E o mica mare diferenta intre a avea posibilitatea de a invata geografia si obolierea ei completa din cadrul materiilor pedagocice.
Nu inseamna daca pana acum cei care n-au invatat nimic si au ramas prosti sa abolim o materie precum geogarafia, din contra.
Insasi propunerea este o aberatie si arata nivelul la care s-a ajuns in discursul public/politic, ce poti cere de la niste prosti care din pacate au ajuns cu „cutitul in mana”
Nu atât localizarea este punctul forte al învățării geografiei. Școala trebuie gândită cumva interdisciplinar: geografia, istoria, biologia, matematica nu au limite perfect definite. Studiul geosferelor și a interacțiunilor dintre ele este ceea ce întregește cunoștințele teoretice dobândite la fizică și chimie. Înțelegerea legăturilor dintre litosfera și magnetosfera, hidrosfera și criosfera, atmosfera și biosfera ne ajută în evaluarea aspectelor vieții cotidiene, în aprecierile noastre despre vreme și climă și explică de multe ori chiar evenimente istorice, politice și sociale. Asta mi se pare mult mai interesant și mai folositor decât sa știi pe de rost în ce țară se află Aconcagua, prin ce orașe trece Mureșul sau ce capitală are Uruguay.
@Hantzy: Big up! Imho, legatura dintre istorie si geografie e fascinanta si esentiala. Nu poti sa vorbesti despre istorie ca despre o culegere de tratate.
La fel, cand vorbesti despre exploratori.
In ambleme situatii am vedere doar cunostinte elementare: forme de relief, pozitii si distante. Daca le adaug si pe cele astrale, se va observa usor ce sunt ziua, noaptea, eclipsa, tropicele etc.
Da, e irelevant prin ce localitati trece Muresul daca nu e corelat cu un eveniment social important. Altfel, e similar cu invatarea muntilor de pe Luna.
„De la Nistru pan’la Don, davai ceas davai palton”
Tanase pentru cei care bruiaza/dezinformeaza.
A se revedea Actorul si salbaticii.
Nu poti arunca totul intr-o oala si amesteca „interdisciplinar” totul. Asta este poate dorinta unui invatamant modern. Cu cum ar suna geografia spre exemplu, Stefan cel Mare a trecut Prutul pe o vreme foarte insorita, temp ca. 21 grade, umiditatea aerului ca. 70 % si vizibilitate 80 % in ziua xy din anul 14.. toamna, la stanga satul Cucuietii din Vale s.a.m.d. Pe cand trecea Prutul invata „tabla inmultirii” si rezolva radicalul ni numarul ostenilor ca sa vada ce ?
Hai sa fim seriosi , E bine sa existe interdisciplinaritate intre materii insa fara notiuni de baza bine sistematizate „vraistea” devine si mai mare iar de nevrozele vetii cotidiene sa se ocupe altii, mai putin un geograf.
Păi, tocmai pentru a fi serioși, unde e matematică și unde e istorie? Care e limita dintre ele? Tocmai exemplul forțat al dumneavoastră arată că nu există. Nu știu de câte ori o fi trecut Ștefan cel Mare Prutul, dar a ales să momească oastea lui Suleiman și al lui Radu cel Frumos la Podul Înalt pentru că știa geografie, cunoștea toponimia și clima locului: îngust, mlăștinos, cu ceață deasă. N-o fi cunoscut el analiză matematică în secolul XV, dar ceva tendințe (derivare) și sume (integrare) putea să aprecieze. Asta este!
Asa ajungem ca o candidata blonda la prezidentialele romanesti sa vorbeasca despre presedintele Norvegiei, o alta candidata blonda la prezidentialele americane sa vorbeasca despre tara Africa, sa nu mai stim ca granita de est a natiunii romane este pe Nistru, ca Romania s-ar afla in Europa de Est (cand in realitate este exact la mijlocul distantei dintre Oceanul Atlantic si Muntii Urali) etc.
Sau o candidata (nu stiu daca si blonda dar „liberala” in convingeri) la un post in Minsterul Mediului (ceva legat de ape) sa nu stie care-i malul drept si malul stang al unui rau.
Cred că nu am reușit să identificăm problema. Pentru că cei care, cum ați spus, cred că pământul e plat, cred în tuburile de energie din Bucegi sunt cei care au fost educați cu întregul pachet geografic tradițional (clasa a 5a-12a). Problema e mult mai delicată, cu cât și cu ce se studiază la geografie. Fac o paralelă și cu cei 12 ani de zile de studiu intensiv al Limbii și literaturii române în toate școlile, care degajă armate de „analfabeți funcționali”- cred ca nicaieri in lume nu se studiaza limba si literatura proprie asa de mult in școală. Am fost profesor suplinitor de geografie (pentru o extrem de scurtă perioadă de timp), am și studiat doi ani geografia cu arhiereii școlii geografiei (Velcea el/ea Ielenicz, Mac) niște bătrânei ursuzi și vanitosi. Cred ca geografia, in întregime trebuie contopita intr-o singură materie, pentru clasele 5-8. Iar în liceu să fie modul opțional.
Chiar ieri ma uitam după manualul de geografia continentelor…serios, chiar au nevoie copiii să știe despre industria conservelor de pește din America de Sud? Chiar e o așa de relevant să știe despre denumirea podisurilor din India sau din Africa de Sud? Pe lângă faptul ca datele sunt inutile sunt și vechi.
Și eu am fost îngândurat că copiii mei nu învață aproape nimic din geografia lumii în țara noastră de adopție (eu eram căpitanul capitalelor lumii în fața blocului), dar îmi dau seama că cel care se îndrăgostește de geografie nu trebuie sa o învețe neapărat la școală. Mai ales că superolimpicii de la geografie merg mai târziu la drept sau medicină.
Manualele de geografie pentru gimnaziu si liceu trebuiesc restructurate din temelie. Contintul realizat in raport cu varsta elevilor si pe probleme majore ale continentelor. De decenii intregi se merge pe aceiasi structura depasita iar manualele in majoritate scrise de profesori universitari care imbacsesc manualele cu detalii irelevante si accentul cade pe memorie si toceala. Geografia ne poate arata care ne sunt continentele, resursele naturii, demografice, tipologia si caracteristicile lor si cum le putem valorifica. Printul William al Marii Britanii tot geografia a studiat ca facultate si masterat. Geografi din toate tarile uniti-va!
Geografia este si „toceala” altfel nu intelegi nimic.
Daca la lectii se folossc harti si mici documentare filmate, dar si excursii in imprejurimi nu este totul o toceala. Atunci un elev va intelege cum arata o lunca, o albie majora si minora, unmal convex si unul concav, etc. .
Nu. O spun in calitate de elev/student incapabil sa toceasca, nu retin absolut nimic, cel mult un cuvint sau o expresie amuzanta sau ciudata – m-a distrat intotdeauna cum suna Faciesul de Sotrile :)). – Sigur, pot sa recit o poezea, Oas Gutii, Tibles, Calimani, Gurghiu, Harghita, asta e mnemonic insa de-aici si pina la a-i arata pe harta trebuie un proces congnitiv separat.
Ce e de tocit daca ti se arata niste riuri pe harta? Ce e de tocit daca retii ca riul ala trece prin orasele x si y, doar pui mina/batul pe harta si le vezi. Sau un munte, o cimpie, obcinele. Daca ar fi cum spuneti nimeni n-ar fi auzit vreodata de Bazias sau raminind in zona, de Golful Mraconia.
Geografia predata cum trebuie, cu har si cu harta in fata, harta aia de 3/2 m, e o materie usoara si foarte frumoasa iar joaca cu Globul Pamintesc e deschizatoare de minti. Joaca pe GEarth sau pe GMoon e iar ceva folositor insa in opinia mea astea trebuie sa vina dupa joaca pe Glob sau pe harta.
Iar partea de Atlas Geografic care explica miscarea planetei in jurul Soarelui, ce este Ecuatorul, ce sint Tropicele, ce sint anotimpurile, de ce e loc de popas pe DN1 la Paralela 45, parte putin mai dificila e-adevarat, nu poate fi inteleasa prin toceala, aia trebuie inteleasa.
Toceala te ajuta sa retii. Pentru a intelege cate ceva, nu prea ajuta, ba de multe ori blocheaza calea spre intelegere. Geografia – ca materie de studiu – se poate intelege daca esti capabil sa corelezi informatii diverse. Pentru a gasi date exacte sunt cartile scrise. Acum exista Internet. Dar, ce sa vezi, desi toata informatia este disponibila, pentru a fi si utila/ utilizabila ai nevoie tot de abilitati suplimentare memorarii
Psihopatii si psihopatoizii pot sa creada si sa sustina anumite aberatii, indiferent de gradul lor de educatie sau cultura. Acum 25 de secole Aristotel demonstrase sfericitatea Pamantului iar Eratostene ii masurase corect dimensiunile prin metode geografice, Columb si Magellan s-au folosit de aceste date pentru expeditiile lor, cosmonautii chiar au vazut sfera planetei, dar multi nu cred ca ar fi sfera si ca zboara prin spatiul cosmic. Asa cum foarte multi nu cred in pericolul social al alcoolului, tutunului, drogurilor si altele de acest fel, si uzeaza sau abuzeaza de ele. Dar asta nu trebuie sa ne faca sa renuntam la cultura generala a carei baza se pune in scoala. Numai ca la predare sa nu intram in amanunte didactice care complica materia respectiva si o fac nesuferita elevului, iar cantitatea mare de amanunte face memorarea dificila. Sa ii invatam pe elevi din toate dar numai esentialul.
Am avut in istorie unul care nu bea si nu fuma dar care era drogat. Se numea Hitler.
Si unul care bea si fuma dar nu lua droguri. Se numea Churchill.
Pe care il preferati?
In afara de asta, fara taxele pe vicii (alcool, tigari) de unde o sa scoata statul banii?
Completare: primul nu era doar drogat, ci si psihopat antisocial (spun unii), iar al doilea era drogat masiv cu Amfetamina (care pe atunci nu era incriminata legal).
“… Eratostene ii masurase corect dimensiunile (Pamantului) prin metode geografice”.
“Metodele” erau geometrice, nu “geografice”. Indirect, ati pus punctul pe “i”.
Geometrie inseamna etimologic „masurarea pamantului” ca si geografie, iar Eratostene este „parintele geografiei” care spre deosebire de orice matematician, si-a facut masuratorile deplasandu-se circa o mie de kilometri. Da, am putea spune ca metoda a fost geografica, iar tehnica de calcul a fost geometrica. Esential este ca a calculat destul de corect, cu mijloacele pe care le avea.
Economia este o disciplina care trebuie sa ii invete pe elevi cum ii fura institutiile bugetare ale statului .
De ce sa nu fie optionale la bacalaureat religia , geografia si economia ?
întrebarea din titlu este pur retorică. Răspunsul este mai mult decât clar: o generație de adulți care nu au studiat geografia nici măcar nu știu pe ce lume trăiesc!
e buna! felicitari!
Regret ca nu se studiaza geografia, la nivel performant; dar nici in SUA nu prea stiu eleveii/studetii (nu mai vorbim de muncitori si intelectualii medii) unde este Romania, Botswana etc…
„dar nici in SUA nu prea stiu eleveii/studetii (sic!)…” *** Răspunsul dvs. este de tipul „lasă, băh, că și ăia etc etc etc”. Whataboutism de manual. Cu ce rezolvă problema ridicată în articol faptul că și alții sunt la fel de proști ca dvs? Pe mine, sincer, nu mă ajută cu absolut nimic faptul că altul nu știe niște chestii de cultură generală sau mai specializate. Ideea e cât știu eu. Că altul nu știe nici el acele lucruri n-ar trebui să mă facă să mă culc pe-o ureche, că „lasă, băh, că nici ăla nu știe, deci nici eu nu trebuie să știu”. Eu vreau să știu pentru mine, nu ca să mă iau la întrecere cu vecinul. Iar autosuficiența asta găunoasă cu „nici ăla nu știe, de ce să știu eu?” e periculoasă din atât de multe puncte de vedere că nici nu știu cu care să încep. Și exact autosuficiența asta e promovată prin toate mijloacele. Jalnic.
Mai ales ca decizia de a nu fi interesat de „unde este Romania” ii apartine celui care nu stie, nu i-a fost impusa prin program.
Deca & Co groparii învațamantului românesc!
Generația copy&paste e realizată!
Vina apartine profesorilor de geografie. Vrem geografia la bac si de la an la an subiectele scad in dificultate. S-a ajuns ca un elev d ecls a IV-a sa poata lua 5 la bac.Decat pusa la bac doar ca materie de crestere a mediei generale mai bine lipsa. Acum rar la bac ia careva sub 7. Nici nu prea ai cum :). Uitati-va in Ungaria pe subiectele de bac la geografie. S-ar putea si profesorii sa aiba dificultati in rezolvarea lor.
Observ ca geografii tot zic ca specialistii GIS sunt dtai d efacultatea de geografie. Nimic mai fals. Dupa 2 saptamani de internship la o firma de cadastru oricine poate folosi toolul numit ARC GIS. E un soft ca oricare altul. Cum folosesti un soft de contabilitate sa faci facturi asa folosesti si GIS-ul sa faci harti. Dupa parerea mea elevul ar trebui sa aleaga daca vrea sau nu geografie. De ce sa le impui niste materii. Eu daca vreau s afac info, poate vreau sa fac web design. In continuare profesorul si jobul lui e pus pe prim plan in detrimentul elevului. Rolul ministerului Educatiei nu este de a asigura jobul pe viata profesorilor, ci de a face din elevi buni competitori pe piata muncii. De dragul unui salariu si a unor catedre pastrate generatii d eelevi vor suferi. Tin minte dupa revolutie cand la mine in comuna nu s-a facut engleza ani buni pt ca directoarea era de limba rusa si trebua sa i se asiure catedra. In prezent nu stiu engleza (dar nici rusa). Haideti sa punem elevul in centrul actului educational!
Si in Romania se recunoaste plus-valoarea de care vorbeati. Eu stiu un diplomat roman absolvent de geografie, asa ca nu e totul negru.
Sint insa curios ce calitati din CVul de mai jos v-au asigurat postul de „Advisor” la Romanian National Centre for Cybersecurity Response Team, Directorate for Analysis, Policies and Cooperation.
https://unibuc.academia.edu/DenisaDan/CurriculumVitae
Sigur că există și câte un geograf în orice domeniu. Un geograf în MAE, un geograf în Ministerul Mediului, un geograf la Primăria X ș.am.d. Dar nu sistemul i-a ajutat să ajungă acolo și, cu siguranță nu întreaga Românie recunoaște plus-valoarea breslei noastre, fapt dovedit de numărul redus al geografilor în instituții publice și de cvasi-inexistența lor în poziții de conducere. Pentru mine, aceste excepții de la regulă nu reprezintă un argument că „nu e totul negru”, ci doar dovezi ale meritelor personale ale acelor persoane.
Referitor la cea de-a doua parte a comentariului, cariera mea din administrația publică se întemeiază mai degrabă pe masteratul de Administrație și Politici Publice în Uniunea Europeană. Nu că acest lucru ar fi relevant pentru discuția de aici.
Nu ati raspuns la cea de-a doua intrebare. Cum ati devenit la (probabil) 22 ani, imediat dupa trei ani de geografie, consultanta a primului ministru (fie el unul ca Ponta)? E cit se poate de relevant pentru discutie fiindca dv va luati de nivelul de competenta al altor politicieni. Eu vad doar pile. Altfel apreciez faptul ca ati facut diverse studii plus voluntariatul in India, mai mult decit majoritatea politicienilor nostri. Asta nu inseamna insa ca nu ati ajuns „advisor” fara a avea vreo competenta si experienta.
Ce fel de societate creăm printr-o generație de adulți care nu au studiat geografie?
Raspuns: atotcunoscatori despre incalzirea globala, ingineria (sic!) mediului, catastrofe naturale si epuizarea resurselor minerale
daca reducem geografia la un inventar al hartilor, atunci da, vreo 2ani la clasele 5-6 ar fi suficienti; n-am priceput de ce pe vremea mea fizica pamantului si a sistemului solar se studia prematur, la clasa a 5-a;
de asemenea, n-am mai priceput nici de ce e nevoie sa i se ceara elevului sa invete mecanic lectiiile si termenii, in conditiile in care, spre exemplu, la un curs despre minerale ar intalni tot felul de formule si denumiri ciudate, la care scopul ar fi de fapt doar constientizarea ca lumea reala e totusi mult mai complexa decat niste cea invatata pe la chimie;
progresul omenirii se regaseste in geofizica, geologie si geotehnica, agronomie, industria extractiva si stiintele materialelor, clima si meteorologie, astronomie si tot ce tine de studii si masuratori terestre si extratereste;
iar daca stim ca nucleul terestru e din fier sau cerul e albastru, trebuie sa stim si de ce e asa si nu altfel, studiind cauzalitatea pe firul disciplinelor conexe; iar despre un anume munte sau desert ar trebui sa aflam atunci cand studiem tectonica sau fenomene atmosferice, nu cand facem inventarul continentelor.
Nu înțeleg de ce cineva care este project manager (sef de proiect ?) pentru proiecte de informatica se lamentează că secretarul de stat al ministerului turismului e geomorfolog. Și nu este absolvent al facultății pe care ea a absolvit-o domnia sa
Câți dintre cei ce au făcut o facultate acum 20 30 de ani mai profesează în același domeniu? Dacă poți ajunge PM și să ai o certificare ITIL cu facultatea de geografie absolvita oare nu poți să ajungi sa te ocupi de turism daca ai umblat prin toată țara în facultate , cam știi geografia României și (daca tradiția maine aceeași la facultatea de geologie) mai ai și cunoștințe despre vinurile și stabilimentele in care acestea se servesc în acele zone
Car despre geografie – o știință cu in potential fantastic este poate subiectul pe care l-am detestat la școală și l-am îndrăgit acasă . La scoala ne punea la harta sa repetam munții și raurile ca papagalii – tata îmi făcea hărți de căutat comori, cu bunica și mama jucam fazan pe capitalele tarilor la plaja, in tren, când așteptăm la doctor. Pe urmă am trecut la vulcani, mari și oceane – da’ de numele astea se lega cate o poveste.
Bunicul se uita la alte hărți – cele cu izobare și știu că discutăm cum se face că la Constanța sunt smochini și (pe vremea aia) la București nu. Cum se face că bunicul vana pe marea înghețată în anii 40 si tata povestea de o iarnă din anii 50 când a ieșit din casă cu schiurile pe fereastra de la etajul 1. Păreau de Munchausen poveștile cu climatul La școală mai multa geografie am învățat de la doamna Ene, profesoara de istorie decât de la profesoara de geografie care nu merita sa fie menționată pe nume.
geografia ca geografia , dar istoria ne da gata….
Si mai interesant mi se pare ca primul job primit dupa primirea diplomei de bachelor de 3 ani (in 2014) a fost cel de „Advisor” in cancelaria primului ministru. Puteti detalia in ce a constat consultanta pe care i-ati oferit-o primului ministru la vista de probabil 22 ani (data nasterii lipseste din arhidetaliatul CV)?
–
09/11/2017
Advisor
Government of Romania, Prime Minister’s Chancellery, Bucharest (Romania)
http://gov.ro
https://unibuc.academia.edu/DenisaDan/CurriculumVitae
Hehehe, dacă toți cu geografia terminată am prinde job așa repede și așa ușor, s-ar face geografie pe rupte
In realitate degeaba se pastreaza geografia ca materie pentru ca nu are cine sa o predea. Chiar in comentarii se evidentiaza cel al unui absolvent de geografie, care, desi a invatat de la unii dintre cei mai buni profesori, dupa cum spune, nu a obtinut nota la definitivat, a fost suplinitor apoi a ajus probabil badanta sau capsunara prin strainatate si sustine ca nu le trebuie copiilor geografia….Asta dovedeste ca profesorii pe care i-a avut nu au fost asa de buni incat sa ii insufle dragostea de geografie. Si eu sunt absolvent de geografie si nu regret nicio clipa. Dar sunt consternat cand vad cat poate sa fie de slab pregatita profesoara de geografie a fiului meu, la o scoala gimnaziala din Bucuresti. Probabil trebuia sa se faca si dumneaei badanta ca si doamna Georgeta si sa lase geografia celor care le-a placut…
totusi, putina moderatie la comentatori! dupa profi, trebuie sa avem la bac latina, geografia etc….. fiecare vrea discipina lui; chiar asa?
“ refuz să accept că noi ca societate luăm în considerare ca religia să devină materie de bacalaureat”
Faină antiteză, domnișoară Denisa. Analizați corect efectele lipsei de cultură geografică. Știți cumva și care sunt efectele lipsei de cunoștințe religioase? Vă întreb așa, in treacăt, având in vedere modul in care ați dat-o pe varianta știință sau religie (“și” fiind, mă tem, de neconceput pentru dv).
Da, si teologia este una dintre stiinte.
Credinta si religia sunt aspecte strict personale. In o clasa pot fi copii care in famili au alte religii. Acum ce se face in Ro este prozelitism ortodox, desi aparent este pe baza de cerere. Cateva ore de religie se pot face in 2-3 ore de dirigentie, la istorie, cu invitarea unui preot. Importante sunt cele 10 porunci. A te inchina in autobuz, pe strada pe langa fiecare biserica nu inseamna a fi crestin. Multe generatii recente au facut religie, dar rar am vazut un tanar/ tanara sa cedeze un loc in tramvai sa cedeze un scaun, sa ajute pe cineva la urcare/coborare. Butonarea t.mobile este mai crestina decat orice altceva.
Daca ati fi citit macar fragmente din Vechiul Testament ati fi vazut SI elementele de geografie.
As clasifica comentariul d-voastra ca avand un cost de o Agura.
https://web.archive.org/web/20070929083646/http://www.bankisrael.gov.il/catal/eng/tb_bills_coins_eng_c037.php
@Durak: Beton comentariu!
Frunza verde de albastru,
Ma doare un cal maiastru,
Ca am zis doar un cuvânt
Despre întregul pamânt.
Era si aiurea din moment ce totul decurge din Negricioasa, geografia sa-i scape.
@Agora: Imho, n-au ce cauta preotii prin scoli, indiferent cat si cand se prezinta. Nici macar cele 10 porunci.
Suntem campioni la religie. Daca s-ar organiza olimpiade la religie cred ca am obtine medalii de aur pe banda rulanta. Oricum, geografia se poate schimba, mai ales granitele administrative.
Eu am impresia ca geografia, atata cat a fost la noi, a ajutat romanii sa se orienteze unde sa plece pentru un trai decent! Si sunt f.f. multi…
Măcar pentru a înțelege implicațiile politice si economice ale geografiei tot ar trebui sa învățam un pic din aceasta știința descriptiva si cam superficiala. Cartea lui R. Kaplan, Răzbunarea Geografiei tradusa si in românește, este un început, dar sunt multe alte cărți pe subiect.
Care sunt respectivele efecte? Luminați-mă, vă rog? Și, dacă se poate, răspundeți-mi fără glumițe pline de condescendență pe seama inculturii mele.
Daca Robert Negoita avea cunostinte mai bune de geografie nu cumpara palmieri, arbori de citrice si alte plante exotice. In primul rand caracteristicile climatului, solurilor si substratului de roca existent, apei. Aceste specii arboricole nu suporta mari diferente de temperaturi, cum avem la noi.
Ba deloc Mara,
Am abandonat geografia la sfarsitul anului 2, am facut inginerie 5 ani in Romania si am mai facut un master international in mediu terminat cu o teza in contaminanti ai solului. Nu lucrez la capsuni ci sunt professional geoscientist.
Geografia ca geografia.
Sa vedem ce publica Digi24 – https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/argumentele-romanilor-care-spun-ca-pamantul-e-plat-nu-poti-cultiva-rosii-daca-e-rotund-2351993
Titlu din articol:
Dumitru Prunariu recomandă ca astrologia să fie învățată la școală
Astronomia, nu astrologia, care e cu zodii si vraji. E diferita si de astronautica, deci Prunariu nu si-a promovat profesia.
Programa de la geografie trebuie adusa la zi, astfel incat absolventii sa capete o pregatire mai solida in stiintele tari – matematica, fizica, chimie. In actuala situatie, multi geografi au mari dificultati in intelegerea fenomenelor geologice actuale, unde cunostinte aprofundate de statistica, mecanica a fluidelor, spectroscopie, termodinamica sunt necesare. Rezultatul actualei pregatiri a geografilor este ca acestia pot usor cadea prada pseudostiintei si interpretarilor politice. Un exemplu graitor este activitatea prolifica a unui geograf prezent chiar pe aceasta platforma.
Stimate dle Jude, vorbim de geografia de gimnaziu si de liceu. La facultatea de geografie se pot introduce ceea ce cereti dv. Definitia geografiei, aceasta este stiinta care studiaza repartitia pe glob ale continentelor, oceanelor tarilor, resurselor naturale, demografice, economice si culturale. Fara harti, atlase generale si speciale, glob terestru, filme documentare, vizite in teren, nu se poate face creativ si cu conexiuni multiple.
Ca specialitatile amintite sa poata fi introduse la facultate, suficiente ore de matematica, fizica si chimie trebuie alocate in liceu, chiar daca in detrimentul orelor de geografie descriptiva.
Este mai putin descriptiva cat de localizare, caracteristici si conexiuni intre uscat si relief, ape fluviale si marine, tipuri de clima si soluri, etc. Nu este literatura ca sa descrie opera unui scriitor ori poet.
„Ce fel de societate creăm printr-o generație de adulți care nu au studiat geografie?”
Nu știu ce fel de societate creăm etc.
Pot bănui însă că, deasupra ei, soarele va răsări tot de la est. Iar, implicit, inerentele catastrofe vor apărea din alte direcții decît bănuim noi.
In stramtoarea Skagerak ieri, am pescuit un rac.
In stramtoarea Kategat era peste, dar sarat.
In stramtoarea marii Behring, o heringa si un hering.
In stramtoarea Dardanele, trei platici si cinci platele.
In canalul de Suez, un morun cu mult orez.
In stramtoare la Bosfor, un chefal cu mult fosfor.
In stramtoarea Magelan, patru mrene si un mrean.
In canalul Panama, Voda,da, si Hancu, ba.
In stramtoarea Beltul mare, un homar si cinci homare.
Unde e Popocatepetl? A erupt de curand.
Vai ce ne facem fara geografie, Doamna