joi, noiembrie 30, 2023

Ce vine pe canalele de știri

În materie de mass-media și comunicare, România uimește Europa și lumea: are mai multe televiziuni pe cap de locuitor decât țările europene dezvoltate, adică peste 750 de licențe active, stă pe locul 58 din 166 de țări pe criteriul de conectivitate la Internet, conform clasamentului International Telecommunication Union, nu stă rău ca număr de utilizatori ai Internetului estimat la finele acestui an la 11 milioane (Internet Live Stats) și stă bine la prezența pe Facebook cu peste 7 milioane de conturi, conform facebrands.ro. În exces se găsesc și canalele de știri românești din care ar fi vreo 7 dacă numărăm și muribundul N24. În campania electorală Realitatea TV, Digi24, B1 TV, Antena 3, RTV și TVR News au avut căutare sporită față de restul anului când publicul predilect a fost categoria de persoane în vârstă. Cel puțin asta rezultă din analiza profilului realizată în martie 2014 de paginademedia.ro cu sprijinul BPN: Antena 3- urmărită în proporție de 72% de persoane de peste 55 ani, B1 TV – cel mai numeros public de 65 ani,  RTV- cel mai mare public cu studii gimnaziale (27%), urmat de Antena3 cu 23%; Realitatea TV și RTV- cel mai numeros public din mediul rural și orașe mici (60%), Digi24- publicul cel mai educat (40% studii superioare) etc. Corelate cu statisticile Internetului, se poate conchide că publicul tânăr și matur, mediu și superior educat, caută informațiile fie pe Internet, fie pe canalele generaliste, din moment ce Știrile ProTV, Observatorul Antenei 1 sau Jurnalul TVR înregistrează audiențe superioare principalelor programe de pe canalele de știri.

Explicația stă în cantitatea, dar și în calitatea informației livrate de televiziunile ”specializate”. Jurnalismul lor de teren se reduce la pânda câtorva instituții care stabilesc agenda presei – parchete, instanțe, președinție, guvern, ANI etc. și la deplasarea la fața locului în caz de accidente, catastrofe etc. Asezonate cu Breaking News-uri meteo, fie, dacă se produce, Doamne ajută!, vreo arestare, sau dacă se întâmplă, Doamne ferește!, vreun accident aviatic, jurnalele nu excelează în noutăți relevante. Evenimentele internaționale sunt expediate, indicând un sindrom autist de care suferă la noi deopotrivă  mass-media și politichia. Desigur, costă mult producția știrilor bune și diverse, ca și expertiza externă. Sursa informațiilor ieftine rămâne Internetul, presa online, justificând o concluzie a studiului Mapping Digital Media realizat de OSI: ”Sub presiunea Internetului și a comunicației mobile, jurnaliștii au devenit din vânători de informație simpli fermieri de conținut…Astfel, ziarele (și tv) sunt adesea un mozaic de știri și informații reciclate”. Deși dau impresia hărniciei, canalele de știri repetă pe parcursul zilei aceleași informații, împachetate identic, completând programele cu infotainment și multă vorbărie servită ca talk-show. Genul dezbatere dă în vileag partizanatul care se vede în configurația invitaților, în absența experților, în subiectele ”zilei” reluate în fiecare emisiune până la saturație, în ierarhia adeseori falsă a informației. Burtierele rezumă știrile dezvoltate epic în jurnale. Pe măsură ce consistența materialului scade, burtierele și etichetele expuse pe ecran cresc în dimensiune și devin tot mai stridente, promițănd subiecte de senzație dezumflate pe parcurs. Mare meșteră în acest fel de amăgiri este televiziunea deputatului Ghiță, RTV.

O simplă numărătoare arată că Antena 3, împăunată cu sloganul ”Specialiști în știri”, are cele mai puține jurnale: la 6 dimineața, la 12, la ora 14 și gata. De aici încolo numai talk-show-uri de servit mogulul și de manipulat publicul. TVR News este un compromis alimentat din producția de pe TVR 1 și TVR 2 și cu împrumuturi subtitrate de la EuroNews ș.a., botezate News Magazin, din jumătate în jumătate de oră, de la 9 la 16. Realitatea TV și B1 TV au știri din oră în oră, cu masive reluări, cu accent pe știrile dimineții și pe cele din prime-time. DigiTV are cel mai bun format de știri, din oră în oră, cu Jurnalul de seară de la orele 20, unde publicul primește și comentariu expert de politică externă, invitații acestui canal fiind diferiți de ”abonații” altor canale, ceea ce mărește încrederea în echidistanța postului. Postul și-a dublat audiența față de luna trecută, urcând pe locul 12. RTV preferă discuțiile în platou în segmentul de după-amiază de la orele 18 până la 23, cu invitați dedicați politicii partizane a postului. Top 10 televiziuni publicat de reportervirtual.ro pe luna noiembrie 2014 arată creșteri de audiență și ierarhii schimbate: ”Toate televiziunile de știri au crescut din punct de vedere al audienței pe fondul campaniei electorale și al celor două tururi de scrutin la prezidențiale (2 și 16 noiembrie), însă demnă de menționat este performanța Realitatea TV, care, în luna octombrie, era abia pe locul 14, cu o medie de 86.000 de telespectatori/ minut la nivel național. Astfel, în noiembrie 2014 postul de știri aproape că și-a dublat audiența față de luna anterioară”, arată Halpert. Cele mai urmărite televiziuni din luna noiembrie în mediul urban, după o analiză Forbes, sunt Antena 3 (locul 3), România TV (locul 5), Realitatea TV (locul 6) și B1 TV (locul 7). Antena 3 revine pe locul 3 general, după ProTV și Antena 1, cu un rating național de 1,99%, ceea ce arată că încă ține aiureala cu ”dictatorul” Băsescu, după regula personajului negativ. Știrile pozitive nu fac rating, profesioniștii știu de ce, chiar dacă senatorul Ion Ghișe, inițiatorul în 2008 a proiectului de Lege a ”știrilor pozitive”, n-a aflat. Portalul rusesc de știri City Reporter a încercat să dea o zi întreagă doar informații înălțătoare, pline de entuziasm și energie pozitivă. A pierdut 66% din trafic. În consecință, s-a întors la știrile sângeroase, cu care a făcut epocă la noi ediția de ora 17 la ProTV. În orice clasament, acestea se situează pe primul loc. De 1 Decembrie, ceremoniile Zilei naționale au fost urmărite de aproape 2,5 milioane de telespectatori la Știrile ProTV.

P.S. Recitiți despre Premiile APTR un articol care, din păcate, nu și-a pierdut valabilitatea nici după trei ani. Puneți în loc numeroasele premii primite de Antene anul acesta. Jenant și trist. http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-8777484-prostitutie-premii-aptr.htm

Articol apărut și în revista 22

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. cantitate o fi,calitate la ce ar fi necesara ? ruminul nu are mari pretentii nici la acest aspect
    ba are pretentii,da de alea ptr care se dau si premii

  2. Virtual cage

    „ În materie de mass-media și comunicare, România uimește Europa și lumea: are mai multe televiziuni pe cap de locuitor decât țările europene dezvoltate, adică peste 750 de licențe active, stă pe locul 58 din 166 de țări pe criteriul de conectivitate la Internet, conform clasamentului International Telecommunication Union, nu stă rău ca număr de utilizatori ai Internetului estimat la finele acestui an la 11 milioane (Internet Live Stats) și stă bine la prezența pe Facebook cu peste 7 milioane de conturi, conform facebrands.ro. În exces se găsesc și canalele de știri românești din care ar fi vreo 7 dacă numărăm și muribundul N24”
    http://www.contributors.ro/media-tech/ce-vine-pe-canalele-de-%C8%99tiri/

    „Cel puţin contrariantă este şi lista premianţilor anunţată la Gala APTR de anul acesta ( 2011-n.n.) sa-i dai lui Ciutacu premiu pentru emisiunea „Vorbe grele” (oricare ediţie) înseamnă să glorifici golăneala în jurnalismul de televiziune, aşa cum Premiul special al juriului acordat lui Mihai Gâdea pentru „Sinteza zilei” de pe Antena 3 anulează criteriul decenţei pentru a premia manipularea şi cinismul. Nu există criterii de valoare care să aşeze pe acelaşi nivel talk-showul „Fără frontiere” realizat de Luca Niculescu, cu talk-show-ul grotesc intitulat „La ordinea zilei” unde Dana Grecu pare să aibă permanent pioneze fierbinţi pe scaun, iar Radu Tudor trage concluzii stupide pe ton profesoral. Şi totuşi aceştia din urmă primesc din nou nu unul, ci chiar două premii, depăşiţi doar de colegele lor, Alessandra Stoicescu, care a binemeritat un premiu „de excelenţă” (pentru teledon, zice juriul) şi de Vrânceanu-Firea, beneficiara premiului de moderator în prime-time, dar rămasă în istoria televiziunii de tranziţie pentru prestaţia ca la uşa cortului în dialog coprofag cu deputatul Boureanu.”

    http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-8777484-prostitutie-premii-aptr.htm

    Jenant si trist pentru cine ?!
    Probabil pentru APPTR & „moderatorii” TV & ziaristii lipsiti de orice urma de deontologie, normalitate si decenta ( avem una din cele mai toxice televiziuni din Europa ) care manipuleaza ordinar realitatea, nu pentru cetatenii captivi intr-univers virtual.

    Ca fapt divers, atunci cand au parut primele telefoane mobile in Romania, primii cei care si le-au cumparat la noi au fost „oamenii de afaceri” ( multi dintre ei privesc acum cerul printre gratii ) si …aurolacii din canalele Bucurestiului care sunt si acum in aceeasi stare.

    N.B. Nu inteleg de fapt cine credeti dvs ca ar trebui sa rezolve situatia catastrofala din mass-media de la noi.

    • Domnule Simion, la A3 nu ma uit decat la emisiunea „In premiera” realizata de catre Carmen Avram, si pot sa spun ca-si merita cu prisosinta premiile.

  3. Si la mine, Digi24 a urcat, constant, in lista preferintelor. Stirile lor mi se par condensate si echidistante. In plus, emisiunile lor de stiri imi par dinamice. Cumva, Digi24 imi da senzatia ca serveste informatie putin prelucrata, spre deosebire de celelalte televiziuni „de stiri”, care servesc „pelicanilor” informatie trunchiata, prelucrata si interpretata (pretabila la inghitire imediata, fara efort si fara masticare).
    Mi-as dori ca Digi24 sa urce in topul preferintelor publicului, fiindca ar putea genera un „trend”, care, odata adoptat de televiziunile de stiri, ar putea contribui la asanarea peisajului media romanesc. In plus, inapetenta publicului pentru posturile TV „partizane” ar estompa influenta politica a „mogulilor”.
    Dar, pentru ca astfel de posturi de stiri sa urce in preferintele publicului, ar trebui sa mizam pe educatie. Pe cea generala, dar (de ce nu?) si pe un fel de „educatie specifica”. Asa cum exista ore de religie, in scoala, ar putea exista ore de „comunicare si jurnalism”, care ar putea da tinerilor notiuni elementare ce pot sa-i ajute in identificarea capcanelor manipularii.
    Cat despre premii, nu-s doar dintre cele care dau masura reala a valorii. In jurnalism, arta, literatura etc., valoarea unui premiu este data exclusiv de profesionalismul si integritatea juriului si organizatorilor. Iar premiile acordate pe nedrept decredibilizeaza juriul si organizatorii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro