luni, iulie 13, 2026

Cei bătrâni îi protejează pe cei tineri, iar cei tineri îi protejează pe cei bătrâni. Astăzi, în România, cei tineri nu îi protejează pe cei bătrâni

Iată patru seturi de date, ca să știm cum stăm.

1. Conform Recensământului din 2021, România are 1.606.612 de seniori cu vârsta cuprinsă între 70 – 79 de ani (8,43% din populația totală) și 857.367 de seniori cu vârsta peste 80 de ani (4,5% din populația totala).

Cifra este mai mult ca sigur aceeași în 2026, o parte dintre seniorii din statistica de mai sus ne-au părăsit, dar au urcat o treapta mai sus o parte dintre seniorii cu vârsta cuprinsa între 60 – 69 de ani.

Și nu este nici o îndoială că marea majoritate a celor 2.463.988 de seniori din cele două grupe de vârstă sunt pe pensia minimă.

Gândiți-vă câte mii, zeci de mii, poate chiar sute de mii de seniori sunt singuri și se luptă să se descurce așa, singuri.

2. Speranța de viață a românilor este de 79,9 ani la femei și de 72,9 ani la bărbați, probabil cele mai mici din Uniunea Europeană.

Să ne înțelegem însă, asta este speranța de viață a unui prunc născut în 2026, nicidecum a unui Decrețel, născut, de exemplu, în 1967, care astăzi are aproape 60 de ani.

3. Cei 527.764 de români născuți în 1967 vor pleca în pensie peste 5 ani. În 2032 se va înregistra cel mai mare număr de plecări în pensie din istoria României. Iar în intervalul 2032-2042 se vor duce în pensie, dacă o vor apuca, în jur de 4 milioane de români. Bugetul de pensii va fi ruinat, pentru că deșertul demografic din ultimii 34 ani nu va putea susține un astfel de număr de pensionari. Acum trei ani s-au născut de peste trei ori mai putini copii decât în 1967.

4. Criminalitatea fiscală a atins proporții amețitoare în 2025, unele voci susțin că valoarea ei a sărit de 250 de miliarde de lei. Dar este imposibil de măsurat de fapt.

Copilotul AI citează estimări la nivel european pentru România. Astfel, ultimele studii Eurostat și analizele Comisiei Europene plasează economia subterană a României undeva la 25-30% din PIB. Dacă  păstrăm acest procent atunci ne apropiem, pentru 2025, de 450 – 480 miliarde lei de criminalitate fiscală. Muncă la negru, TVA necolectat, profit nedeclarat, accize fentate, etc.

Ăștia sunt bani care ar putea ajunge inclusiv pentru pensii mai mari și pentru centrele de îngrijire a vârstnicilor singuri.

Știu – o să vă încruntați și o sa spuneți că taxele, impozitele și contribuțiile sunt prea mari ca să fie plătite, o să spuneți că taxele, impozitele și contribuțiile se risipesc într-un sistem public supradimensionat sau o să spuneți că taxele, impozitele și contribuțiile ajung la niște ”băieți deștepți”, nicidecum la centrele de îngrijire a vârstnicilor singuri.

Poate aveți dreptate.

Dar România nu poate deveni o țară bogată, puternică și respectată dacă doar unii își plătesc taxele, impozitele și contribuțiile, iar alții le fentează. Școlile, spitalele, străzile și, desigur, seniorii, primesc bani din taxele, impozitele și contribuțiile plătite către buget. Plătite doar de românii care le plătesc.

Cei bătrâni îi protejează pe cei tineri, iar cei tineri îi protejează pe cei bătrâni. Este vorba despre încredere. Astăzi, în România, încrederea nu funcționează în ambele sensuri. Cei tineri nu îi protejează pe cei bătrâni.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dragos Damian
Dragos Damianhttp://contributors
Presedinte PRIMER, Patronatul Producatorilor Industriali de Medicamente din Romania

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

carte

 

coperta cartii

În această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro