luni, ianuarie 18, 2021

Cercetarea științifică și inovarea tehnologică în domenii de vârf. De exemplu, OncoGen și ROSA.

„Deoarece inteligența noastră nu poate păși decât pe calea cuvântului, acela care îl falsifică trădează societatea publică.”

Michel de Montaigne, Eseuri, II

Am o idee la care mă întorc mereu: la orizont sunt disponibili 79,9 miliarde de euro de cheltuit în intervalul anilor 2021 – 2027, cu accent pe intervalul 2021 – 2023 și chiar dacă vom reuși un miracol și vom absorbi 99,99% din acești bani, nu vom obține niciun avantaj competitiv în viitor dacă nu investim major în educație și în cercetare. Nu știu anume cât ar trebui să investim, dar știu că ce am investit până acum și situația pe care o moștenim ca urmare sunt o rușine!

Mă mai întreb și dacă am putea identifica proiecte de cercetare către care să se îndrepte prioritar o parte din banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană și mă tem de răspunsul pe care aș putea să-l aflu. Ori, 79,9 miliarde de euro, să nu uităm, sunt echivalentul a 35,8% din PIB-ul României în anul 2019 sau, ca să fie ceva mai clar în termeni de comparație, de opt ori mai mult decât sumele alocate pentru investiții în bugetul național în anul 2019.

Nu am privilegiul celor Doi Mici și-un Anc să văd sistemul din interior, dar poate ajută să împărtășesc și o opinie din exterior; iar din afară mie mi se pare că sistemul cercetării și inovării (mă refer la cel public, pentru că despre sistemul privat al inovării nu se prea vorbește la noi) suferă de două racile: subfinanțarea și corupția combinată cu impostura (sau derivată din impostură?).

Cum e cu subfinanțarea? Să vedem. Plec de la două articole ale celor Doi Mici și un Anc, din care am aflat că între 2016 și 2019 finanțarea reală a sectorului a crescut scăzând, atât la „planificate”, cât și la „realizat”. În anul 2020 guvernul minoritar PNL a propus din start, fără fasoane, nivelul de 1,45 miliarde de lei (sau, cum s-ar spune, ministrul Cîțu a mai pus un mizilic peste cât a alocat în mod real PSD în anii 2018 și 2019).

Cum e cu corupția și impostura? Aici avem o paletă întreagă de nuanțe. Să luăm, de exemplu, cel mai mediatizat proiect de cercetare din România, și anume proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele, cu care mai că ne-am proptit în gard ca Irimia cu oiștea. Subiectul, pe larg tratat în presă, are serioase reverberații europene și mondiale din momentul în care ELI-NP a fost exclus din consorțiul italo-ceho-maghiaro-lituanian ELI-ERIC, pe motive de performanță sub plafonul așteptat de ceilalți membri.

Subiectul a fost pe larg tratat public și până la urmă, printr-o minune (adică sub presiune publică), a dus cumva la o demitere, a (aparent) eternului Nicolae Zamfir, înlocuit cu interimat de președintele Consiliului științific al I(.N.)F.I.N. „Horia Hulubei”. Desigur, schimbarea conducerii IFIN-HH nu este și o garanție că ELI-NP va putea recupera ce a pierdut și va deveni din observator parte a consorțiului ELI-ERIC, dar am putea fi pe drumul cel bun; asta dacă nu-și bagă din nou politicul coada.

Și dacă am ajuns la politic, am să fac o analogie prin care voi devia puțin către una din sursele profunde și dintre cele mai nocive ale corupției din aparatul de stat autohton, și anume tratarea domeniului public ca un ansamblu de feude de către cei care ajung să facă din politică o profesie în România.

Recent, o știre ni-l readucea în actualitate pe Florin Iordache pe post de deponent al unei inițiative legislative prin care propunea, nici mai mult, nici mai puțin, ca în cazul ANCOM să fie eliminată din OUG nr.22/2009 interdicția ca din conducerea Autorității să facă parte persoane care sunt membri ai unui partid politic*1.

Ceea ce vreau să subliniez nu se oprește aici, ar fi prea simplu și i-ar lăsa toate „meritele”, în mod necuvenit, tristului domn deputat Florin Iordache, ceea ce ar fi nedrept. Ei bine, am aflat că joi, 20 august ac., domnul Iordache a făcut tactic un pas în spate și proiectul retras al domniei sale a fost preluat de un cuplu inedit: pesedistul Alfred Simonis și (printre alți colegi pesediști) de penelistul Gabriel Andronache*2.

Dacă „politrucii” vor reuși până la urmă să impună în conducerea ANCOM persoane recomandate de un carnet (și aservind fățiș interese) de partid, se va (re)legifera impostura în conducerea sectorului public; și asta în România secolului XXI, după doi ani de proteste în Piața Victoriei și în perspectiva clar precizată de Bruxelles și Strasbourg că vom putea accesa cei 79,9 miliarde de euro dacă rămânem un stat de drept și respectăm legislația europeană.

Dacă vor reuși cu ANCOM, odată (re)creat precedentul vor încerca cu siguranță și în altă parte; ori institutele de cercetare dezvoltare, după cum se prezintă acum, de vor fi altoite și cu management politic, vor deveni mașini perfecte de tocat bani și cuiburi de impostori cu studii și certificări obținute la universități fantomă, înființate și controlate de alți impostori cu implicare sau susținere politică.

Ca să nu pară că mă lupt cu drobul de sare, cred că cel mai simplu ar fi ca analiza să abordeze și câteva aspecte concrete. Nu mai intru în dezbaterea privind proiectul ELI – NP, dar rămân în teritoriul strategic și de vârf al cercetării și inovării cu alte două domenii de mare importanță: cercetarea și dezvoltarea în domeniul biotehnologiilor cu aplicație în sectorul medical, respectiv în domeniul cuceririi spațiului. În primul caz mă opresc la proiectul OncoGen de creare a unui vaccin românesc anti-Covid, în al doilea caz am să mă refer la proiectul primului satelit militar românesc, dezvoltat de în cooperare cu Ro.S.A..

VACCINUL SALVATOR: CONTĂM ÎN CURSĂ SAU NU?

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște centrul OncoGen, Timișoara ca fiind singurul din România care are în testare un vaccin împotriva Covid-19.”*3 Am citat dintr-o știre postată pe site-ul internet al OncoGen. Știrea m-a bucurat. Am observat totuși o particularitate în tabelul alăturat, postat de OncoGen, și anume că la Timișoara se dezvoltă un vaccin pe o direcție diferită de următoarele două laboratoare listate și, ca orice om curios, am vrut să văd în ce constau diferențele.

Așadar am aflat, bunăoară, că în luna mai 2020, erau cinci direcții de cercetare pe care se raportau proiecte de dezvoltare ale unui vaccin anti-Covid *4, respectiv cele din imaginea de mai jos.

OncoGen merge pe calea stimulării răspunsului organismului prin „oferirea” unor fragmente ale virusului către sistemul nostru imunitar, ceea ce înlătură riscul îmbolnăvirii, dar totodată este capabil să provoace imunizarea așteptată. După cum se vede, în luna mai cam 30% din proiectele de cercetare mergeau în această direcție, urmată și de OncoGen.

Această abordare are avantajul de a fi o cale rapidă, dar numai dacă cel care vrea să fabrice vaccinul deține secvența genetică a noului agent patogen pe care își propune să-l combată. Apoi nu-i mai rămâne decât să izoleze proteinele țintă printr-o metodă de modificare genetică. Simplu, nu? Ei bine, am aflat că nu.

Ne aflăm în fața unui virus instabil genetic care a suferit câteva zeci de mutații în aceste luni. Una dintre mutații, despre care s-a mai spus câte ceva, aflată în poziția 614, un aminoacid care s-a schimbat în tulpina S – cea care este cea mai importantă în privința virulenței acestui virus – a generat o variantă nouă de virus, mai agresivă din multe puncte de vedere decât variantă inițială Wuhan, și care în decursul lunii aprilie a înlocuit la nivel mondial tulpina pe care o știam noi.” *5- iată ce declara presei, acum câteva zile, profesorul Virgil Păunescu de la OncoGen.

Mie mi se pare o declarație de ordin tactic, care să ne pregătească pentru un eventual eșec al vaccinului pe care același domn profesor îl anunța victorios încă din luna martie *6 și pe care și-l administra încrezător pe la sfârșitul lunii aprilie, provocând o anchetă *7 disciplinară, sau în legătură cu care ba afirma alarmat că ar fi fost furat de chinezi *8, ba ne asigura încrezător că britanicii îl urmăresc îndeaproape *9.

Vreau să fiu bine înțeles. OncoGen s-a înscris meritoriu într-o cursă de cercetare pentru a stopa efectele pandemiei SARS-CoV-2 și a făcut-o pe calea pentru care este pregătit ca know-how, dotare și resursă umană. Doar că are un director, pe Virgil Păunescu, mult prea dornic să-și promoveze imaginea și care a exemplificat cu asupra de măsură multe din metehnele specific românești.

Probabil că am putea avea un vaccin românesc anti-Covid, doar că fabricarea lui depinde de mult prea multe necunoscute. Cele mai serioase nu sunt cele legate de mutațiile virusului, ci de competitivitatea produsului în piață. Descoperirea unui vaccin bazat pe tehnologii inovative și promovarea lui prin marile rețele pharma înainte ca OncoGen și Institutul Cantacuzino să poate obține un produs comercializabil va da probabil o lovitură grea produsului românesc.

Dacă va fi așa, ar fi bine să învățăm ceva din acest lucru. De exemplu că cel mai bine îi este celui care tace și face. La capitolul pozitive aș marca faptul că statul român a ales să creadă în munca cercetătorilor de la OncoGen și a finanțat proiectul cu 3,5 milioane de lei (nu foarte mult, dar este un pas înainte), stimulând cooperarea cu Ministerul Apărării, prin Institutul Cantacuzino, în faza testelor clinice.

RO.S.A., ODISEE SPAȚIALĂ ROMÂNEASCĂ SAU MAȘINĂ DE TOCAT FONDURI?

O știre din noiembrie 2018 suna cam așa: „Ministerul Apărării Naționale vrea să aibă propriul satelit de telecomunicații. În perioada 2009 – 2018, Armata Română a cheltuit aproximativ 7,5 milioane de euro pentru închirierea și asigurarea serviciilor de comunicații satelitare. Astăzi MApN a făcut primul pas pentru a avea propriul satelit: a semnat un protocol cu Agenția Spațială Română.”10

Mi s-a părut tot o știre extraordinară și curiozitatea m-a îndemnat să descopăr cine anume este Agenția Spațială Română, abreviat ROSA, ce istorie are și ce poate ea să facă în domeniul cercetării și inovării pentru spațiul extraterestru. Ministerul Educației și Cercetării ne spune despre ROSA că:

•este o instituție publică finanțată integral din venituri proprii, funcționând conform HG nr. 923/20.11.1995 și a actelor ulterioare în subordinea Ministerului Cercetării și Inovării; 

•începând cu anul 1991, coordonarea activităților spațiale din România și colaborarea mai strânsă în programe spațiale europene și mondiale se realizează datorită înființării ROSA; 

•ROSA, pe baza propriilor eforturi de cercetare și consultanță, a devenit o organizație științifică și de tehnologie care coordonează, promovează și reprezintă activitățile naționale de cercetare și aplicații spațiale, aerospațiale și de securitate;

•ROSA are un colectiv de 64 angajați, dintre care 37 sunt cercetători. Este condusă de președintele, totodată și director executiv, doctor fizician Marius-Ioan Piso și de președintele de onoare, Dumitru-Dorin Prunariu. Managerial, mai există ca organisme de conducere un Consiliu de Administrație și un Consiliu Științific.

Cred că prima aventură mai serioasă a ROSA (după misiunea legală descrisă mai sus) a fost susținerea proiectului satelitul științific românesc numit Goliat11, despre care se știe că a fost lansat pe orbită, după mai multe amânări, în 13 februarie 2012 de o rachetă Vega, alături de mai multe proiecte orbitale italiene, elvețiene, poloneze, belgiene, franceze și spaniole.

Injecția pe orbită a fost perfectă, dar… nu s-a reușit obținerea legăturii cu satelitul mult timp. Când, în cele din urmă, s-a obținut semnalul de la satelit, încercările de a-l controla și a-l manevra au eșuat. Până la urmă, în ianuarie 2015, aventura unicului satelit al României, a bietului Goliat, s-a încheiat cu artificii pe cer prin dezintegrare completă.

Misiunea ratată Goliat nu a provocat la ROSA nicio supărare managementului; până la urmă, la limită, era proiectul…altora. De altminteri, dl. Piso, care este unul dintre eternii din cercetarea românească, a considerat probabil ratarea Goliat ca un fel de lecție învățată și a decis să meargă mai departe în funcție, așteptând alți visători cu proiecte de plasat pe orbită.

Pentru cine nu știe, așa cum aflăm din CV-ul domniei sale, Marius-Ioan Piso este director general ROSA din 1995, iar din anul 2004 a devenit președinte și director general al ROSA, poziție pe care o deține și în prezent. Dar nu este singura poziție managerială deținută de dl. Piso. Domnia sa este din 1988 și până în zilele noastre cercetător la Institutul de Științe Spațiale, filială a Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiație și șef al Laboratorului de Gravitație.

Această chestiune m-a derutat puțin, pentru că între timp am aflat și că Institutul (de Științe Spațiale – ISS) din Institut (-ul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiație – INFLPR) est de fapt afiliat și ROSA. Nu știu, poate că o fi bine așa, nu mă pronunț. Aici ar trebui să aibă cuvântul cei care, din interior, cunosc mai bine situația și, eventual beneficiile sale. Adică de ce un Institut ca ISS este de fapt o filială a unui alt Institut Național și, mai departe este afiliat unei Agenții guvernamentale ROSA.

De fapt, ISS și-ar dori să o rupă cu INFLPR și să nu mai împartă finanțările, așa că a fost promovat insistent la Guvern un proiect de HG prin care ISS să devină INCDSS, adică de sine stătător, dar în continuare afiliat la ROSA. Dacă e util, să fie într-un ceas bun!

Sursa: https://www2.spacescience.ro/?page_id=110

„Problema” mea (la figurat) cu ROSA este că pare o „poveste” cam prea românească, un fel de butaforie pentru câțiva băieți descurcăreți, „băieți deștepți”, cum erau numiți până nu de mult. Sigur, poate că mă înșel, dar am mai găsit un articol interesant pe Edupedu, care titra cam așa12: „România nu și-a mai plătit contribuția pentru programe către Agenția Spațială Europeană (ESA) din anul 2017 (…) Suma restantă pentru anii 2017, 2018 și 2019 este de circa 96 de milioane de euro. Pentru neplata contribuției România a pierdut dreptul de vot în ESA.”

ROSA este autoritatea desemnată să reprezinte România în aplicarea acordului dintre Guvernul României și ESA, doar că banii trebuie să vină de la buget. Ori ROSA nu a putut să convingă guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă (adică guvernele Dragnea) să plătească mai mult decât contribuția obligatorie, contribuțiile pe programe devenind astfel restante.

Miniștri ai cercetării în această perioadă au fost Șerban-Constantin Valeca, Lucian Puiu Georgescu, Nicolae Burnete, Viorel Ștefan (evident interimar) și Nicolae Hurduc. Pe unii dintre acești miniștri, implicați la rândul lor în activități ce cercetare, nu cred că-i putem bănui de dezinteres complet față de cooperarea ROSA – ESA; dar se pare, pe de altă parte, că unii dintre ei ar fi avut experiențe… cel puțin interesante în relația cu ROSA, care i-au pus pe gânduri.

În anul 2017 (ca o coincidență?), cei Doi Mici și un Anc au publicat articolul Agenția Spațială Română (ROSA) coborâtă din ceruri în nămolul fertil al Deltei Dunării, în urma căruia, ne spun autorii, Curtea de Conturi a început verificări și a blocat competiții de proiecte ce au fost reluate ulterior de către MCI conform cerințelor legale13. De o fi așa, sau nu, rămâne de văzut în timp.

Cert este că guvernul Orban a decis să repare, așa cum este și normal, relația cu ESA și (sper eu) să analizeze mai apoi eficiența programelor în care este implicată ROSA. Dacă există cel puțin un precedent de neconformitate, probabil că nu ar trebui să așteptăm și prăbușirea unui al doilea Goliat înainte ca ROSA să devină robustă și credibilă ca instituție.

Revenind la sateliții de comunicații strategici vizați de MApN, din câte s-a comunicat public etapele de implementare ale programului, unele parcurse, altele ce ar urma să fie parcurse în viitor, și unele despre care nu s-a mai comunicat nimic legat de stadiul implementării, ar fi următoarele:

•adoptarea unei hotărâri a CSAT pentru aprobarea realizării proiectului;

•încheierea protocolului de colaborare între Ministerul Apărării Naționale și Agenția Spațială Română;

•elaborarea cerințelor operaționale comune, elaborarea documentelor tehnice pentru fundamentarea proiectului, elaborarea matricei cu sarcini, termene și responsabilități și inițierea procesului de activare a poziției orbitale geostaționare alocată României;

•se va iniția procesul de încheiere a acordurilor internaționale pentru realizarea acoperirii primului satelit de telecomunicații geostaționar (GEO);

•vor fi întocmite și aprobate specificațiile tehnice;

•vor fi înaintate Parlamentului României spre adoptare actele normative necesare derulării acestui la proiect;

•va fi derulată procedura de achiziție, cu luarea în considerare a valorificării soluțiilor de offset;

•vor fi parcurse etapele de lansare (trimestrul I/2022), testare, acceptanță, operaționalizare și exploatare a sistemului.

Ca să avem o lansare de satelit militar geostaționar în Q1/2022 se cheamă că ritmul de implementare al proiectului ar trebui să fie unul viguros. Se contează pe experiența ROSA? Mă tem că nu prea ajută. Sunt voci care întreabă MApN de ce nu a încercat să coopteze în proiect și ARCA Space Corporation14, doar că aici răspunsul pare simplu: Marius-Ioan Piso este un mare critic al ARCA, pe care îi consideră „niște amatori dornici de publicitate15.

Pe de altă parte, structural proiectul MApN – ROSA se anunța mai degrabă unul costisitor, asta dacă se va ajunge în cele din urmă să fie dus la bun sfârșit. Pentru că nu sunt vreun specialist în domeniu, sugerez parcurgerea unui comentariu interesant legat de acest proiect găsit pe rumaniamilitary.ro16, care face un mic calcul și ajunge la concluzia că lansarea unui satelit geostaționar de comunicații (care să funcționeze!) ne va costa cam 220 de milioane de euro pentru 15, maxim 18 ani. Adică de 11 – 12 ori mai mult decât cheltuim în prezent pe închirierea de sateliți în scopuri de securitate națională.

Satelitul/sistemul de sateliți de comunicații strategic românesc poate fi achiziționat de la un furnizor de tradiție, sub un contract de offset, așa cum își dorește de fapt MApN, ceea ce implică și că o parte din echipamente vor fi produse și livrate din România. Ar fi, prin urmare, un prim pas serios pentru a avea o industrie de profil în țară.

Dacă satelitul/sistemul va funcționa, și nu va fi un nou Goliat, doar offset-ul și calitatea de a fi proprietatea noastră exclusivă nu va fi de ajuns să compenseze diferența mare de costuri. Ar fi nevoie și de clienți, iar clienții se câștigă în primul rând oferind încredere în produsele/serviciile pe care le scoți în piață, adică atașând eticheta unei tradiții în domeniu.

În fine, ca să nu o mai lungesc, vă mai propun în plus un mic test, și anume să luați în considerare că ar trebui să răspundeți la întrebarea: aveți încredere că ROSA este capabilă să plaseze pe orbită un satelit de comunicații strategic românesc? Dumneavoastră ce răspuns ați da?

ARMATA ROMÂNĂ, PRESUPUSA ETICHETĂ DE ÎNCREDERE

În pandemie guvernanții au descoperit armata și specialistul în uniformă. Nu au fost primii. Primul a fost premierul Tudose, care a decis că singura cale de salvare a Institutului Cantacuzino este managementul militar. Apoi premierul Orban a folosit rețeta pentru a pune ordine în câteva spitale care nu au făcut față în lupta cu pandemia SARS-CoV-2 și, mai recent, pentru a aduce Direcția de Sănătate Publică la nivelul de performanță necesar pentru a-și îndeplini misiunea publică, cel puțin la un nivel acceptabil.

În cazul vaccinului românesc anti-Covid, după derapajele profesorului locvace Virgil Păunescu, dezvoltarea a fost finanțată tot cu prețul punerii proiectului sub management militar, la Institutul Cantacuzino. Putem citi acordul MApN – Ro.S.A. în aceeași cheie? Să fie armata soluția pentru redresarea unor instituții strategice ale statului, totodată și etichetă de încredere? Ideea ar putea fi validă, dar numai până la un punct, cred eu.

Managementul militar nu este un panaceu niciunde în lume, nici măcar în statele cu mare tradiție militară cum sunt SUA, Federația Rusă, Franța ori Israel, de exemplu. Întotdeauna există o limită și ea este dată de respectarea principiului creării celui mai potrivit cadru în care cercetătorii să poată inova și experimenta. Nu cred că în statele de tradiție managementul militar a ajuns să fie folosit ca scut împotriva interferențelor politice și soluție de control a corupției.

Sunt două aspecte aici, care trebuie să fie bine înțelese și în România. De exemplu, așa cum se poate constata, managementul militar poate obține anumite succese în organizarea unui spital aflat în criză pentru că situația a scăpat de sub control într-un anumit context dat, dar nu va transforma un institut de cercetări într-o entitate de vârf în domeniul cercetării și inovării doar printr-o mai bună organizare.

Managementul militar poate fi util atunci când discutăm de exemplu de ROSA, dar ar fi de preferat ca ISS, institut asociat, să livreze rezultatele contractate cu Agenția având un management civil. Mai mult decât atât, aș sugera eu, ar fi de preferat ca ISS să fie o entitate privată, care să obțină finanțările în baza unor competiții reale și prin atragerea de capital privat.

Nu înțeleg în România anului 2020 de ce Guvernul și Agențiile sau Autoritățile, instituțiile statului în general, se feresc de cooptarea pe scară largă a entităților private în proiectele publice strategice. De ce, de exemplu, OncoGen nu putea derula testele clinice într-o formulă în care, pe lângă Institutul Cantacuzino să fie cuprinse și clinici private? Sau pentru ce anume ROSA refuză de plano cooperarea – la care statutul său dat de cadrul normativ în vigoare o obligă – cu ARCA Space Corporation?

La ELI-NP o bună parte a blocajului în dialogul cu ELI-ERIC provine din orgoliile și inadecvarea dezvoltate de Nicolae Zamfir în dialogul cu partenerii europeni. Se ajunge aici atunci când persoana se imaginează ca fiind o efigie eternă, mesianică chiar, fără de care nu doar o instituție, ci o întreagă componentă a interesului național se prăbușește. De aici nu este decât un pas de la dezvoltarea de pretenții exagerate și cu totul în afara unei atitudini etice.

Mă tem că similar stau lucrurile și în cazul ROSA și m-aș bucura să aflu că nu este așa, dar ce șanse sunt? Cât despre OncoGen, cred că am văzut cu toții cum cel care conduce institutul a reușit, cu intenții bune probabil, să atașeze o etichetă controversată respectivului colectiv prin insistența cu care și-a dorit să se facă remarcat în spațiul public. Performanța și credibilitatea nu au nicio legătură cu acest tip de comportament.

În concluzie, pentru a deveni credibili și performanți în sectorul cercetării și al inovării, ca premisă care să favorizeze investițiile masive în acest sector, avem nevoie de un nou tip de organizare și un nou tip de management. Managementul militar poate fi o soluție, dar are limitele sale, în schimb încurajarea sectorului privat și finanțarea sa nu pot avea decât efecte pozitive, pe care România până acum nu le-a experimentat cu adevărat.

NOTE________________

1 https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/florin-iordache-vrea-politizarea-autoritatii-comunicatii-Seful-ancom-sorin-grindeanu-s-a-inscris-recent-psd-1_5f3bc5875163ec427116532e/index.html

2 https://www.bursa.ro/catalin-drula-deputat-usr-psd-ataca-ancom-ca-sa-se-asigure-ca-va-controla-institutia-pe-urmatorii-sase-ani-62593043

3 https://oncogen.ro/ro/recunoastere-din-partea-organizatiei-mondiale-a-sanatatii-pentru-oncogen/

4 https://qz.com/1854077/a-brief-overview-of-all-the-covid-19-vaccines-in-the-pipeline/

5 https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/virgil-paunescu-manager-oncogen-virusul-sufera-atatea-mutatii-incat-vaccinurile-dezvoltate-acum-sa-nu-mai-fie-eficiente-peste-un-an-1351643

6https://www.euractiv.ro/coronavirus-covid19/vaccin-oncogen-virgil-paunescu-timisoara-avem-vaccinul.-incepem-testele-18156

7https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/ancheta-la-timisoara-dupa-gestul-controversat-al-cercetatorului-care-si-a-administrat-un-vaccin-neomologat-legea-imi-permite-1304153

8https://www.dcmedical.ro/vaccinul-romanesc-anti-covid-19-patentat-de-chinezi-prof-dr-virgil-paaunescu-despre-ce-s-a-intamplat_615743.html

9https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/vaccinul-romanesc-anti-covid-a-trezit-interesul-britanicilor-ambasadorul-andrew-noble-l-a-sunat-pe-virgil-paunescu-seful-oncogen-1306448

10 https://observatornews.ro/eveniment/armata-romana-vrea-sa-aiba-propriul-satelit-mapn-protocol-rosa-276210.html

11 A fost proiectat de o echipă de ingineri și fizicieni, proiectul demarând încă de când aceștia erau studenți la Universitatea București și Universitatea Politehnică București. Proiectul a fost finanțat de Ministerul Educației Cercetării și Inovării prin Centrul Național de Management Programe cu suma de 1.500.000 de lei la nivelul anului 2005.

12 https://www.edupedu.ro/rusinoasa-aventura-pe-datorie-a-romaniei-in-agentia-spatiala-europeana-ministerul-educatiei-vrea-sa-plateasca-in-rate-restanta-si-penalizarile-proiect/

13 https://www.contributors.ro/doi-mici-%C8%99i-un-anc-sufla-prima-lumanare-%C8%99i-fiori-reci-in-ceafa-deciden%C8%9Bilor-politici-din-cercetare/

14 https://www.arcaspace.com/

15 https://adevarul.ro/news/eveniment/directorul-agentiei-spatiale-romane-despre-avionul-supersonic-sunt-amatori-isi-fac-publicitate-1_50ac917f7c42d5a66386093c/index.html

Distribuie acest articol

43 COMENTARII

  1. 1. lipseste linku catre rumaniamilitary.ro16
    2. Atit ROSA cit si ARCA sunt formate din amatori, f buni cind e vorba sa arda banii.
    3. Singura institutie, cit de cit, specializata in domeniu e INCAS – National Institute for Aerospace Research „Elie Carafoli”, institut care se vrea un fel de NASA romanesc, sau DLRul german.

    In economii puternice o concurenta intre diferite institutii, organizatii, active in acelasi domeniu este benefica. In economii mici, sarace ar fi de preferat concentrarea eforturilor de cercetare intr-o singura organizatie.

    • Neamțu Țiganu, de ce băgați strâmbe între domnul fizician Dr. Marius Ioan Piso și domnul Ing. Dr. Cătălin Nae? Încercați în mod mizerabil să stricați această unică relație de pritenie științifică între doi remarcabili membri ai MLNR?
      Aveți interese personale, luați simbrie, în INCAS?
      Așa, ca un amănunt distractiv: când la noi se lansa onano-satelitul Goliat, pe piaț armamentelor exista o ofertă USA de micro sateliți, cam ca Goliat, dar care funționau, destinați creării unui „nor de comunicații tactice” la 10000USD bucata!!!

      • Sunt pensionar, traiesc in Ge, nu am treaba cu personalitatile amintite. Cu d-l Catalin Nae am avut o intilnire acum vreo doi ani, intilnire care mi-a lasat un gust amar. Asa ca, in nici un caz nu l-as sustine.
        Vorbeam insa de institutii, pledam pt concentrarea putinilor specialisti.

        • Dacă sunt specialiști cu adevărat, adică atestați, printre altele de o „fișă personală” Reuters (acum Clarivate) ISI Web-of-knowledge cu Factor de Impact (FI) cumulat de ordinul 1000-2000, cu un Coeficient Hirsh peste 100. Ori, atât în cazul lui Marius Ioan Piso cât și în acela al lui Nae Cătălin, fișelor lor ISI sunt formidabile dar NULE. În 2012, când INCAS trebuia să fie evaluat ca institut național conform unor norme minime ale UE, Nae Cătălin și Marius Ioan Piso aveau ZERO lucrări cu Factor de Impact. Detaliul vă este clar, domnule Neamțu Țiganu?

          • Cred ca ai mari probleme in a intelege un text simplu. Repet nu vorbesc de persoane, ci de institutii. Nu sunt convins ca managerul unei institutii de cercetare trebuie sa fie mare savant. Nu stiu daca sefu NASA, Max Planck institut, si cite mai exista sunt mari cercetatori. Pe undeva ar fi pacat ca un mare cercetator sa-si consume timpul cu repararea acoperisului, cautare personal, alergat dupa contracte etc.

            • Îmi cer scuze pentru că vă răspund cu întârziere, pardon, că îți răspund cu întârzier. Motivul întârzierii, care îi va umple de înălțare spirituală, de katharsis de fapt, pe Cătălin Nae și Marius Ioan Piso, este că ieri am avut parte de examenul de susținere publică a tezei de doctorat în fizică. Pentru ca să-ți fie limpede pozițiile de pe care va continua acest dialog, dacă va continua, îți dau un mic detaliu: Factorul de Impact cumulat al celor 24 de articole la care sunt coautor, la toate principal sau corespondent, este de doar 40.349. Unul dintre subiectele din teză este acela din contractul UE Clean Sky la care Nae Cătălin m-a excrocat să muncesc forțat fără înscrisuri de muncă legal întocmite. Șefou, tabloul îți este mai clar acum?
              Poate că ai dreptate. Am mari probleme în a înțelege un text simplu. În 2012, când cu acreditarea, coeficientul însumat al FI al tuturor angajaților INCAS era cam de 2-2.5 (pe litere: doi – doi și jumătate). Vă place sau nu, institutele de cercetare sunt „după chipul și asemănarea directorilor”. Nasuleala este că România nu e USA sau Germania. O fi fost Kurceatov făcut palcovnik NKVD de către Beria că să conducă programul nuclear sovietic, dar avea un defect înspăimântător: știa carte, era cercetător științic „pă bune”. Ca talent, Nae și Piso, șefu’, nici dacă le faci foc sub fund nu pot ajunge să fie la nivelul lui Kurceatov. Nici la nivelul Dr. Thomas V. Killion, prin 2018 NATO Chief Scientist, până atunci Șef al Naval Research Laboratory. Puteți cere detalii despre Dr. Thomas V. Killion de la, de exemplu, General Brigadă **(adică două stele) Dr. Ing. Prof. Universitar la UPB Marius Eugen Opran.

  2. Hai să ne uităm ce minți strălucite și cîți savanți militari de top au cercetat cum se face o targă cu coviltir (și două supape) botezată ”izoletă”! Aici avem lista institutelor care au participat la realizarea acestui sofisticat aparat ” Centrul de Cercetare Științifică pentru Apărare CBRN și Ecologie din cadrul Agenției de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare (ACTTM), structură aflată în subordinea Departamentului pentru armamente, și Centrul de Cercetări Științifice Medico-Militare, structură aflată în subordinea Direcției Medicale a MApN. ” (de aici https://www.mapn.ro/cpresa/16522_primele-15-izolete-produse-in-romania,-receptionate-de-mapn-si-un-nou-proiect-militar-de-cercetare,-pregatit-pentru-omologare ). Păi, vă dați seama cîți inși mănîncă o franzea albă cu beneficii extra (pensii ”militare”, cari de pe vremea lu’ Cuza, bla-bla, haleală gratis plus alte drepturi) ca să facă o amărîtă de targă învelită într-o mușama? Sînt curios cîte melioane o să mai împrumute Cîțu pentru satelitu’ ăsta cu manivelă, girofar și lopățică Linnemann

  3. Excelenta revizie privitor la entitati de cercetare de stat…adica unde se cheltuie bani…sa se stea!
    Romania nu are o strategie de cercetare …doar pe hartie…si cu un buget pentru stat ..la stat!
    Cercetarea privata exista insa nu se lauda si este inghesuita de asa zisa cercetare de stat…care este finantata prin proiecte neperformante. Cand va fi tratata egal cu ceercetarea publica , cercetarea privata va putea sa realizeze lucruri necesare Romaniei! Ma indoiesc ca exista dorinta politica pentru asta!

  4. Cântarea României de ieri în cuvinte de azi…..

    …”… Managementul militar poate fi o soluție …” …..

    Curat murdar
    după IL Caragiale

  5. Doar ca sa punctez un lucru, incerc sa fiu moderat cu toate ca tema merita cuvinte dure.
    Oncogen si dl. Paunescu sint niste minciunele; asta nu ar deranja, daca Oncogen si dl. Paunescu n-ar ‘suge’ bani seriosi, pe un vis urit, pe o minciuna.
    Fara a detalia si argumenta mai mult decit e cazul, uitati fapte:

    1. Oncogen si dl. Paunescu n-au finalizat/propus/testat nici un medicament novator, de cind s-au infiintat
    2. profesional, act. stiintifica a d-lui Paunescu (care se lauda ca este in rind cu lumea stiintifica ‘care conteaza’) este sub-mediocra. Nu este exagerare, se poate verifica pe Clarivate. Dl. Paunescu nu este nici macar eligibil pt. PCE-uri ‘clasice’, si de asta calea mai scurta (fara CV, fara referenti, fara criterii de eligibilitate, fara evaluari) e mai convenabila
    3. Pt oricine este familiarizat cu tema, chestia cu peptidul (sic!) domniei sale, care sa functioneze ulterior ca vaccin, este ridicola, demna de ris si apoi plins pt banii dati de stat

    Sint virusologi romani f.f. buni, mai ales dar nu excusiv in diaspora, care cu adevarat stiu ce fac, ce zic si ce promit. Din pacate, asemenea oameni sint exclusi din start din asemenea asa-zise competitii la care dl. Paunescu participa, apoi face show pe TV, se auto-injecteaza cu apa chioara, doar-doar smulge lacrimi si apoi bani. Cit de prosti ne crede acest individ ? Si, cu adevarat, cit de prosti sint cei care-l finanteaza, cu elucubratiile debitate ? Cititi-i lucrarile, e penibil si ridicol.
    Dl. Paunescu si-a gasit o tichie de margaritar si prosteste pe unde si pe cine poate.
    Eu sint siderat ca nu l-a intrebat nimeni de CV pe acest personaj, lucrarile relevante ale sale in domeniu, descoperiri anterioare in domeniu, etc..
    E trist si penibil, este o rusine.
    Sper sa nu cenzurati mesajul, orice e mai sus este verificabil..cautare si verificare in 3′ pe fostul WoK.

  6. Domnule Felea, chestiunea este foarte complicata. Principalul motiv pentru care este complicata, este lipsa specialistilor.

    Pentru ca Romania sa fie competitiva in cercetare si inovare, ar trebui fie sa initieze proicete complet noi, nerealizate inca nicaieri in lume, fie sa initieze cercetari in domenii care sunt deja intens studiate in alte tari, dar s-o faca mai repede si cu rezultate mai bune decat ceilalti.

    Pentru a se realiza aceste lucruri, este foarte clar ca ai nevoie de specialisti de prima mana, si nu putini. La ora actuala, numarul specialistilor de prima mana din Romania este foarte mic. Mai mult, o majoritate dintre acestia au o varsta destul de inaintata.

    O solutie relativ rapida ar fi sa aducem inapoi in tara majoritatea superspecialistilor romani ce activeaza in afara granitelor Romaniei sau sa aducem specialisti din afara, fara a avea vreo importanta daca sunt sau nu romani. Evident, pot fi imbinate ambele idei.

    Ca sa-i poti aduce trebuie sa le oferi mai mult decat au acolo unde activeaza. Mai mult decat au din punct de vedere stiintific, financiar si chiar din punct de vedere al confortului. Intrebarea este cine s-o faca? Guvernele Romaniei in ultimii ani(ca sa nu fiu rau si sa zic, in mod permanent, de mult timp incoace) au fost populate cu indivizi cu studii precare sau dubioase, plus cu o imposibil de stapanit apetenta pentru coruptie si chestiuni populiste si derizorii! Ca sa actionezi, ca guvern, in spiritul dezvoltarii pe latura de cercetare si inovare trebuie sa ai respect pentru inteligenta si competenta reala, pentru valoare stiintifica si studii bine facute. Asta poate fi realizata numai cu un guvern format din personaje care la randul lor sa fie inteligente, competente si oneste.

    Si acum apare o problema politica! Are electoratul din Romania o majoritate dispusa sa aduca prin vot, la guvernare, un guvern format din personaje care sa fie de genul celor de care spuneam mai sus? Nu doresc sa raspund la aceasta intrebare, dar raspunsul este simplu! Este suficient sa privim retrospectiv la ceea ce ni se imtampla de 30 de ani incoace, sau chiar acum, cu ocazia pandemiei.

    O alta solutie, deloc rapida, pe termen lung, destul de lung, este sa investim in educatie, astfel incat sa ne formam propriile generatii de superspecialisti, pe care apoi sa reusim sa-i pastram in tara oferindu-le tot ceea ce le poate oferi oricine altcineva in lume. Dar ca sa investesti in educatie, trebuie sa ai o majoritate de buni profesori(printre care si unii care la randul lor sa fie exceptionali) care sa-i formeze pe acesti superspecialisti. Cati astfel de profesori mai avem? Foarte putini……si aceia bombardati cu fel si fel de tampenii birocratice inutile de catre o imensa multime de impostori ce populeaza azi invatamantul romanesc de sus(inv univ), pana jos(inv primar). Si astfel, ajungem sa constatam ca ceea ce ne impiedica sa punem in practica prima solutie, ne impiedica s-o punem in practica si pe a doua!

    Cum putem iesi din acest context? Care ar fi caile de urmat? Eu nu am nici cea mai vaga idee in a propune o solutie de iesire din acest marasm, cauzat evident de anume factori, pe care nu-i mai precizez. Mai spun totusi ca este neaparat necesar sa studiem cauzele pentru care am ajuns in situatia de azi! Daca nu vom pricepe de unde vine raul, nu vom reusi niciodata sa-l surmontam.

    • Domnule Arnie, Romania a avut un program destinat revenirii in tara a tinerilor cercetători. Au fost proiecte depuse, s-au întors tineri cu palmares frumos din străinătate. Prin acest program s-au întors destul de multi cercetatori care au lucrat „afara” și au avut rezultate frumoase.
      Problema României este mediul de lucru. Cei care s-au întors au fost că niște flori frumoase care s-au transplantat in pământ nisipos. Nici una dintre ele nu a reușit să înflorească din nou la nivelul anterior, dpdv științific, desigur.
      Unii ar fi dorit să revină în învățământul universitar, sa predea și să să își crească echipe de cercetare dedicate. Dar totul este blocat de posturile „pe viață”. Cei mai mulți au revenit în institute de cercetare, cu idei și cu proiecte europene de construire de departamente noi. Le-au făcut și ….cam atât. Entuziasmul nu își are rostul in nisipurile mișcătoare ale Ro. Aici se taie aripile, oricât de mari ar fi.

      • De acord cu toate cele spuse, domnule Stefan! Dar ceea ce ati spus este exact o confirmare a faptului ca ceea ce am spus eu mai sus este adevarat.

        Trebuie sa vedem cu claritate de ce exista „nisipurile mișcătoare ale Ro”, cine sunt vinovatii pentru existenta lor! Si stim cine sunt….este vorba de o larga majoritate din randurile membrilor „incercatului” si „inteleptului” popor! Aceasta majoritate a nascut RAUL si l-a perpetuat!

  7. Romania nu are o economie de piata adevarata, si nici o politica coerenta pentru activarea industriei si agriculturii, transporturilor, etc. ci doar carpeli de la o guvernare la alta. Avem la nivel de stat, o cercetare a Acad. Rom, cu zeci de institute, care multe fac acelasi lucru dar cu alte denumiri. Apoi vreo 70 de INCD-uri, si alte 70 de centre de cercetare din facultati. Mai toate au primit si primesc bani de la stat desi se declara publice cu venituri proprii. Academia are alocata bani pentru cercetare. Programul Nucleu a fost creat sa sustina o cercetare faramitata, cu cercetatori care abia publica un articol in tara, si altii care nici nu au ce cauta in cercetare. Existe licitatii de proiecte pe UEFSCDI, dar evaluarea este discutabila ca obiectivitate. Atunci cand se va trece la depolitizarea domeniului, a coruptiei si traficului de influenta, cand se va face o reforma adevarata in cercetare, o triere adevarata a institutelor si centrelor de cercetare, cu comsarea si desfiintarea unora, a selectarii corecte a cercetatorilor, cand selectia proiectelor se va face dupa impactul lor in economie si societate, cu evaluatori profesionisti si straini atunci vom vedea de cata finantare avem nevoie si cat se justifica cu adevarar. Pana atunci nu avem decat vorbe

  8. De vaccinul de la Oncogen am citit care ar „mai bun” decat celalate, cel putin asa afirma directorul acelei firme.
    Daca e sa fie cum afirma dansul cum de nu s-a gasit pana cum un producator farmaceutic de talie mondiala sa se intereseze indeaproape de el ? de productia si comercializarea acestuia ? iar autoritatile noastre ce fac ? nu se aude mai nimic.
    Este firma in masura sa valorifice rezultatele cercetarilor s-au sunt numai zvonuri ?

  9. Domnule Cristian Felea,
    Articolul este minunat și nemaipomenit, în argou de IFA-Măgurele, se spunea nemaipleznit.
    Eu, sunt mai de la țară, adică mai tolomac, așa că voi formula mai multe întrebări, tâmpite, așa ca mine, cu speranța că poate o să mă ajutați cu ele:
    1 – Câte articole cu Factor de Impact mare are domnul fizician Dr. Marius Ioan Piso pe fișa sa ISI? Informație ajutătoare: prin 2014 avea vreo două-trei titluri, dar în domniul arheologiei.
    2 – Referitor la nano-satelitul Goliat, finanțare de 1.000.000 EURO, la nivel de 2014, cunoscut ca onano-satelitul Goliat, realizat de doi celebrii ceretători științifici cunoscuți în IFA Măgurele ca „Frații Petreuș”, in memoria pachetelor congelate cu aripile, ghearele, capetele și poate ciocănelele a doi sau mai mulți pui de pe vremea comunismului, întrebarea fundamentală, care nu s-a pus în public, este de unde au cumpărat cei doi kitul de lecție de electronică la nivel de liceu în UE sau USA? De la Chinatown-ul lui De Niro, știți dumneavoastră care, sau de la Doraly? Cât a costat?
    3 – Când s-a născut domnul fizician Dr. Marius Ioan Piso? În 1954 sau în 1964?
    Spus așa, mai ca la țară, pentru elucidarea problemei, cum o punem, pentru că un amărât ca mine poate să prezinte două versiuni de cv-uri ale domnului fizician Dr. Marius Ioan Piso,
    -unul cu anul nașterii 1964, din care rezultă că a intrat la Facultatea de Fizică a Universității Babeș-Bolyai în 1978, deci, fiind genial ultraprecoc, la 12 ani;
    -al doilea, cu anul nașterii 1954, din care rezultă că a intrat la Facultatea de Fizică a Universității Babeș-Bolyai în 1978, a absolvit-o Summa cum Laude în 1982 și a ajuns direct în cercetare, la celebrul ICPE-București. Deci, ce a făcut de la liceu, terminat în vara lui 1973 până la 1978? A fost angajat în producție, că așa erau legile comunismului?
    De ce această tevatură cu anul nașterii? Pentru că domnul fizician Dr. Marius Ioan Piso a intrat la Facultatea de Fizică a Universității București din Măgurele, în iunie sau iulie 1973 și a fost exmatriculat pentru că fusese prins făcând bișnită cu cafea, blugi ș.a.m.d. prin 1975 -1976. De ce nu s-a lăsat cu pușcărie, după ancheta miliției? Pentru că era tânăr informator la, ați ghicit, oficial MAI-DSS!! Calitatea sa de informator este indicată și de un mic detaliu referitor la intrarea sa la Facultatea de Fizică a Universității Babeș-Bolyai: pe timpul comunismului, ca să dai admitere la vreo facultate trebuia să prezinți o adeverință de la liceul unde ai studiat, adeverință care era emisă o singură dată. De ce? Dintr-un foarte simplu motiv: făceai nasuleli și erai exmatriculat, nu mai puteai să fii admis la facultate!! Never,ever!!!
    Ca să o scurtăm: domnule Felea, aveți curajul să întrebați despre cele pomenite mai sus, la DGIA, aflată sub comanda General (patru stele, presupun) Marian HAPPY Hăpău?

    • Absolut corect!

      In comentariul meu de mai sus, am spus ca Romania dispune de foarte putini specialisti autentici. Se pare insa ca unii, cand se gandesc la notiunea „specialist autentic”, ajung sa incadreeze aici, fel si fel de impostori si de papagali.

      Este esential cand evaluezi un cercetator sa vezi nu numai unde a scris si care este factorul de impact, ci si despre ce a scris! Exista „specialisti” in UPB care au ajuns conducatori de doctorate sau au obtinut pozitii de profesor in zona Info-Automatica cu articole pe WOS in reviste extrem de dubioase de pedagogie cu FI urias, crescut bineinteles artificial. Dar sa nu jignesc numai UPB…..fenomene de tipul celui de mai sus au loc peste tot:UBB, UAIC, etc

  10. Este necesar sa revin asupra ultimei fraze. A se citi:

    Dar sa nu „jignesc” numai UPB…..fenomene de tipul celui de mai sus au loc peste tot:UBB, UAIC, etc

  11. „Elitele USR+”, împreuna cu frustrații și ratații rezerviști din serviciile secrete și trompetele guralivilor din Sindicatul Radiația/Federația Herpes, continua distrugerea cercetarii românesti.

    Cu ordin de la Bruxelles, cu binecuvântare de la Cotroceni, cu ministii și secretari de stat „de paie” se constituie distrugerea controlata a Românie.

    S-a dus la îndeplinire planul „Zamfir” si ELI-NP, acum urmează „Piso” si ROSA, apoi cine stie ce mai este.
    Totul este dupâ manual!

    Fraierilor, uitați-vă cine este PISO si apoi să deschideți gura.

    LAUDAȚIO
    Marius Ioan PISO

    Dr. Marius-Ioan Piso este personalitatea de vârf a cercetării spațiale din România, președintele Agenției Spațiale Române (ROSA) din 1998 și profesor angrenat în cerecetarea științifică în cadrul Institutului de Științe Spațiale.

    Este doctor în fizică al Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași din 1994. În 1999 a absolvit Colegiul Național de Apărare din București.

    Din 1990 s-a implicat în crearea Agenției Spațiale Române și a devenit primul director executiv al acesteia în 1995. Din 2004 a fost numit Președinte și Director Executiv.

    Lucrările sale științifice s-au concentrat pe radiația gravitațională și pe continuum-ul spațiu-timp. A realizat o primă lucrare de diplomă în domeniul radiației gravitaționale (coordonator Zoltan Gabos, 1981), urmată de publicarea a două lucrări despre sursele de radiație gravitațională (referent Edoardo Amaldi, 1983) care sunt în prezent incluse în bazele de date ale NASA. A derulat și coordonat cercetări în gravitație și astrofizică atât teoretică, cât și experimentală și a coordonat un program de cercetare la nivel național, care a inclus grupuri din principalele universități și institute de cercetare, program care a generat primele elemente ale Agenției Spațiale Române.

    A susținut teza de doctorat în domeniul structurilor de spațiu- timp cu aplicații în teorii de câmp (Janos Gottlieb, Radu Miron, Ion Cotăescu, Nicolae-Ionescu Pallas, 1994), propunând o structură matematică care validează teoria relativității și care este utilizabilă în simulările computaționale.

    De asemenea, a desfășurat activate de cercetare științifică și inginerie tehnologică în domeniul senzorilor inerțiali pentru accelerație, vibrații și măsurarea mișcării. A dezvoltat principii de măsura noi și a realizat senzori de foarte înaltă performanță (accelerometre, inclinometre, gradiometre dinamice) pentru care s-au utilizat și dezvoltat clase noi de nanofluide magnetice.

    Realizările în domeniu au fost protejate de mai mult de 20 de patente proprii naționale și internaționale și sunt citate ca lucrări de referință (1986-2001).

    În anul 1999 a absolvit seria a VIII-a a Colegiului Național de Apărare cu o lucrare în domeniul tehnicilor spațiale pentru managementul dezastrelor. A orientat activitatea proprie de cercetare spre sisteme spațiale globale. Începând cu 2006 a inițiat și conduce grupul de studii Space Systems as Critical Infrastructure din cadrul Academiei Internaționale de Astronautică, unde în prezent este membru titular (din 2007), membru în Comitetul de conducere (din 2008) și șef de secție (din 2015).

    De-a lungul timpului, principalele activități ale domnului Marius Ioan Piso au fost:

    Din punctul de vedere al cercetării pe plan național:
    • șef de laborator (1988), cercetător științific (1983) în cadrul Laboratorului „Gravitație și tehnici de măsurat vibrații și accelerații”;
    • a condus programul național de cercetări în gravitație cu
    aplicații industriale și speciale, în perioada 1988-1995;
    • a propus și coordonat înființarea Institutului de Științe Spațiale (1990) prin fuziunea Centrului de Astronomie și Științe Spațiale cu Laboratorul Gravitație în cadrul Institutului de Fizică Atomică – ISS fiind în prezent institutul național reprezentativ pentru activitățile spațiale;
    • a înființat și condus (2005) grupul de microsateliți în cadrul ISS – grup care a construit primul satelit românesc (2011) – în prezent Centrul de competență pentru microsateliți, atestat de ESA.
    La Agenția Spațială Română (ROSA):
    • a propus și coordonat înființarea Agenției Spațiale Române (1990, din 1995 aceasta având statutul de persoană juridică) fiind primul director executiv al ROSA și devenind președintele ROSA (din 2004) după academicianul Virgiliu Niculae Constantinescu (1993-1997) și G-ral dr.ing. Dumitru Dorin Prunariu (1998-2004);
    • a coordonat reorganizarea ROSA (în 1998) în forma care este funcțională și în prezent; a obținut pentru ROSA Ordinul Meritul Cultural pentru cercetare științifică în grad de ofițer (2015).

    În cadrul Organizației Națiunilor Unite:
    • conduce delegația României (din 2003) sau este delegat (din 1994) la Comitetul ONU pentru Utilizări Pașnice ale Spațiului Extraatmosferic (COPUOS);
    • este ales președinte COPUOS – COmitee of the Planet Uses of Outer Space, pentru perioada 2020-2022;
    • a participat la elaborarea studiilor și acțiunilor ONU pentru domeniile: NEO (obiecte periculoase în apropierea Terrei) și apărare planetară, microsateliți, coordonare globală și regională, managementul dezastrelor;
    • a coordonat și organizat conferințe ONU și seminarii (din anul 1999);
    • a coordonat organizarea Conferinței regionale pentru Europa a conferinței mondiale la nivel înalt UISPACE III (1999).

    In cadrul NATO:
    • reprezentantul României în Comitetul Science for Peace and Security (din 2004);
    • a participat la organizarea în cadrul RTO – Agenția pentru Cercetare și Tehnologie NATO a SSTAG – Space Science and Technology Advisory Group;
    • a organizat în România prima întâlnire a experților RTO NATO în domeniul spațial (2006), unde s-au stabilit pricipalele direcții de acțiune NATO în domeniul spațial și s-au înființat grupe de acțiune care funcționează în prezent.

    In cadrul International Academy of Astronautics (IAA):
    • în anul 2007 a fost ales membru în Board of Trustees;
    • din anul 2015 a fost ales șeful secțiunii IV din IAA;
    • din 2008 conduce grupul de lucru IAA “Space systems as
    critical infrastructures”;

    • a promovat acceptarea a patru membri români în IAA (aceasta are 800 de membri titulari pe plan mondial);
    • a organizat și coordonat manifestări științifice ale IAA – în principal în domeniul infrastructurilor spațiale critice – și a doua Conferință mondială de apărare planetară (Planetary Defense) în București (2011);

    In cadrul GEO – Group on Earth Observations:
    • reprezentant național din 2006; a coordonat organizarea, în România, a conferinței GEO – V la nivel ministerial (2008);
    • este reprezentant național pentru COSPAR – Committee on Space Research, IAF – International Astronautical Federation – și pentru alte organizații.

    De-a lungul timpului, domnul Marius Ioan Piso a primit
    următoarele Distincții speciale:

    • Cavaler al Ordinului Național Serviciul Credincios (2003) și apoi în grad de Ofițer (2009);
    • Doctor Honoris Causa al Universității de Vest Timișoara (2015),
    • Doctor Honoris Causa al Universitatea Tehnică din Chișinău (2015);
    • Doctor Honoris Causa al Universității Politehnica București (2019)
    • Asteroidul 10466, descoperit în anul 1981, a primit numele Marius-Ioan cu mențiunea “Marius-Ioan Piso (born 1954) is President of the Romanian Space Agency (ROSA) and a leading advocate for space research in Romania. Over two decades he orchestrated the process of Romania becoming a member of the European Space Agency”.

    • „Deoarece inteligența noastră nu poate păși decât pe calea cuvântului, acela care îl falsifică trădează societatea publică.”

    • Parafrazand una din ultimele amanatii ale unui alt mare specialist mondial, „poftim! acum ii luati si titlurile…”

    • Stimate domn, ce cerceteaza de fapt acest Piso? Dati-ne un copy paste cu publicatiile sale de pe Web of Science, ca sa ne lamurim! Personal nu am timp de cautat Piso pe Web of Science, de aceea va rog s-o faceti dumneavoastra!

      Nu doresc sa emit comentarii la adresa „savantilor” ce au facut parte din comisia de doctorat a lui Piso, dar exista un grad de penibilitate mult mai mare valoric decat ZERO, in ceea ce priveste personajele respective!

      • My Herr Arnie,
        Nu prea știu să atașez un pdf la acest răspuns. Dacă îmi furnizați o adresă de email, vă pot furniza ceea ce ați solicitat. Adică Fișa ISI pe când ISI era ISI a lui Reuters, lui Marius Ioan Piso. Acum ISI Web of Science este a lui Clarivate. Nu știu dacă nu o să fie necesar să învâț chineza ca să înâeleg ce este cu Clarivate.
        OK?

        • Nu este necesar sa-mi trimiteti „realizarile” stiintifice ale lui Piso. Oricum nu puteti atasa pdf-uri mesajelor scrise pe aceasta platforma. Am sacrificat putin timp si am aprofundat pe isiknowledge lucrarile indexate ISI ale lui Piso. M-am convins! Exact ZERO. Nu stiu de ce am senzatia ca Piso e un idiot autentic. Probabil ca daca ar fi supus unui bacalaureat serios constand in evaluari la math si fizica, sigur nu ar promova!

          PS Nu e greu deloc sa intelegeti ce este cu Clarivate Analytics. e necesar doar sa perseverati putin. Face exact acelasi lucru ca si Reuters, numai ca prezentarea datelor este putin diferita.

          • Problema este că acest personaj, împreună cu Dr. Ing. Cătălin Nae, directorul INCAS, a hăpăit, sub protecția CI-DGIA, zeci de ani un salariu imens, a smântânit finanțările în domeniul cercetării, a blocat și distrus oameni care poate ar fi realizat ceva. Problema este că dacă se spun care sunt realitățile urlă DGIA-CI, acum la MApN, sub comanda Gen Happy Hăpău. În cazul extrem, se pensionează cu o pensie de moare calul de uimire. Pensia o capătă tot prin extorcarea contribuabi-lor. Senzația este greșită: Piso nu e idiot autentic, e alcolic autentic. Deci, My Herr Arnie, până la urmă, întrebarea este cum o punem?

    • Auzi, astea-s copy/paste? Ca vreau si eu un job unde lucrezi tu, daca da. Nu de alta, dar cand vad cum impanziti tot internetul de astfel de comentarii in favoarea unor dubiosi, sunt dispus sa inchid si eu un ochi, asa, pe o mie, doua de euroi. Si cand vad si cat de multi sunteti, ma gandesc ca sunt locuri disponibile… ce zici, o referinta, un e-mail de cv, ceva?

    • UN MARE ESCROC asta este PISO ! Poate nu l-ati auzit cum vorbeste limba romana ! Cat despre Stiinte spatiale nici nu se poate vorbi ca ar avea ceva notiuni ! DHC este doar pentru CV- ca intre prieteni- ce cloaca e si la UPB – Ecaterina pe care o recomanda Vanghelie care este. Si Elena Ceasusescu era membru al Academiei si cel mai bun chimist- asta nu insemna ca stia vreo boaba de chimie! Cand vom scapa de scursurile astea? Probabil cand nu ii va mai suporta pamantul !!!! Spor in toate !

  12. ROSA este una dintre cele mai putin transparente, daca nu cea mai opaca, agentii care finanteaza cercetarea romaneasca. Am inceput sa urmaresc subiectul cand au aparut comunicatele Ad Astra. Acestia au incercat in repetate randuri sa obtina informatii de la ROSA si nu au obtinut nimic. Concluzia este ca modul in care se cheltuie banii din programele optionale este foarte obscur. Vedeti mai jos ultimul comunicat unde gasiti si linkuri la schimbul de mesaje dintre Ad Astra cu ROSA si ESA.
    https://ad-astra.ro/2020/05/13/comunicat-ad-astra-referitor-la-lipsa-de-transparenta-a-rosa/

  13. D-le Popescu (sau Piso, cum preferati),

    Despre lucrarile si realizarile de mai jos vorbiti, si 54 citari, h = 3 ???? Asta e omul ? Asta e zestrea lui profesionala in stiinte spatiale ? Ciupiti-ma sa ma trezesc..asta e specialistul no. 1 in ‘stiinte spatiale’ in Romania ? Sa ne fereasca Dumnezeu, pe noi si pe banii nostri aruncati in ghena. Informati-va si uitati-va la cv-urile tinerilor (romani) profesionisti din State in acest domeniu, si comparati. Evident, aia nu au DHC, ordine cavaleristice, etc..toata damblaua asta..Si de asta ne pute..ca nu-i de-al nostru, dintre noi si pt. voi.

    &&
    Sursa: Scopus, 2020

    Critical space infrastructure taxonomy
    Georgescu, A., Gheorghe, A.V., Piso, M.-I., Katina, P.F. 2019 Topics in Safety, Risk, Reliability and Quality 0
    View abstract Related documents
    Critical space infrastructure protection
    Georgescu, A., Gheorghe, A.V., Piso, M.-I., Katina, P.F. 2019 Topics in Safety, Risk, Reliability and Quality 0
    View abstract Related documents
    National and global effects—Malfunction and destruction of CSI
    Georgescu, A., Gheorghe, A.V., Piso, M.-I., Katina, P.F. 2019 Topics in Safety, Risk, Reliability and Quality 0
    View abstract Related documents
    Critical infrastructure
    Georgescu, A., Gheorghe, A.V., Piso, M.-I., Katina, P.F. 2019 Topics in Safety, Risk, Reliability and Quality 0
    View abstract Related documents
    Governance by emerging technologies—The case for sand and blockchain technology
    Georgescu, A., Gheorghe, A.V., Piso, M.-I., Katina, P.F. 2019 Topics in Safety, Risk, Reliability and Quality 0
    View abstract Related documents
    Crisis and emergency situation management
    Georgescu, A., Gheorghe, A.V., Piso, M.-I., Katina, P.F. 2019 Topics in Safety, Risk, Reliability and Quality 0
    View abstract Related documents
    Serious gaming and policy gaming
    Georgescu, A., Gheorghe, A.V., Piso, M.-I., Katina, P.F. 2019 Topics in Safety, Risk, Reliability and Quality 0
    View abstract Related documents
    Critical space infrastructure interdependencies
    Georgescu, A., Gheorghe, A.V., Piso, M.-I., Katina, P.F. 2019 Topics in Safety, Risk, Reliability and Quality 0
    View abstract Related documents
    CSG: Towards CSI research
    Georgescu, A., Gheorghe, A.V., Piso, M.-I., Katina, P.F. 2019 Topics in Safety, Risk, Reliability and Quality 0
    View abstract Related documents
    Space capabilities—A critical tool for nuclear issues
    Georgescu, A., Gheorghe, A.V., Piso, M.-I., Katina, P.F. 2019 Topics in Safety, Risk, Reliability and Quality 0
    &&

  14. Ioan Emil Popescu, totuși, din LAUDATIO, nu se înțelege cînd s-a născut Marius Ioan Piso, când, unde și cum a intrat la Facultate și când și cu ce medie a absolvit-o, când și-a dat masteratul și unde….

    • Domnule „Johnny The Kidd ” sa inteleg ca aveti nostalgia vremurilor cand erati mare si tare in UTC – UASCR. Sau poate aveti parerea de rau ca v-ati intors din strainatate.
      In Texan era tare frumos.

      • Cert este ca Piso e o nulitate. A se vedea rezultatele obtinute prin cautarea activitatii sale stiintifice pe isiknowledge.com

        Sa faci savanti din personaje care-si finalizeaza studiile de licenta la varsta de 28 de ani e o chestie posibila numai intr-o tara bantuita intens de impostura si coruptie!

        Comisia ce i-a acordat doctoratul lui Piso contine numai comunisti notorii, precum Radu Miron, Gottlieb si Ionescu Pallas. Legatura dintre acestia si continuum-ul spatiu timp este identica cu legatura indestructibila dintre o capra si o varza! In ce calitate a facut parte din comisie Radu Miron? „Marele matematician” nu era nimic altceva decat un farseur de doi bani!

        • Mulțumesc Arnie!!!
          Poanta cu Radu Miron nu o știam!!!
          Who the fuck is Gottlieb?
          Marius Ioan Piso și-a dat doftoratul la Iași!! De ce? Pentru că la Universitatea București era mult prea bine cunoscut!!! Când îi finalizau dosarul de doctorat, chiar dacă la Pișo condițiile erau foarte laxe, se împiedicau de exmatricularea din 1975 sau 1976, pe motive de drept comun,mușamalizate de Secu!!!
          Luni, 07.09.2020, mi-am susținut în public teza de doctorat. Am obținut calificativul Excelent. Factorul de Impact cumulat al contribuțiilor personale, al articolelor la care sunt prim autor sau autor corespondent este de 40.394. Am coeficientul Hirsh h=8. Asta în condițiile în care am fost tot timpul hăituit și ostracizat, chiar și după 1990. Rezultatele menționate mai sus ale găinarului Pișo sunt, prin comparație, penibile!! Ci

  15. Dragi binevoitori ai romanilor: MAI, CSAT, MS, MEC, PR, PE, GOV.ro, Presidency.ro
    Ce facem cu un celalalt schelet din biroul directorului IFIN-HH ??? EXISTA ACEEASI PROBLEMA CU SEFUL UNUI CENTRU PE CARE CV-UL si lucrarile din ultimul timp nu il recomanda sa fie platit in asa fel cum este acum. Foarte real si trist dar si cu impact emotional asupra tuturor romanilor este faptul ca un autointitulat „Sef CCR” nu a reusit si probabil ca nu va reusi niciodata sa porneasca productia de radiofarmaceutice la https://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/o-speranta-pentru-bolnavii-de-cancer-la-magurele-s-a-deschis-un-centru-de-cercetare-in-radiofarmacie.html. Poate Directorul General Interimar N. MARGINEAN nu se mai lasa pacalit (asa cu a facut-o NVZ si a tot inghitit galusca ca vezi doamne se poate dar suntem prea buni si astia de la ANM au ceva cu noi) ca acolo se marcheaza mii de noi molecule si se cerceteaza zeci de radiofarmaceutice si va dori sa investigheze cu ajutorul unui audit extern de la firma specializata (persoane calificate platite si care nu prea au trecut pe la centru…) si va dori sa incerce sa rezolve situatia absolut critica- in toata lumea la mai putin de 2 ani dupa instalare s-a inceput productia dar la noi nu. De ce? Pai fie sunt slabi oamenii platiti de stat ca sa porneasca treaba fie sunt interese obscure (turcii produc in Pantelimon de prin 2012 si dau o spaga pe undeva si ANM-ul nu da autorizatia). Suntem singurii de pe Terra care platim managementului unui centru ce nu produce nimic (nimeni nu intelege cum e tinut in functie- CV nu il recomanda). Poate trebuie si pe acolo o schimbare/inlocuire cu persoane competente. Domnul Director N. Marginean ar trebui sa curete putin buba si sa aduca oameni capabili sa porneasca motoarele si sa dea o mana de ajutor romanilor aflati in suferinta si nevoiti sa plateasca 4500 lei la privat pentru o imagine la PET-CT. Ce ziceti este un subiect interesant pentru DIRECTIA IFIN-HH, Ministerul Sanatatii, MEC, CSAT ? Noul Director general interimar instalat are acum responsabilitatea si posibilitatea sa dovedeasca ce poate. Renumitul savant L. Trache a incercat sa rezolve situatia si a esuat! Haideti sa avem o tara ca afara- canadienii si multi alti europeni beneficiaza de investigatii si tratament cu radiofarmaceutice de vreo 30 ani iar romanii cumpara din Ungaria si de la turci! Halal natiune ! Aceeasi vopsire de gard si inauntru un ditamai leopardul !!!!

  16. Stimate FP, situatia descrisa se regaseste in multe institute de cercetare. Pentru ca exista interese divergente si institutele de cercetare greu colaboreaza intre ele. Tot ce tine de fabricarea medicamentelor, inclusiv radiofarm.ar trebui sa fie unul singur cu mai multe sectii/depart. Asa fiecare sta pe feuda lui si se descurca cum poate. La noi solidaritatea si coeziunea stiintifica si sociala sunt greu de gasit.

  17. Articolul de fata este iesit din comun si aduce o reala plus-valoare contributiilor anterioare realizate din interiorul sistemului R&D-RO. Din acest motiv insa se impune si un amendament fata de paralela, realizata atat in articol cat si in unele comentarii, intre situatiile dlor. N.V. Zamfir (IFIN-HH) si I. Piso.

    Fata de mentiunile referitoare la factor h nul al celui de la doilea, primul are unul cu totul semnificativ, constituit NU prin articole realizate de colaborari internationale cu peste 100-1000 coautori ci pe baza a cateva zeci (2-3) de PRL-uri cu 2-3-4 autori (v. WoS). Cel mai important aspect este faptul ca teza de doctorat a primului se gaseste in biblioteca IFA (actuala BNF), avand un subiect in care NVZ a lucrat incepand ca student, doctorand si in final conducator de doctorat. Statura de scientist a lui NVZ este astfel dincolo de orice discutie, ea nefiind totusi una singulara: spre cinstea lor, destul de multi colegi din IFA – cu varste apropiate de a lui NVZ sau si mai tineri – au rezultate similare sau cu variatii de +/- 20-30% . Orice comparatie cu teze de doctorat realizate in alte institutii decat locul de munca, si in timpul ocuparii deja a adiverse functii onorifice, este cu totul neavenita.

    Este insa posibila si identificarea unui numitor comun evident: apartenenta la sistemul R&D-RO.

    Numai apartenenta la acest sistem poate explica de ce NVZ, la revenirea din US in 2004 a acceptat preluarea unei conduceri de institut fara schimbarea nr. 2 – director economic ocupand din 2002 pozitia respectiva cu 4.2 ani vechime de economist, dupa ce o prima pozitie de director economic INCD o ocupase anterior imediat dupa obtinerea diplomei de economist (legea impune o vechime de 11 ani, dar probabil nu pentru toti).

    Mai mult, afirmand public existenta unei situatii falimentare a IFIN-HH in anul 2004, NVZ a continuat pana in prezent mentinerea in functie a aceluiasi director economic. Ce altceva poate explica aceasta situatie decat acelasi sistem R&D-RO? E de asteptat ca, dupa incheierea actiunii actuale a corpului de control MEC (la solicitarea unor colegi din IFIN-HH) sa fie schimbat acest director economic precum si toti ocupantii de pozitii administrative fara respectarea conditiilor de studii si vechime? Raspunsul pe care il consider realist este ca NU, sistemul nepartinic de relatii ce guverneaza in realitate si R&D-RO nefiind posibil sa accepte asa ceva: nu l-au schimbat pe el evenimentele din 1989 si o sa-l schimbe articole din HN?!

    Si acum ultima intrebare: este cunoscut ca institutiile de baza, tinand si de interesul national, sunt (sau ar fi necesar sa fie) supervizate de SRI. Ce a facut acesta cu intreg sistemul R&D-RO (sau cel putin cu directorul economic de mai sus) daca nici un respect elementar al angajarilor in functie de studii si vechime nu mai este functional pe la noi?!

    • @Vlad Avrigeanu
      Cred că întrebarea corectă nu este ce a făcut SRI, ci ce anume au făcut decizionalii statutului, ani la rând, cu informările primite de la SRI.
      Adică, altfel spus, întrebarea este dacă politicienii cu funcții în Guvern țin cont de informările puse la dispoziție, conform legii siguranței naționale (nr.51/1991), de serviciile de informații în deciziile pe care le iau, sau doar de interesele lor de partid.
      Totuși, până să ajungem la chestiunea de mai sus, cred că nu ar trebui să pierdem din vedere capacitatea sistemului R&D de a se autogestiona și autocurăți de uscături.
      Pentru că niciodată nu va putea cineva din afară, doar coercitiv, să mangerieze mai bine problemele decât o fac cei din interior.
      Eu abia aici văd adevărata problemă.
      Nu credeți?

      • Aveti dreptate, in prima instanta, in privinta intrebarii corecte. Nu am facut abstractie de posibilitatea de a fi existat informari conforme transmise de serviciile de informatii si neluate in consideratie de factorii decizionali. Dar in acest caz nu se pune in continuare intrebarea ce rost mai au serviciile de informatii daca informatiile respective oricum nu conduc la rezultatele necesare d.p.v. al sigurantei nationale, iar partidele fac numai ce le convine lor d.p.v. al intereselor de partid? Nu am studii de stiinte sociale, dar mi se pare ca ceva e putred rau in Danemarca asta.
        In ceea ce priveste capacitatea sistemului R&D de a se autogestiona și autocurăți de uscături, observatiile experimentale inclusiv din ultimii 30 de ani confirma ca aceasta lipseste cu desavarsire. Vreti sa ma contraziceti? Sa asteptam rezultatele corpului de control MEC, urmare a adresarii catre corpul de control al primului ministru, si mai vorbim pe urma…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

De la numerologie la ”România Educată”

Religiozități arhaice în contemporaneitate   O doamnă inspector din Galați a dat o circulară școlilor cu privire la un ”training” (inevitabil, online) de numerologie care...

A patra întrebare: Când intrăm în blackout?

Se îndesesc zilele prin care ne trece glonțul “energetic” pe la ureche. Aceasta, de fapt, era a treia întrebare a articolului de...

Cu stiletto pe pârtia de ski sau cum mint politicienii că… depolitizează educația

Politicienii, noi și vechi, vor să… depolitizeze educația cu grația unei doamne care, după șampania de anul nou, o ia pe pârtia de ski...

Ministerul Culturii e gol!

Răspunsul Ministerului Culturii la semnalul de alarmă tras de cineastul Alexander Nanau poate părea năucitor, dar în realitate nimic nu-i nou sub...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.