A fost drona deviată întâmplător spre Galați de apărarea antiaeriană ucraineană, sau a fost programată din start să lovească în România? De răspuns depinde dacă vorbim de un accident sau de un act de agresiune care ar fi cerut invocarea articolului 4 din Tratatul NATO. Armand Goșu explică de ce Bucureștiul a ales, fără să aibă cu adevărat certitudini, prima variantă.
Contributors.ro: În noaptea de joi spre vineri un bloc de 10 etaje din Galați a fost lovit de o dronă rusească. A urmat o explozie care a avariat un apartament. O mamă și fiul ei de 14 ani au fost răniți. 70 de oameni au fost evacuați. Este cel mai dramatic moment pe care-l trăiește România de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, război care a intrat în cel de-al cincilea an. Este un incident sau pur și simplu un accident? Cum poate fi el interpretat? Cum au reacționat autoritățile românești? În a doua parte a discuției o să concentrăm discuția pe ce spune Rusia.
Armand Goșu: Mi se pare că e un progres vizibil, dacă judec după felul în care autoritățile au reacționat. Au încercat să comunice, să explice, Apărarea, Externele, Președinția, mai ales președintele Nicușor Dan, au fost soliști de la primele ore ale dimineții de vineri și până seara târziu. Ideea de bază a acestui întreg demers, lucru subliniat din primul moment, a fost calmarea populației. Dacă ați citit atent acea postare lungă a președintelui, în care anunță convocarea ședinței CSAT, el mulțumește victimelor pentru calm, cheamă populația la calm. Și aruncă pe piață multe, foarte multe detalii. Strategia este simplă, de ce să umple alții spațiul informațional cu tot felul de narative cu potențial negativ, când puterea de la București, de la cel mai înalt nivel, poate să împingă în zona publică propria sa narațiune.
Dificultatea actualei puteri de la București este că a moștenit o situație tare proastă din cauza poziționării discutabile sau chiar greșite pe multe dosare regionale, a incapacității de a înțelege ce se întâmplă și a lipsei de acțiune. Moștenire de care noua putere nu se poate distanța, și pe care nici măcar nu o poate critica, pentru că sunt aceiași oameni din administrațiile trecute în funcție, aceiași șefi la serviciile secrete, în zona operativă a armatei, aceiași directori și directori generali în MAE, la Apărare. Nu poți să te distanțezi de a ce a fost, cu atât mai puțin să critici, câtă vreme tu lucrezi cu birocrația care a propus și implementat tocmai politice pe care tu ar trebui să le audietezi, să le schimbi și să critici public. Deci, aici suntem într-un blocaj total.
Contributors: Și tituși avem un progres clar. Pentru că acum câțiva ani Bucureștiul nega categoric atunci când intrau în spațiul românesc drone rusești, iar atunci când ucrainenii le puneau la dispoziție probele, oficialii români se apucau să îi certe pe ucraineni că de ce au atenționat public cu privire la intrarea dronelor în Romania . Ați vorbit în mai multe interviuri de acea declarație a fostului comandant al armatei ucrainene, generalul Zalujnîi, care acum este ambasador la Londra.
Armand Goșu: Sigur că țin minte, nu poți să uiți așa ceva. Atât Apărarea cât și Externele negau categoric prezența dronelor. Președintele Iohannis dispărea cu lunile. Iar atunci când revenea citea de pe o foaie. Abia când sătenii de pe malul românesc al brațului Chilia au fotografiat resturile unor drone, Bucureștiul a fost forțat să recunoască existența lor. Sunt numărate 28 de cazuri de intrare a dronelor rusești în spațiul aerian românesc, deci e de mirare cum o tragedie de tipul celei de la Galați s-a petrecut abia acum și nu mai devreme.
Iar ce spunea Zalujnîi că era sunat de la București și i se cerea să tacă, fiind certat că Ucraina a activat sistemele de bruiaj antidronă care pot devia cursul acestora, astfel că ajung în România, este până astăzi poziția oficială a Bucureștiului, dar altfel împachetată.
Contributors: Cum așa?
Armand Goșu: Ce nu e clar aici?! Oficialii români de rangul cel mai înalt continuă să sublinieze faptul că dronele rusești ajung la noi pentru că sunt deviate de ucraineni. Asta s-a întâmplat și acum. Ce credeți că titrează presa moscovită? The Moscow Times, o publicație citită de diplomați, de expați, de străinii care se ocupă cu Rusia, titrează: „Președintele României a declarat că drona rusească a lovit un bloc la Galați din cauza apărării anti-aeriene ucrainene”. Deci, vinovați sunt ucrainenii. Cu apărarea lor anti-dronă.
Contributors: Dar afirmația este corectă după datele pe care le avem. Drona rusească a ajuns la Galați pentru că a fost lovită deasupra orașului Reni și și-a schimbat traiectoria.
Armand Goșu: Sunteți sigur că afirmația este corectă? Asta a spus președintele vineri seară când se afla la Galați. Că erau 43 de drone care traversau teritoriul ucrainean, o parte au fost doborâte, una dintre ele a fost lovită deasupra orașului Reni și i s-a schimbat traiectoria. Așa a ajuns să lovească blocul din Galați. A primit de la ucraineni aceste informații? De unde știe președintele? SRI nu știe ce a fost cu Călin Georgescu la alegerile anulate din 2024 dar știe că drona a fost deviată printr-o lovitură kinetică, așa că nu e o acțiune îndreptată împotriva României. Astea sunt cuvintele președintelui. Deci pot presupune că asta a aflat de la serviciile românești. Nu cred că i-au spus americanii. Și nici ucrainenii – oameni cu experiență infinit mai mare în materie de drone – nu cred că ar fi putut să tragă așa concluzii ferme.
Vreau să fiu bine înțeles, e posibil ca afirmația să fie corectă, adică ca drona să fie lovită și deviată spre Galați. Dar, cel puțin la nivel ipotetic, e posibil ca să nu fie corectă declarația. Nu ai cum să ști traiectoria unui obuz care lovește o dronă, schimbându-i traiectoria și îndreptând-o spre Galați. Dacă ea a primit alte coordonate de la început și a avut destinația Galați?! Aceste drone sunt programate înainte de lansare.
Contributors: E importantă întrebarea…
Armand Goșu: Da, foarte. Și – desigur – răspunsul la ea. Pentru că dacă drona a fost trimisă spre Galați aveam de-a face cu un atac deliberat, deci ar avea toate caracteristicele unui act de agresiune. În acest caz, ar fi trebuit convocat Consiliul NATO și discutat articolul 4. Însă, ședința CSAT, de la 11 dimineața, a decis altceva, anume inițierea unor consultări în format restrâns, fără invocarea articolului 4, care ar permite oricărui stat membru să ceară consultări când se consideră amenințat. Nu e vorba de a riposta, de a ataca Rusia, ci doar de consultări în cadrul Alianței. Ceea ce Polonia a făcut într-un caz oarecum asemănător. La București s-a decis că nu e vorba de nici o amenințare. Deci, să nu deranjăm, mai ales că este vineri, birocrații de la NATO pleacă în weekend și ei.
Contributors: Deci aveau informația cu drona fusese deviată de ucraineni spre Galați încă de dimineață la CSAT?
Armand Goșu: Greu de spus. Poate da, deși eu nu cred. Și oricum, e caraghioasă. Un decident versat nu poate să înghită pe nerăsuflate așa ceva. Serviciile puteau foarte bine să spună că a bătut vântul mai tare și drona a fost purtată spre Galați. Și nu mai dădeau vina pe anti-aeriana ucraineană care deviază drone spre Galați, drone care rănesc oameni nevinovați. Polonezii sau lituanienii n-ar fi ieșit niciodată în spațiul public, la nivel de șefi de stat sau miniștri, cu astfel de declarații.
Contributors: Deci, vă îndoiți…
Armand Goșu: Nu spun nimic. Gândesc cu voce tare. Analizăm împreună informația cunoscută. E multă zgură aici, minciună, punem piesele cap la cap și vedem ce ne iese.
Contributors: Deci, dvs sugerați că decizia de a nu invoca articolul 4 din Tratat și a nu cere convocarea Consiliului NATO luată la CSAT se bazează pe o informație discutabilă. CSAT zice că drona a lovit întâmplător blocul din Galați. Ce să facem, a avut ghinion Putin. Iar România nu se simte amenințată.
Armand Goșu: Asta ar putea să fie linia logică, de vreme ce nu se simte amenințată, nu are de ce să invoce articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord.
