miercuri, septembrie 22, 2021

Ce spune decizia recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la natura raportului MCV, înființarea Secției Speciale și întâietatea dreptului Uniunii Europene în față de legislația naționale?

Prin decizia recentă Curtea aduce aminte că România a aderat la un set de valori și principii de care nu se poate dezice și  că este competentă în a judeca dacă legislația națională este conformă cu dreptul Uniunii sau nu, din perspectiva respectării statului de drept și al independenței justiției.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene amintește Statelor membre că în virtutea dreptului UE și intepretării recente jurisprudențiale, toate Statele membre au  obligația pozitivă pe de-o parte de a modifica legile care pot reprezenta un instrument de presiune pentru independența justiției, și pe de altă parte, de a evita luarea unor măsuri care pot fi percepute ca represive.

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, publicată recent, privind reformele pe Legile Justiției din România nu surprinde, ci se înscrie deja într-o linie jurisprudențială consolidată recent de judecătorii de la Luxembourg pe contenciosul privind statul de drept și independența justiției. Cu toate acestea, decizia este istorică pentru că aduce pentru prima oară răspunsuri asupra efectelor juridice a MCV. Decizia aduce răspunsuri comune la întrebările preliminare din șase cauze conexe. Curtea aduce câteva clarificări importante pentru speța specifică a României, aceea a unui stat aflat sub monitorizarea MCV.

Judecătorii de la Luxembourg au analizat cu foarte mare atenție riscul ca interferența politică să nu devina un instrument de presiune pentru sistemului judiciar. Aceasta este criteriul macroscopic care ne ajută să identificăm acele modificări legislative care pot fi contrare dreptului Uniunii.

Înainte de toate, se cere o explicitare a naturii acestei decizii. Acest aspect este foarte important pentru a disipa nelămuririle referitoare la limbajul pe care Curtea îl folosește,  cu atât mai mult cu cât Curtea nu indică în mod clar soluția în cazurile amintite.

Decizia Curții este preliminară, și se face în temeiul temeiul articolul 267 TFUE. Altfel spus, judecătorii din diferite curți și tribunale naționale au solicitat Curții de Justiție de la Luxembourg să explice cum trebuie intrepretat dreptul Uniunii. Această obligație revine judecătorilor naționali prin tratate. Ori de câte ori se confruntă cu probleme de interpretare și aplicare a dreptului Uniunii, aceștia trebuie să adreseze o chestiune preliminară. Curtea va raspunde în termeni generali  asupra modalităților prin care trebuie interpretat dreptul UE, urmând ca soluția finală să fie luată tot de judecătorii naționali, ghidați de interpretarea de principiu a Curții de Justiție a Uniunii.

Moștenirea încă prezentă a modificărilor legilor justiției de către legislator în perioada 2017-2019 continuă să umbrescă rapoartele Comisiei privind România în ce privește statul de drept și MCV ale României. În anii trecuți o serie de modificări legislative au avut menirea de a pune presiune asupra independenței judiciare. Regresia respectării statului de drept în România a  preocupat decidenții europeni, cu atât mai mai mult în contextul degradării respectării statului de drept și în alte state ale Uniunii, de pildă  în Polonia și Ungaria. Acest fenomen părea contagios,  instrumentele de prevenție pe care Uniunea le avea la dispoziție păreau limitate, iar aici mă refer la votul unanimității necesar pentru a activa articolul 7 TUE.

Dincolo de această criză a liberalismului democratic, pentru Romania rapoartele MCV sunt foarte importante în încercarea României de a obține votul de unanimitate în Consiliu pentru aderearea la spațiul Schengen. Adesea, rapoartele negative MCV au fost folosite pentru a  motiva întârzierea votului  de admitere a României în spațiului Schengen.

Cu toate acestea, în cazul României, Uniunea Europeană are un instrument mai util. Încă de la aderare, prin Decizia 2006/928, România a făcut parte din mecanismul de cooperare și verificare, adică România a putut adera la UE condiționat de MCV.  Altfel spus, fără acest mecanism din cauza întârzierilor în ceea ce privea la vremea respectivă reformele necesare luptei anticorupție România nu putea să adere în 2007. Această hotărâre aduce în sfârșit clarificări asupra efectelor juridice pe care le produce raportul MCV și celelalte rapoarte ale Comisiei. CJUE confirmă că dreptul UE garantează respectul principiul independenței judiciare și impune obligații pozitive dar și negative, așa cum am văzut în recenta decizie de la CJUE, privind clauza de non-regresie a respectării statului de drept și drepturilor fundamentale.