Acum, întrebarea ar fi, dacă România chiar nu se simte amenințată și de ce – spre deosebire de Polonia, de Finlanda, de Țările Baltice – nu se simte amenințată? N-am răspuns aici. Are un canal de comunicare cu Moscova? Puțin probabil. Are o super analiză la nivel de servicii, de aparatul prezidențial, de MAE și înțelege mai bine decât restul țărilor de pe flancul estic ce se întâmplă la Moscova? Puțin probabil. Răspunsul meu este mai .. banal, într-un fel. Pur și simplu, Bucureștiul e mai permeabil la indicațiile, sugestiile care-i vin dinspre unele capitale. Iar cuvântul de ordine în acest moment, în unele capitale occidentale, mai ales la Washington, este evitarea oricărei situații cu potențial de criză majoră în relația cu Rusia. Are sens această atitudine pentru că suntem într-un moment în care Putin încearcă să escaladeze. Și face asta cu disperare. Ceea ce-l face și mai imprevizibil, deci mai periculos, decât este de obicei.
Deci, ce spun este că Bucureștiul n-are de unde să știe că drona rusească a ajuns întâmplător la Galați, doar presupune asta. N-a stat nimeni de la serviciile românești în urma stolului de drone cu camera de filmat ca să-i documenteze Palatului Cotroceni zborul celor 43 de Gheran-2. Poate că drona era programată să ajungă în Romania. N-avem de unde să știm asta. Nu uitați că acum două săptămâni o altă dronă rusească a aterizat tot în orașul Galați. Poate cineva acolo la ruși vrea să se joace cu nervii gălățenilor.
Închiderea Consulatului de la Constanța: cea mai grea lovitură dată spionajului rus din regiune
Contributors: Dacă nu au avut certitudinea că drona a deviat întâmplător de la traiectorie, ceea ce ne obligă să respingem ideea unui atac premeditat, de ce oficialii români au decis expulzarea și închiderea Consulatului General de la Constanța? Nu vi se pare că este o contradicție aici?
Armand Goșu: Bună întrebare, pot doar specula. Chiar dacă drona a fost deviată de anti-aeriana ucraineană, care a trimis-o la Galați, așa cum sună versiunea Bucureștiului, Nicușor Dan a fost foarte atent în a sublinia – repetat – faptul că Rusia e responsabilă de atac. Dacă urmăriți felul în care președintele Dan a comunicat pe teme de politică externă și de securitate, în primul an de mandat, nu se poate să nu observați o creștere a nivelului profesional la locul de muncă. Poate că și echipa din spatele lui s-a rodat, el a învățat cuvintele cheie, ce nu trebuie să lipsească din comunicarea pe unele teme importante.
Să mă întorc la întrebare. Cred că închiderea Consulatului General de la Constanța a fost sugerată de aliați. N-am absolut nici o informație concretă, sigură, certă. Dar nici președintele nu avea ceea ce nu l-a împiedică să spună că ucrainenii au tras un Gheran care a fost deviat astfel spre Galați.
Am fost foarte mirat să aflu că încă funcționează consulatul de la Constanța. Credeam că a fost închis, din cauza locației lui. Nu cred că trebuie să conving pe nimeni de faptul că era un punct de spionaj rusesc într-o zonă foarte, foarte sensibilă. Care a devenit și mai sensibilă odată cu războiul din Iran, de la Baza Kogălniceanu plecând avioane de alimentare pentru flotila aeriană americană care operează în Orientul Mijlociu. Consulatul de la Constanța a fost mereu o bază de spionaj rusesc, pentru cei familiarizați cu organizarea acestuia, una dintre cele trei rețele de spionaj de la sfârșitul secolului al XIX-lea era coordonată de aici. Rușii au avut mereu mai multe rețele, independente una de cealaltă. Care nu comunicau, nu se cunoșteau, dar care se aflau într-o acerbă competiție. Cum probabil că se întâmplă și astăzi.
Contributors: Deci, închiderea Consulatului de la Constanța, ar putea să fi fost decisă la București la să spunem sugestii din afară.
Armand Goșu: Nu exclud asta, dar nu am informații care confirmă această teorie și subliniez asta. Cum tot la sugestii din afară presupun că România a decis să nu ceară convocarea Consiliului NATO, conform articolului 4.
Dar, ce aș dori să aflu e altceva. Dacă la București, decidenții au înțeles că prin închiderea Consulatului General al Rusiei de la Constanța au dat o extraordinar de mare lovitură Moscovei, serviciilor secrete rusești, posturii Rusiei în Marea Neagră. Poate că dacă ar fi știut, s-ar fi speriat și ar fi dat înapoi.
Să fie clar, prin închiderea Consulatului de la Constanța, Rusia primește o lovitură teribilă. Amenințarea cu o ripostă în oglindă e mai degrabă amuzantă, deoarece consulatele României la Rostov pe Don și Petersburg n-au nici o importanță pentru România, nici politic, nici economic, nici militar, nici pe zona de intelligence. Dacă mâine ele s-ar închide, Bucureștiul n-ar avea nimic de pierdut, poate doar serviciile (SIE, în primul rând) și-ar vedea amenințate niște afaceri profitabile, desfășurate la secret, cu beneficiari greu de certificat.
Contributors: Mă întorc la prima întrebare, ce spune această criză despre Rusia, despre noua administrație Nicușor Dan?
Armand Goșu: Că după mai bine de patru ani de război, suntem corijenți la noile tactici și tehnologii militare, că abia acum am înțeles – sper să am dreptate aici – că trebuie să învățăm de la ucraineni cum să doborâm dronele, să colaborăm cu ucrainenii în a fabrica drone și drone anti-dronă, că trebuie să fim mai insistenți la furnizorii de arme din Vest ca să ne livreze cu prioritate, de vreme ce suntem cel mai important – ca lungime a graniței – vecin al Ucrainei. Că trebuie să folosim SAFE pentru a acoperi golurile uriașe în tehnică militară de noile generații, că este urgent să punem legislația la punct ca să nu legăm mâinile la spate piloților noștri, pentru a putea acționa în teatrul de operațiuni, că trebuie să regândim pregătirea de luptă a militarilor conform cu noile standarde în materie.
Contributors: Cum vi s-a părut reacția Rusiei? Putin a cerut resturile dronei, ca să le cerceteze. Ce ziceți de comunicatul Ambasadei Rusiei la București? Ce vă spun aceste reacții? Și ce relatează despre asta presa rusă, desigur?
Armand Goșu: A fost ceva straniu cu răspunsul lui Putin. A fost întrebat despre drona de la Galați, la conferința de presă de la Astana, el aflându-se în vizită oficială în Kazahstan. Întrebarea a fost tendențioasă, de fapt ar fi trebuit adresată lui Nicușor Dan. De ce europenii nu au dat drona jos, de ce au lăsat-o să lovească blocul. Și-i cere lui Putin să comenteze. Cam asta era ideea. La care președintele Rusiei, răspunde: poate o să vi se pară curios, dar abia am aflat de incident înaintea conferinței de presă. Dacă aș fi știut mai multe detalii, puteam să comentez.
Contributors: E posibil așa ceva? Cel mai grav incident cu un stat NATO, o dronă exlodează pe un bloc, avem un apartament distrus, doi răniți spitalizați, e posibil ca Putin să nu fi fost anunțat?
Armand Goșu: Puțin probabil, cred că știa. Cu șase ore înainte de conferință, Peskov a spus că Putin era la curent cu ce s-a petrecut la Galați. Și cred că așa au stat lucrurile. El nu are o reacție atunci, pentru că încă nu se stabilise un răspuns la nivelul instituțiilor rusești. Iar cererea ca românii să trimită la Moscova resturile aparatului pentru a fi evaluate, trebuie interpretată în contextul discuției de la conferința de presă. Fusese o întrebare despre von de Layen care a condamnat Rusia pentru atac, că de unde știe ea, doar n-a fost în România să vadă drona. Cred că Putin n-avea pregătite răspunsurile privind o reacție la drona de la Galați, liderul rus era obosit, venea după două vizite dificile, China și acum Kazahstan, cu lungi discuții cu omologii săi. Răspunsul lui Putin a fost mai degrabă moderat. Dar aparatul din spatele lui a fost cel care a dat tonul, iar felul în care comunicatul Ambasadei și declarațiile deputaților din Dumă au urmat, nu anunță nici un plan, pur și simplu e destul de vizibilă încercarea de escaladare. Dar mai puțin ca în alte ocazii. De pildă tonul față de baltici și față de Polonia e mai dur, acolo poți să identifici un plan rusesc de escaladare. Aici, în cazul României, nu văd nici un plan. Poate am probleme de vedere. Aceiași negare; nu noi, ucrainenii sunt de vină. Trebuie să fie dronă ucraineană, dați-ne drona să facem noi anchetă. Dar a dominat narativul că drona a ajuns la Galați pentru că a fost deviată de ucraineni, iar aici declarația președintelui Dan a venit mănușă propagandei rusești. Asta a fost titlul pe agenția TASS care a fost preluat masiv în presa de la Moscova, adică drona – poate să fie sau nu rusească, nu contează – a căzut pe bloc din cauza apărării anti-aerianei ucrainene care a deviat-o. Urmează un citat – tradus în rusește, evident – din președintele Dan, în care explică ce e cu stolul de 43 de drone.
Mă aștept la o reacție mai agresivă din partea Moscovei din cauza loviturii primite prin închiderea Consulatului General de la Constanța. E un punct prea important pe harta intelligence-ului rusesc în regiune, ca această rană să se vindece prea curând. Vorbim de un consulat deschis de Rusia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, pe când Constanța era Kustence, port comercial turcesc la Marea Neagră. (Interviu de Lucian Popescu, 30 mai 2026)
E un tip de război în care cel care te lovește nu-ți declară război și nu recunoaște că te-a lovit. Acesta e războiul cu drone și de-abia a început. Reacția NATO e de râs, după părerea mea, iar prin lipsa de reacții militare ferme Putin e invitat să pluseze, sperând să creeze atmosferă împotriva ucrainienilor prin aceste lovituri în spațiul NATO. E realmente facil să lovești cu drona, iar apoi să vii cu coloana a 5-a Tiktok și umpli internetul despre cum lovesc ucrainienii zone NATO. Acesta este începutul depășirii zonei Ucrainei și declanșarea loviturilor constante în zona NATO.
Niciun ozn din asta NU ar trebui lasat sa intre in spatiul aerian al tarii. Punct. Amplasate baterii anti-aeriene si/sau masini cu mitraliere grele pe toata granita din 5 in 5 km (sau alta densitate). La fel avioanele F16 sa aiba ordin sa dea jos drona daca nu e deasupra vreunui oras. La fel daca drona e ucraineana. Turcii au dat jos un avion rusnac cu pilot cand a intrat in spatiul lor aerian. Putina si rusnacii doar incearca apararea si raspunsul aliatilor occidentali, se joaca, avioanele lor de multe ori trec razant si f.aproape de avioane NATO, mai trimit drone, etc.
Emoția este de înteles într-o astfel de situație. Contramăsurile propuse, însă, nu par realiste. Nu se pot amplasa baterii antiaeriene peste tot, în linie. Motivele sunt atât de ordin militar, cât și tehnic și financiar. Nu spun că nu are sens să investești în tehnică de apărare, ci doar că posibilitățile noastre financiare sunt limitate, ca să nu spun reduse. Ideal este să ai o zonă impenetrabilă de zeci de kilometri în interiorul țării pornind de la graniță, dar așa ceva ar costa România mult mai mult decât își permite. Și nu are sens să aperi lanurile de cereale. Din păcate, localitățile aflate în proximitatea graniței sunt foarte expuse deoarece nu există timp efectiv pentru a doborî o dronă ce zboară cu zeci de km pe oră chiar și cu o „perdea” de baterii antiaeriene. Plus că nefiind în stare de război, nu se pot lua decizii adhoc pentru fiecare caz în parte. Conform legii, se parcurge un lanț procedural pe timp de pace care implică descoperirea, identificarea, calcularea traiectoriei, comunicarea informațiilor către factorul decizional, luare deciziei în conformitate cu legea în vigoare, comunicarea deciziei către executanți, executarea ordinului, confirmarea doborârii. O parte dintre acești pași sunt deja făcuți atunci când se trece la starea de alertă, încercându-se astfel scurtarea timpului necesar de la descoperire până la confirmarea doborârii. Dar chiar și așa intervin situații neprevăzute cum a fost cazul acesta de la Galați când avioanele aflate în aer au primit ordinul de doborâre prea târziu, drona aflându-se deja deasupra orașului. Timpul petrecut de dronă în spațiul nostru aerian a fost de aproximativ 4 minute. Nu a fost fizic posibil ca drona să fie doborâtă în acest interval fără pericolul de a cădea în zone locuite sau ca toate proiectile trase pentru a o doborî să nu ajungă tot în astfel de zone și pe teritoriul altui stat, mai ales unul aflat în stare de război. S-a tot dat exemplul în care pilotul român a doborât acea drona. Diferențele între situații, însă, nu au fost subliniate de cei care au dat acest exemplu. Drona aceea a survolat 26 de minute spatiul aerian al Estoniei, pilotul a urmărit-o aproximativ 22 de minute până când a acționat, iar altitudinea la care a zburat drona a fost mult mai mare, permițând angajarea de dedesubt, într-o zonă nelocuită.
@ViniCent van Gogu. Se vede ca n-ai inteles ideea, sau ca faci propaganda subtila. POstarea nu e despre densitatea mitralierelor la granita, ci despre REACTIA oficiala necesara intr-un astfel de caz. Daca o tara e ezitanta si moale, va fi incalecata usor, se vor mari cazurile de astfel de drone sau mai rau.
Ideea e sa se doboare pe cat posibil sigur toate astfel de drone neautorizate din spatiul aerian al tarii. Daca timpul e scurt si drona cade, asta e. Dar au fost cazuri in care drona a survolat Romania pt mai mult timp. Toate aceste drone ar trebui urmarite si distruse fie de la sol fie din aer imediat ce e posibil.
Luke, tu chiar esti dintr-un film, si nu din realitate. scuze ca sunt asa dur in remarca, nu vreau sa jignesc. sa vezi lucrurile doar in alb si negru nu ajuta pe nimeni. sa pui vis-a vis reactia unui grup de state democratie (cat, cum si cand e posibil) ca e NATO sau UE si reactia unor state totalitare e doar teorie. e ca atunci cand iti surprinzi sotia in pat cu altul si ea te intreaba: vrei sa crezi ce vezi sau ce-ti spun eu. Forta fie cu tine!
@Vazilache. E caraghios ce aiureli vorbesti, si ce manipulare kremlineza ieftina incerci sa faci… Ce legatura are democratia dintr-un stat cu doborarea unor drone neautorizate ?!
Adica dupa capul tau, un stat democratic trebuie sa isi lase spatiul aerian traversat de tot felul de ozn-uri din astea?!
SUA au doborat un balon chinezesc intrat neautorizat in spatiu lor aerian, la fel in Estonia. Orice stat normal doboara imediat astfel de drone intrate ilegal in spatiul aerian. Turcia a procedat bine doborand acel avion neautorizat.
De ce a avut Rusia fascista un consulat la Constanta?
De ce a permis Romania asa ceva? Ce avea de castigat?
Consulate straine au existat la Constanta de pe vremea lui Ceasca. Imi amintesc de un comentariu de la Radio Europa Libera, prin anii 80 cand se afirma ca acolo e un adevarat hub diplomatic: existau consulate ale Rusiei, Chinei si SUA.
Foarte bine!
Pe când și ambasada?
Este obligatia statului roman sa apere antiaerian ambasada rusa de eventualele drone care ar putea sa ajunga la ea. Daca le-ar nimeri si antenele, atunci rusii vor putea sa analizeze resturile dronelor.
Spre ca nu vrei sa te asemeni lui Dumb, care nu intelege rolul ambasadelor decat ca loc in care sa-si trimita socrul (Paris) sa se distreze pe banii celor care l-au ales.
Foarte oportun interviul cu istoricul Goșu pe tema asta. Într-adevăr, cum de a putut rămâne activ consulatul rus la Constanța atâta vreme după începerea războiului din Ucraina? Și asta după atâtea declarații belicoase și amenințări la adresa statelor NATO venite chiar și doar prin vocea măscăriciului Medvedev. E de la sine înțeles că un astfel de consulat nu putea fi decât un cuib de spioni.
Că drona era de provenință rusească mi se pare că e un detaliu care nu suportă niciun dubiu. Dronele de tip Shahed sunt lasate în stoluri și pot fi urmărite pe radar fiindcă zboară la o altitudine de câteva sute de metrii precum rachetele de croazieră. Ele dispar de pe radar când intră în traiectorie de picaj, la altitudini de 100-150m. Așadar e cunoscut traseul și că au fost lansate din Crimea cu destinația zona portuară Reni. Resturile dronei confirmă proveninența. Ipoteza devierii traseului mi se mai degrabă improbabilă fiindcă dacă ar fi suferit o avarie cinetică pierderea de altitudine ar fi fost mai abruptă și traseul mai sinuos, totuși drona a mai parcurs încă 10 km aproape rectilinu de la desprinderea din stol. Mult mai plauzibil este că a fost premeditat direcționată către Galați iar asta nu se putea face fără aprobarea explicită din partea lui Putin fiind un element tactic de escaladare. Dincolo de mărturisirea deplină pe care o dă în acest sens Medvedev, care confirmă că astfel de episoade vor mai avea loc, mai probabil pe teritoriul tărilor care colaborează cu Ucraina în construcția de drone, există și alte indicii care întăresc a doua ipoteză. Cu doar vreo 3 zile anterior i se pusese în vedere României să evacueze personalul diplomatic de la Kiev pentru a nu pune în pericol viața unor conaționali, fără a explicita cine ar fi aceia, așadar o amenințare echivocă. Încărcătura diminuată de explozibil e un indiciu că era destinată să provoace pagube restrânse. Nu ar avea sens militar și economic să trimită o dronă care provoacă pagube reduse la costul ei. Războiul din Iran a fost pentru Rusia un studiu de caz care a dovedit că extinderea conflictului către statele din vecinătate poate fi o opțiune cu consecințe controlabile. Disensiunile din cadrul NATO între administrația de la Washington și restul statelor membre e văzută de Rusia ca o oportunitate ce merită valorificată. Doborârea dronei prin poliția aeriană din țările baltice de câtre un pilot român pe F16 urmată de decorarea lui invita la o ripostă în context din partea Kremlinului (în cheia ”înțelepciunii rusești”). Operațiunea militară specială, pe care Medvedev o numește acum ”război”, merge cum nu se poate mai prost iar Europa a pornit finanțarea unui program amplu de înarmare. Toate aceste elemente fac mai plauzibilă ipoteza că drona a fost trimisă cu destinația Galați. Că CSAT-ul a adoptat prima ipoteză mi se pare o opțiune care să tempereze reacția pentru a mai câștiga timp ținând cont și de consecințele limitate ale evenimentului.
În toată poveste asta rămâne un aspect foarte greu de înțeles: ce face armata? Avem un război la graniță care durează de peste 4 ani și armata română nu are pregătit un dispozitiv defensiv amplasat în zonele cu cel mai ridicat risc. Rusia nu va ataca România cu rachete balistice fiindcă atunci s-a terminat cu putinismul, dar ne vor hărțui permanent cu acele motorete zburătoare născocite de iranieni. Pentru doborârea lor nu e nevoie de echipament sofisticat greu și scump, ele pot fi doborâte și cu un pistol mitralieră ca să nu ai vorbim că avem în dotare sisteme Ghepard. Dacă atacul e lansat în cursul zilei e mai simplu fiindcă se văd și pot fi țintite. Dacă atacul e nocturn se pot vedea prin termoviziune. În principal atacurile sunt nocturne și pe scenariul acesta ar trebui insistat. Comandantul militar care are în subordine artileria antiaeriană trebuie să dea un ordin de organizare a unui dispozitiv defensiv care să doboare orice motoretă zburătoare care ajunge în spațiul nostru aerian. La ce ne folosesc exercițiile militare din cadrul NATO la care militarii români participă dacă nu sunt capabili să apere spațiul aerian românesc? Dacă militarii români nu sunt în Irak, nici în Afganistan, nici în Kosovo, nici la un exercițiu NATO, atunci ce activități desfăsoară? Care sunt sarcinile lor militare în această perioadă? Tot ce are mai mai mult sens pentru armata română este ca în contextul dat să fie organizată pentru a respinge orice agresiune externă pentru că ăsta e rolul ei. Sunt o armată de profesioniști, ei pentru asta sunt plătiți din bani publici. Ce așteaptă? Să iasă cât mai curând la pensie? Anume cu una specială? Acesta mi se pare singurul aspect de neînțeles din toată povestea incidentului de la Galați.
Comentariu foarte corect. Dar lui N.D. ii este frica ca militarii din toate structurile sa nu-l trimita la cercetare matematica.
Un articol la care in mod sigur exigentele pt aparitia unui comentariu vor fi extrem de ridicate.
De aceea incerc extrem de timid:
1. Cred ca nu exista nici o solutie tehnica-economica-militara pt a impiedica dronele.
2. Totusi cred ca anumite obiective speciale, cum e de ex. Cernavoda, ar trebui protejate cit mai bine posibil.
3. Cred ca orice reactie ar fi avut guvernul si cei raspunzatori tot nu ar fi rezolvat si nu va rezolva nimic.
4. Toate consulatele, ambasadele din toata luma ale tuturor tarilor sunt si cuiburi de spionaj. Chiar si amis au spionat-o pe Merkel
In final as face o remarca la aceasta fraza „SRI nu știe ce a fost cu Călin Georgescu la alegerile anulate din 2024 „, dar ar fi pacat de textul de mai sus!
Trebuie luată în considerare varianta cea mai rea și anume că atacul cu drona a fost PREMEDITAT. Și asta este și părerea mea. Un atac kinetic ar fi distrus drona, iar un bruiaj ar fi îndreptat-o aiurea, șansa de a cădea pe o zonă populată fiind foarte mică. Adaug aici că după întâlnirea Xi-Putin, Putin a devenit mult mai agresiv în vecinătatea imediată, începând din nou amenințările contra Europei și NATO, mai ales că Trump a început dezangajarea militară din Europa. Deci, toate aceste fapte duc la concluzia că atacul cu drona a fost premeditat.
De ce Statul român deviază această concluzie zicând că este doar un accident? Eu cred că și datorită ajutorului dat Ucrainei care apără Moldova și România. Rusia este foarte supărată că România ajută EFECTIV Ucraina și Moldova, zone pe care Rusia le consideră în zona sa de influență și pe care nu le vrea pierdute. Poziția României este de adversar direct, poziția Poloniei este de adversar indirect. România vrea Moldova, Polonia vrea Vestul Ucrainei, este o deosebire mare aici. În aceste condiții, ce să declare România? România merge la trei capete: UE, SUA și, pentru orice eventualitate, negocieri cu Rusia. Oricum, pentru Occident Ucraina și Moldova vor fi negociate „la pachet”. Asta cred eu că este esența situației, care explică aparenta ambiguitate a poziției României.
Eronat! Cancelarul german a propus separarea la aderare in EU a R.Moldova si Ucraina.
Nu este vorba de intrarea în UE, este vorba de care sferă de influență vor aparține Ucraina și Moldova. Fiindcă va fi o negociere probabil în 3, Europa, SUA, Rusia.
Nea Lucifer e un activist pro-rus, urmăriți cu atenție toate minciunile și mesajele subversive pe care le publică. Cu cât mai important autorul și cu cât mai aproape subiectul e contra Rusiei, cu atât e mai iute și mai aprig. Problema e ca discutăm efecte. Cauza e una singură: Rusia, o țară autocratică condusă de un dictator, a atacat un stat independent, Ucraina.
Vad ca ND o tine pe-a lui cum ca drona ar fi fost deviata…
Asta e o bazaconie!
Din intamplare, un prieten are un apartament in Galati, mostenire de la tatal sau. Nu locuieste nimeni in el dar are montate camere de supraveghere legte la internet. Apartamentul e la cam 900 de metri de blocul care a fost bombardat.
Am inregistrarea audio a dronei si este clar ca motorul a fost oprit cu 10 secunde inainte de detonare timp in care a plonjat in blocul cu pricina. Exact ca dronele V1 nemtesti din WWII.
Dronele sunt ghidate si inertial (cu giroscoape) si deci chiar daca ar fi deviate de vant ori de un proiectil, capoase fiind, revin la traectoria programata. Nu incape nici un dubiu ca actul in sine a fost premeditat.
Și eu cred că actul a fost premeditat.
„Nu incape nici un dubiu ca actul in sine a fost premeditat.”
Mai mult ca sigur. Dar de cine?
Salut!
Nu va ingrijorati ca s-a inchis consulatul Rusiei din Constanta.
Toate operatiunile sale le-a preluat consulatul Rusiei de la Varna.
Reteaua consulatului rus de la la Constanta , nu poate fi expulzata, nu ca nu s-ar vrea , dar este prea bine fixata, de pe vremea lui Petru cel Mare (si Sfant )
Ca efect secundar , desigur , in consulat at Ro on Rusia , va fi inchis, ceea ce , nu e rau, pt ca , banuiesc ,usureaza bugetul.MAE
Consulatul României de la Rostov pe Don a fost închis – printr-o decizie unilaterală a rușilor – la 14 octombrie 2024. A se vedea pagina sa electronică lipsită de conținut. Cel de la Sankt Petersburg mai are doar trei funcționari (unul fiind girantul).
PS Ați făcut bine corectând tacit, fără a mai reda mesajul meu, tripla „aceeași” cu „aceiași”…
…gerant. Scuze.
…Poate ne explicati de ce au nevoie spionii adevarati ( adica aceia care fac spionaj real) de consulat. Multumesc