Ce elemente importante și clarificatoare conține decizia Curții?

De la aderarea la UE în 2007, România a făcut anul obiectul unui raport MCV de către Comisia UE, deoarece la momentul aderării nu îndeplinea toate cerințele împotriva corupției și a criminalității organizate, precum și pentru a consolida sistemul judiciar. Prin urmare, Comisia UE publică rapoarte anuale pe aceste teme, pentru România și Bulgaria, ultimul raport publicat fiind totuși în 2019 din cauza pandemiei. Deși nu a fost publicat un raport MCV în 2020 pentru România, Comisia a publicat în cadrul mecanismului privind statul de drept un raport privind respectarea statului de drept în România care a preluat majoritatea punctelor din MCV. Comisia a evaluat reglementările guvernului român din 2018 și 2019, care au modificat legile judiciare, în unele cazuri negativ. Prin urmare, mai multe instanțe române au dorit să știe de la CJUE dacă cerințele din rapoarte sunt obligatorii pentru România.

Obiectivele fixate în decizia 2006/928 sunt obligatorii și rapoartele Comisiei trebuie respectate prin prisma principiului enunțat la articolul 4(3) TFUE, principiul cooperării loiale. Decizia CJUE spune că obiectivele stabilite înainte de aderarea la UE sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru România, în schimb recomandările din rapoartele MCV nu sunt dar trebuie luate în considerare prin prisma principiului cooperării loiale. România trebuie să le ia în considerare în mod adecvat și să se abțină de la luarea de măsuri care ar periclita obiectivele formulate înainte de aderarea la UE.  

“Această decizie este obligatorie în toate elementele sale pentru România atât timp cât nu a fost abrogată. Obiectivele de referință care figurează în anexa la aceasta urmăresc să asigure respectarea de către acest stat membru a valorii statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE și au caracter obligatoriu pentru statul membru respectiv, în sensul că acesta din urmă este ținut să ia măsurile adecvate pentru atingerea acestor obiective, ținând seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, de rapoartele întocmite de Comisie pe baza Deciziei 2006/928, în special de recomandările formulate în rapoartele menționate.” (sursa)

Speța românească seamănă desigur cu o parte din speță  poloneză, de aceea, această decizie poate servi drept caz de școală pentru a enunța o interpretare care va putea fi folosita mai târziu și în alte spețe care vizează legislațiile problematice din Polonia sau Ungaria. De exemplu CJUE susține că este competentă să analizeze legislația națională care prevede procedurile de numire în funcții de conducere a procurorilor și menționează că dreptul UE  interzice orice intereferente politice.

Cea mai evidentă argumentare este cea referitoare la secția speciala, Curtea intepretează în principiu când o astfel de entitate nu ar fi compatibilă cu legislația UE. O secție specială nu poate să fie compatibilă cu dreptul UE atunci când sunt utilizate ca instrument de control politic. Din punct de vedere juridic, este foarte important de remarcat recunoașterea din ce în ce mai mult în argumentare a Cartei drepturilor fundamentale.

„Articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum și Decizia 2006/928 trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale care prevede înființarea în cadrul Ministerului Public a unei secții specializate care are competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori fără ca înființarea unei astfel de secții să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și să fie însoțită de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secție să fie folosită ca instrument de control politic al activității respectivilor judecători și procurori susceptibil să aducă atingere independenței acestora și, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competență poate fi exercitată în privința acestora din urmă cu respectarea deplină a cerințelor care decurg din articolele 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.” (sursa)

Desigur interpretarea Curții este una de principiu, dat fiind natura Deciziei în temeiul articolului 267 TFEU. În schimb, în ultimul raport MCV publicat in 2019, Comisia este foarte critică cu privire la felul în care Secția Specială a fost instrumentalizată politic în anchetarea unor procurori și judecători, cel mai cunoscut exemplu fiind ancheta fostului procuror șef al DNA,  Laura Codruța Kövesi atunci când se pregătea să susțină audierea în Parlamentul European pentru postul de procuror șef al Parchetului european, post pe care îl ocupă în prezent.

În fine, Curtea face încă un rapel și al principiului întâietății dreptului Uniunii, care exclude inclusiv textul constituțional atunci când acesta se opune dreptului Uniunii. Aceasta nu este o interpretare nouă, ci una clasică, începând cu jurisprudența Costa c. Enel 1964 și  Simmenthal 1978. În momentul aderării, orice incompatibilitate între Constituțiile naționale și tratate ar fi trebuit rezolvate prin revizuire așa cum a fost și cazul României, care și-a revizuit Constituția înainte de aderare la Uniune. Dincolo de cazul foarte excepțional al identității constituționale care nu este oricum lăsată la atitudinea arbitrară a Statelor membre, dreptul UE are întâietate, așa cum  am putut observa în speța recentă ce viza Curtea federală din Germania și programul de achizitii PSPP. Și în acest caz, au prevalat dispozițiile dreptului Uniunii Europene.

Însă acest rapel cu privire la întâietatea dreptului UE nu trebuie neglijat, deoarece el se aplică mai ales în situația Statelor care ar întruni majorități suficiente pentru a-și modifica Constituția după bunul lor plac după aderarea la UE. Aici fac referire mai ales la cazul Ungariei care a avut majoritatea necesară pentru revizuirea propriei Constituții.

Cu alte cuvinte, Curtea de Justiție a UE, menționează că indiferent de posibilele modificări ale Constituției, angajamentul luat la momentul aderării face că dreptul UE să primeze. Mai mult, recent, într-o decizie istorică Reppublika, Curtea a stabilit că este competentă în a controla legislația națională, și implicit respectarea statului drept. Cu alte cuvinte, Curtea de justiție, spune: “Sunt aici și sunt gata să protejez statul de drept cu toate instrumentele juridice pe care le am la îndemână”.

Alin Orgoan

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. La modul concret CJUE ne arata cum CCR nu poate a se opune modificarilor legislative ce contracareaza subminarea democratiei , ne arata cum MCV este obligatoriu de respectat -urmare -principiului cooperării loiale- (daca tineti minte terminologia -principiului cooperării loiale- a fost folosita de catre CCR in momentul anterior declansarii alegerilor anticipate ce nu au avut loc tocmai din cauza introducerii acestui principiu in decizia CCR ) si in acelasi timp recladeste puterea instantelor de judecata si a judecatorilor ce nu mai pot fi presati politic sau in orisicare alt fel atunci cind iau decizii (aici este marele cistig ) Abia acum judecatorii devin cu adevarat inamovibili .O lovitura de maestru , ce tine de respectarea statului de drept, lovitura la care unii au pus umarul fara sa vrea si chiar fara sa prevada ce va sa fie . Superb .

    • //recladeste puterea instantelor de judecata si a judecatorilor ce nu mai pot fi presati politic SAU IN 0RISICARE ALT FEL atunci cind iau decizii (aici este marele cistig ) Abia acum judecatorii devin cu adevarat inamovibili //
      Un orecare fel de presiune ramane: deschiderea pentru fiecare judecator luat in colimator de dosare penale . Lasate la murat si actualizate cand si cand cu inregistrari .
      Ia să pofteasca domnul suspect in roba sa mai dea achitare intr-o cauza strategică !
      De pilda sa-l achite – cum ar veni – pe Orban (un exemplu azi inexistent – stim insa
      cu totii ca Ludovc nu va avea proces decat daca se incapatneaza in continuare …)
      Candva CJUE va explica ce ineptie este sa lasi viata judecatorilor la bunul plac al uneia
      dintre părtile pe care le arbitreaza (DNA) . Insa pana atunci treaba va fi fost terminata
      si clasa politica va avea o cu totul alta componență, fiind alcătuită din buni cunoscători de limbi straine. Scopul fiind nobil mijloacele oricat de smekere sunt scuzabile.
      Parca nu se face totusi sa ne facem ca ploua intratat incat sa zicem ca a coborat
      Isus cand mirosul de pucioasa este att de pregnant.

      Lasate la murat – adica netrimise cu anii in judecata.

      • Secţia pentru judecători a CSM afirmă că statuarea CJUE referitoare la garanţiile necesare prezervării standardului de independenţă în legislaţia internă în toate procedurile desfăşurate faţă de judecători trebuie respectată întocmai de toate autorităţile române. „Standardul de independenţă de care trebuie să se bucure fiecare judecător naţional nu trebuie pus în nicio situaţie la îndoială, nefiind un privilegiu, ci un drept al cetăţeanului european. De aceea statuarea Curţii referitoare la garanţiile necesare prezervării acestui standard în legislaţia internă în toate procedurile desfăşurate faţă de judecători trebuie salutată şi respectată întocmai de toate autorităţile române“, afirmă reprezentanţii Secţiei.

        Citeste mai mult: adev.ro/qtfxvw

  2. Europa continentala si justitia UE si/sau nationala; o serie de glume de prost gust transformate concomitent in republici ale procurorilor si ale judecatorilor numiti si controlati politic si/sau de servicii si totul in detrimentul cetatenilor si cu acapararea cu forta a justitiei in dauna parlamentelor nationale.

  3. Va adera România la spațiul Schengen atunci când va da portul Constanța olandezilor care se opun mereu aderării noastre. La fel cum s-a întâmplat și cu Combinatul chimic de lângă Craiova cedat OMV-ului care după câteva luni l-a închis și l-a tăiat și dus la fier vechi ca să fie siguri că nu mai poate fi deschis (reprezenta concurenta lor ). De asta am fost admiși în UE pentru că am avut și vom avea conducători ,,deschiși” la minte ( a se citi ultimele rapoarte ale Curții de conturi).

    • Să zicem că toate navele descarcă în portul CT; cam cât timp îi trebuie României să facă infrastructura necesară pentru a transporta mărfurile în vest și cam care crezi că este diferența de costuri (indiciu: transportul maritim este cel mai ieftin)?
      De ce ar aduce/exporta Germania mărfurile din Asia prin CT – traversând România (cu 60 km/h), Ungaria, Austria – când poate să le aducă prin Olanda cu costuri mai mici, pentru că vin pe apă până în Rotterdam?
      Unde mai pui că, pentru a ajunge în CT, vasul trebuie să traverseze Turcia; unde mai pui că distanța de la Suez până la CT este cam aceeași ca până la Split.
      CT este un port insignifiant pentru Europa de vest și așa va rămâne pentru mult timp; valoarea lui este dată în principal de exportul de cereale, cherestea și alte materii prime pe care îl face România, adică o valoare adăugată prea mică pentru ca olandezii să se streseze din cauza existenței sale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Alin Orgoan
Alin Orgoan a obţinut licenţa în Drept și Știinţe Politice la Université de Bordeaux și deține un Master 1 în Drept internațional public la Université de Bordeaux și un Master 2 pe Drept european și dreptul Uniunii europene, specializarea lui fiind pe Guvernanța Agențiilor de reglementare ale Uniunii Europene. Din 2015 până 2019 a predat ca asistent universitar drept administrativ francez, drepturile Omului, dreptul Uniunii Europene, dreptul pieței unice și dreptul relațiilor externe ale Uniunii Europene la Université de Bordeaux. În 2014, s-a remarcat prin câștigarea locului II la Concursul de elocință și pledoarie Lysias, organizat la Bordeaux. În 2014, prin câștigarea locului III la Concursul international de drept european, organizat la Lille. Actualmente lucrează la Parlamentul european ca asistent parlamentar.

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Când plouă în Groenlanda e începutul apocalipsei climatice?

Așa s-ar putea deduce pe baza știrilor alarmiste declanșate de următorul anunț oficial: Pe 14 august 2021, în cel...

De ce se scumpește energia? – întrebarea la care vrea să răspundă comisia parlamentară propusă de PSD

Înființarea acestei comisii care trebuie să "ancheteze" creșterea prețurilor la energie este una dintre cele mai mari ticăloșii pe care am văzut-o,...

Despre educația morală a copiilor

Motto: V-am dat clasă cu opt clase /S-a terminat șmecheria / Sunt rege pe România! (Abi Talent)

Când oamenii mici lasă umbre mari înseamnă că soarele e la asfințit

                                                 Una din acele istorii care se vor adevărate, deşi nimeni nu ştie cât sunt de exacte,...

Dl Iohannis recomandă golful

"Criza guvernamentală in Romania? Nu știu despre ce vorbiti. Guvernul iși face treaba." Nu fac decat să parafrazez o replică recentă a...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.