marți, mai 17, 2022

Consecințe economice ale războiului din Ucraina

Invadarea Ucrainei de către Rusia a declanșat un nou război în Europa, care durează deja de două luni și încă nu i se vede sfârșitul. Cu cât conflagrația se prelungește, cu atât amenințările la adresa ordinii mondiale devin mai mari. Reacția lumii occidentale a constat, printre altele, în aplicarea unor sancțiuni economice importante. Deși este încă prea devreme pentru a ști cum se vor termina aceste evenimente dramatice, unele consecințe economice ale războiului sunt deja vizibile.

În momentul invadării Ucrainei de către armata rusă, economia mondială se confrunta cu un șoc stagflaționist major, deși acesta era mai puțin violent decât cel din ​​1973-1974. Șocul a fost totuși destul de puternic și s-a manifestat într-o pluralitate de forme pe partea ofertei: de energie fosilă (petrol, gaz și cărbune), de produse alimentare (porumb), de îngrășăminte chimice (pe bază de potasiu și de azot) și de materii prime industriale (nichel, titan). Aceste bunuri aveau o pondere ridicată în exporturile Rusiei și ale Ucrainei, iar izbucnirea războiului între cele două țări a determinat creșterea prețurilor mondiale ale mărfurilor respective.

Înainte de invadarea Ucrainei, unii economiști au avertizat asupra riscului apariției stagflației, din cauza creșterii prețurilor și a blocajelor în lanțurile de producție mondiale, provocate de pandemia Covid-19, de schimbările climatice și de restructurările majore produse în economia mondială. Acești factori erau considerați însă de natură temporară, susceptibili să dispară pe măsura revenirii la lanțurile de producție normale. Războiul fratricid din Ucraina a schimbat totul, deoarece a făcut ca șocul de pe partea ofertei să devină și mai puternic, să se transmită printr-un număr și mai mare de canale și să tindă să se permanentizeze.

Astfel, scăderea ofertei de materii prime de bază și de produse energetice determină reducerea activității în ramurile prelucrătoare, cum ar fi, de exemplu, industria automobilelor sau aceea a componentelor electronice. Pe de altă parte, creșterea prețurilor reduce puterea de cumpărare a consumatorilor. Această coexistență a reducerii activității economice cu accelerarea inflației este numită în literatura economică „stagflație”. Termenul desemnează o situație economică paradoxală, caracterizată prin dispariția locurilor de muncă, creșterea prețurilor, scăderea profiturilor întreprinderilor, reducerea investițiilor și, în final, amplificarea deficitelor bugetare.

Natura și amploarea consecințelor stagflației depind de durata fenomenelor menționate. Este de presupus că în țările terțe – nu și în Ucraina, a cărei infrastructură a fost în mare parte distrusă, și respectiv în Rusia, la cazul căreia ne vom referi mai jos – revenirea economiei la situația de dinainte de invazie va fi doar întârziată. Băncile centrale se vor confrunta în continuare cu amplificarea inflației, însă problema lor rămâne aceiași ca înainte de începerea războiului: reducerea inflației fără a împiedica relansarea economiei. Cu cât războiul se prelungește și aplicarea de sancțiuni împotriva Rusiei continuă, cu atât economiile țărilor nebeligerante vor regăsi însă mai greu calea creșterii echilibrate, din cauza ajustărilor costisitoare și consumatoare de timp ale aparatului lor de producție.

Analiza este valabilă pentru toate țările, dar în grade diferite. România, de exemplu, a importat în ultimele decenii mai puține materii prime din Rusia și Ucraina decât Franța sau Marea Britanie și a exportat în aceste două țări mai puține bunuri și servicii decât Germania sau Italia. Se poate, deci, presupune că economia României va fi mai puțin afectată.

Această ipoteză este confirmată de instituțiile financiar-monetare internaționale, care au o viziune echilibrată cu privire la evoluția viitoare a economiei României. În raportul prezentat la recenta reuniune (aprilie 2022) a Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), se estimează că în România creșterea economică va fi de 2,2% în 2022 și de 3,4% în 2023. Inflația anuală prognozată este 9% în 2022 și 4% în 2023, iar rata șomajului, 5,6% în acest an și 5,5% anul viitor. Subliniind marile incertitudini create de război, în primul rând cele referitoare la durata aplicării sancțiunilor, documentul amintit conține numeroase informații importante cu privire la situația și perspectivele economice la nivel mondial, al zonei euro și al Europei Centrale și de Est.[1]

În ceea ce privește România, să admitem că impactul este cel definit prin indicatorii menționați mai sus. Este vorba, evident, despre un șoc important, însă incomparabil mai mic decât cel suferit de România în anii 1990-2000, când a avut loc o recesiune economică prelungită și de mari proporții.[2]

Problema este că chiar și înainte de invadarea Ucrainei, politica economică dusă de autoritățile române a fost adesea una populistă.[3] În prezent, tendințele cele mai îngrijorătoare sunt creșterea deficitelor bugetare, a datoriei publice și a inflației. Or, măsurile preconizate de guvernul actualul sunt bizare, deoarece vizează mai ales oprirea scăderii cererii și mai puțin creșterea ofertei.[4] Această orientare populistă evidentă pune subt semnul întrebării corectarea tendințelor negative amintite, deoarece creșterea nesustenabilă a cheltuielilor publice și a salariilor nominale duce la inflație, apoi la stagflație și, în cele din urmă, la colapsul economiei, care reduce salariile reale la un nivel mult mai mic decât erau înainte de lansarea politicii populiste. În plus, finanțarea măsurilor anunțate de guvern urmează să se facă în principal din fonduri europene (9 miliarde lei comparativ cu 8,3 miliarde lei din bugetul de stat), ceea ce, având în vedere binecunoscuta incapacitate a autorităților române de a atrage fonduri europene, face ca întregul program să fie problematic.

În realitate, este vorba despre o nouă manifestare a populismului economic, concepție împărtășită, în măsură mai mare sau mai mică, de toate partidele politice și guvernele României din perioada postcomunistă. Noutatea este că populismul este justificat acum prin sintagma „economie de război”, deși România nu se luptă cu nimeni și se bucură de garanții de securitate fără precedent în întreaga sa istorie.

Să spunem acum câteva cuvinte și despre Rusia. Autoexcluzându-se din comunitatea internațională, Rusia este pe punctul să-și distrugă singură partea modernă și deschisă spre exterior a economiei sale. Exclusă din sistemul financiar internațional și supusă unui embargou al exporturilor de bunuri de proveniență americană și europeană, care merge de la înalta tehnologie până la componentele pentru avioane, această țară a intrat într-o spirală recesionistă și inflaționistă, în care rubla s-a depreciat cu 32% de la începutul anului 2022 și cu 72% de la anexarea Crimeii în 2014. Regimul de la Kremlin beneficiază încă de rentele obținute prin exportul de petrol și gaze naturale în Europa, care, deocamdată, continuă, în pofida atrocităților comise în Ucraina. Este însă de notat că Parlamentul European a adoptat recent o rezoluție care cere un embargo total şi imediat pentru importurile de petrol și gaze naturale ruseşti, precum şi extinderea substanţială a listei de sancţiuni.[5]

Viitorul nu este tranșat pentru Rusia: dacă se ajunge rapid la un acord de pace satisfăcător, sancțiunile, care lovesc în miezul economiei ruse, vor putea fi anulate. În acest caz, șocul va fi tranzitoriu, iar economia își va reveni. În cazul unei ocupații prelungite a Ucrainei, economia Rusiei se va contracta însă durabil.

Astfel, pe baza sancțiunilor impuse de țările occidentale, FMI estimează scăderea PIB-ului Rusiei în 2022 cu 8,5%.[6] Această cifră pare derizorie în raport cu amploarea sancțiunilor, însă ea reflectă creșterea economică ridicată realizată în primele luni ale anului 2022, înainte ca acestea să fi fost adoptate și să înceapă să-și producă efectul. Măsurată ca diferență între sfârșitul anului 2022 și sfârșitul anului 2022, nu ca medie anuală, scăderea PIB-ului va fi, probabil, mai mare decât cea estimată de Fond. Însă nu acesta este lucrul cel mai important. Grav este că politica lui Putin antrenează Rusia într-o recesiune economică durabilă, cu o reducere permanentă a PIB-ului de 15%-20% anual și o scădere corespunzătoare a venitului real al populației, cu tot ceea ce implică aceasta. Reorientarea spre spațiul asiatic a regimului lui Putin este o iluzie: decuplată de Occident, Rusia nu va fi decât o vasală a puterii chineze.

Să revenim la economia mondială. Izbucnirea războiului la frontierele Uniunii Europene, război început de un regim autoritar, care se declară adversar al valorilor civilizației occidentale, care încearcă să influențeze voturile din țările democratice, susține partide politice eurosceptice și eurofobe, dispune de cel mai mare număr de ogive nucleare de pe planetă și reprimă drastic orice formă de opoziție a schimbat profund condițiile elaborării și aplicării politicilor economice în toate țările lumii. Decizia Germaniei de a-și tripla (temporar) bugetul militar este semnul cel mai clar în această privință.

În ceea ce privește politicile bugetare ale statelor din zona euro, vom asista, probabil, la o mai mare laxitate a Comisiei Europene față de deficitelor bugetare. Impactul șocului stagflaționist, creșterea cheltuielilor militare, costul primirii refugiaților – care ar trebui considerat o investiție –, accelerarea investițiilor în infrastructura energetică menită să ducă  la reducerea dependenței de petrolul și gazele rusești constituie factori care acționează toți în aceiași direcție: creșterea cheltuielilor publice. Ca urmare, nu este exclus ca, după programul „NextGenerationEU”, finanțat prin împrumuturi de pe piețele de capitaluri contractate în numele UE, să fie elaborat un nou plan de același gen, impus de această dată economia de război.

Problema pe termen lung este finanțarea acestor cheltuieli publice sporite. Creșterea impozitelor și taxelor în plin șoc stagflaționist ar fi contraproductivă; rămâne recursul la împrumuturi. Or, posibilitatea contractării unor împrumuturi mutuale de genul celor folosite pentru finanțarea programului „NextGenerationEU” a apărut în condiții speciale, și anume ca urmare a scăderii ratelor dobânzilor reale, cauzată, la rândul său, de anticipațiile privind inflația.

Sistemul Rezervelor Federale al SUA (Fed) a majorat recent rata dobânzii directoare cu 0,25 puncte procentuale, deși rata dobânzii la obligațiunile de stat americane cu scadența de cinci ani a urcat la 2,63%, fiind pentru prima dată, după 2006, mai mare decât rata dobânzii aferentă obligațiunilor de stat cu scadență de trei ani (2,60%), care, la rândul său, este mai mare decât rata dobânzii la scadența de treizeci de ani. Este și acesta un fenomen paradoxal, care contrazice logica financiară obișnuită. În timpuri normale, cu cât o investiție este pe termen mai scurt, cu atât randamentul său este mai mic. Invers, cu cât banii investiți sunt blocați o perioadă de timp mai lungă, cu atât rata dobânzii trebuie să fie mai mare pentru a compensa riscurile pe care le incumbă o investiție pe termen lung. Curba dobânzilor, care reprezintă nivelul ratelor dobânzilor în funcție de scadență (maturitate) este, deci, în mod normal, crescătoare.[7] Iată ce înseamnă sintagma „economie de război”!

În acest context, Banca Centrală Europeană (BCE) și-a confirmat în 14 aprilie a.c. intenția de a înceta achizițiile de obligațiuni de pe piețele financiare, însă nu a oferit nici o indicație nouă cu privire la calendarul de înăsprire a politicii sale monetare, subliniind doar incertitudinile legate de războiul din Ucraina. Cu alte cuvinte, BCE este mai prudentă decât Fed și nu exclude lansarea unui nou program de cumpărare de titluri de stat, în caz că șocul se va prelungi în timp. Obiectivul inflației de subt 2% va fi amânat atunci pentru vremuri mai bune.

Timișoara, 22 aprilie 2022


[1] – IMF, World Economic Outlook: War Sets Back the Global Recovery, Washington, DC, April, 2022.

[2] – PIB-ul României: Evoluţia Produsului Intern Brut – INS, Ziarul Financiar, https://www.zf.ro/zf-utile/pib-ul-romaniei-evolutia-produsului-intern-brut-ins-8264863.

Pentru o analiză a cauzelor acestei recesiuni, a se vedea și lucrările autorului: Criza, statul şi piaţa, Oeconomica, 1, 2011, p. 5-15; Tranziţia şi grupurile de interese, Oeconomica, 2, 2011, p. 15-27, http://ecol.ro/content/tranzitia-si-grupurile-de-interese; Sunt capabile elitele româneşti să regândească rolul statului?, Ziarul Financiar, 23 august 2017, http://www.zf.ro/opinii/sunt-capabile-elitele-romanesti-sa-regandeasca-rolul-economic-al-statului-16703137; Rolul economic al statului: o veche problemă rămasă deschisă, Ziarul Finanaciar, 19 ianuarie, 2018, http://www.zf.ro/opinii/rolul-economic-al-statului-o-veche-problema-ramasa-deschisa-16933651; Dimensiunea morală a economiei de piață,   http://www.contributors.ro/economie/dimensiunea-morala-a-economiei-de-piata/; Salariul minim și stafia comunismului, http://www.contributors.ro/cultura/salariul-minim-%C8%99i-stafia-comunismului/; Mentalitatea anticapitalistă: o mare problemă a României, http://www.contributors.ro/economie/mentalitatea-anticapitalista-o-mare-problema-a-romaniei/; Deficitele gemene şi viabilitatea politicii economice, http://www.contributors.ro/economie/deficitele-gemene-si-viabilitatea-politicii-economice/; Statul şi piaţa,  http://www.contributors.ro/economie/statul-%C8%99i pia%C8%9Ba/.

[3] – S. Cerna, Pericolele populismului macroeconomic, https://www.contributors.ro/pericolele-populismului-macroeconomic/; Economia între populismul politicienilor și capturarea statului de către vânătorii de rente, https://www.contributors.ro/economia-intre-populismul-politicienilor-si-capturarea-statului-de-catre-vanatorii-de-rente/

[4] – Guvernul României, Sprijin pentru România. Măsuri propuse de coaliția de guvernare, https://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Sprijin_pentru_ROMANIA.pdf

[5] – Rezoluția Parlamentului European din 7 aprilie 2022,

https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2022-0121_RO.html

[6] – https://www.imf.org/en/Search#q=russia%2C%20growth&sort=relevancy

[7] – S. Cerna, Economie monetară, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2009, p. 610.

Distribuie acest articol

48 COMENTARII

  1. O analiza demna de Sorin Ionita.
    Se vorbeste cu nonsalanta despre hotarirea EU privind embargo gaze, petrol, dar nu se spune nimic de consecintele acestuia, mai ales pt Europa. Fostul presedinte neamt Gauck, vorbea de cresterea cu doua milioane a somerilor. Probabil va fi mult mai mult.

    Se vorbeste, cu bucurie, despre scadere pib rusia cu 20% anual. In citiva ani tinde catre zero. Pe ce baza?
    Si nu se spune nimic despre China, India si restul lumii.

    • it;s the right time you to write an article! Wish you good luck! Contributors.ro would be happy!

      PS
      sunt un anonim si asa vreau sa raman dar nu pot sa nu reactionez si nu am legatura cu platforma invocata mai sus si nici cu autorul – astept cu mare interes articolul dvs pentru a critica uneori este usor a dezvolta o idee/un articol in scris este mai consumator de timp daca nu si mai mult. Spor!

    • Ca să-i mai tai domnului „neamtu tiganu” avântul de comentac, reiau aici ideile postate la un alt comentariu care-l vizează, de la un articol recent (nu cred că este necesară o reacție per se la ceea ce a scris aici, tot ce scrie se încadrează în ceea ce am observat eu la el): „neamtu tiganu” postează constant pe „Contributors” comentarii anti-europene, anti-americane și, ocazional pro-putiniste (despre care el consideră probabil că le argumentează subtil, în calitate de cetățean european/ rezident în Germania, dar tot putiniste sunt). Asta spre avizul celor care accesează ocazional „Contributors” și nu comentează, dar și pentru memoria Internetului.
      M-am cam săturat ca, după ce ani la rând au ținut-o langa, nici măcar acum, după ce a devenit vizibil pentru orice om cu conștiință că ideile pe care le promovează sunt dăunătoare românilor și europenilor în general, și după ce Rusia a renunțat la orice aparență de „partener de discuții”, „neamtu tiganu” și alți câțiva să continue să sape la temelia civilizației occcidentale, și asta pe un site care se adresează unor cititori inteligenți și pro-occidentali.
      Dacă are măcar puțin bun simț, ar putea să se abțină măcar până la eșecul invaziei în Ucraina.

      • sape la temelia civilizației occcidentale
        *******
        Oare daca cineva crtica un politician roman e antiroman?
        Sau daca critica unu american, sau neamt, sau european e antiamerican antigerman antioccidental? Oare democratia occidentala nu inseamna si critica anumitor aspecte? Oare nu se pot pune intrebari de cum sunt posibile actiunile criminale ale lui Putin.?

        Cristos a inviat?

        • @neamtu tiganu
          Stereotipurile, generalizarile, atacurile la persoana si in special promovarea urii si a violentei (volkshetze cu megafonu’ in piata) se numara printre abuzurile dreptului la opinie. In contrast, dialogul, dezbaterea publica si criticile sunt binevenite, chiar dorite. Altfel, ar exista doar aplauze, a se vedea in Rusia lui Putin de ex (15 ani inchisoare pentru cei care critica invazia Ucrainei).

          P.S. maine, poimaine, vine pateticul Gogu Vasile sa ma eticheteze in neomarxist, antiroman si implicit in dusmal al poporului. Sub pretextul ca ideile mele difera de ideile lui, sunt mai putin traditionaliste, prefer bucataria mediterianana si asiatica, ascult muzica pop in loc de muzica populara, nu sunt un adept al stereotipurilor, apreciez omul in functie de calitati, competente si rezultate (mai putin in functie de origine) samd. Cum se numeste cand cineva doreste sa dicteze ideile, opinea si valorile -cu forta- fara dialog, schimb de argumente, etc? Citez:
          „Alianța noastră se declară fățiș împotriva oricărei forme de marxism contemporan. Curentele de corectitudine politică, ideologia de gen, egalitarismul sau multiculturalismul sunt forme camuflate ale plăgii neomarxiste. Niciun dialog nu se poate lega cu cei care, sub falsul paravan al combaterii discriminărilor, ajung să distrugă ierarhiile și valorile pe care secole de tradiție le-au ridicat cu răbdare și dragoste”
          https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ce-este-de-unde-vine-si-ce-vrea-aur-partidul-de-extrema-dreapta-care-a-ajuns-de-la-putin-peste-zero-la-pragul-electoral-1413193?msclkid=98f2f95fc48611ec9f3b0de6eb5d7312

          • Lasă, că nu bucătăria mediteraneană o promovezi tu pe-aici. Taxele pe carbon le promovezi tu pe-aici, iar asta e măsură marxistă.

            Intervențiile masive ale statului în economie sunt la modul general socialiste. Dacă economia respectivă se bazează pe corporații, vorbim de fascism. Dacă se bazează pe proprietate de stat, vorbim de marxism. Ce ne poți spune despre Deutsche Bahn sau despre noul aeroport Berlin Brandenburg, or fi afaceri private?

            • (1) Privatizarea DBSchenker (CFR Marfa cum ar veni) este inevitabila (se afla in dezbateri… a ramas doar o intrebare de timp). Privatizarea DB-calatori este o misiune imposibila, dat fiind ca este supraindatorata si scrie cifre rosii – pierderi in jur de 1 miliard pe an. https://www.dvz.de/rubriken/meinung/detail/news/2022-als-schluesseljahr-fuer-schenkers-zukunft.html
              (2) La Airport BER, guvernul federal a devenit actionar cu 24%, dar mai mult de nevoie decat de voie. Caci senatul nostru destept (rosu-rosu-verde) a angajat un contractor general dubios din Finlanda (cu legaturi prin Londra) care daduse cu oistea in gard. Evolutia finalizarii, explodarea costurilor (cu rectificarea planului tehnic, etc) sunt bine cunoscute. In fine, dezbaterile privatizarii partiale au fost demarate la inceputul anului 2020, dupa care au fost intrerupte de criza Corona. Din cate am inteles insa vor fi reluate pe parcursul acestui an.
              (3) Germania a privatizat cam tot, inclusiv Posta, terenurile federale (ca fapt divers detine mai putine terenuri decat Grecia), active imobiliare, etc, incl. imobilele primariilor. Multe primarii s-au mutat in chirie si se descurca din venituri, vanzari servicii publice de calitate, etc. Sectorul energetic este dezvoltat in exclusivitate de companii private si parteneriate intre sector public (consilii locale) si sector privat. Guvernul federal nu detine nimic.

              (4) In rest, Marea Depresie din 1929-1939 a evidentiat ca interventiile statului (corectarea cursului cu ajutorul politicilor fiscale si monetare) sunt necesare. Aici pe scurt: https://en.wikipedia.org/wiki/Great_Depression_in_the_United_States#Political_responses_of_the_depression_era

            • Dacă se bazează pe proprietate de stat, vorbim de marxism.
              ____
              Romanasu’ nostru (George Simion) se declara „fatis impotriva oricarei forme de marxism contemporan” dar el ar vrea sa nationalizeze sectorul energetic si toate companiile strategice. In concluzie, marele calusar anti-neomarxist subscrie la marxismul original (de rit vechi). De-a rasul plansul este putin zis. https://www.stiripesurse.ro/george-simion-aur-ar-vrea-nationalizarea-companiilor-din-energie-nu-pe-modenul-pmr-ului-ci-pe-m_2232905.html

            • @Florix – Deutsche Post e așa de privatizată, încât acționarul principal e KfW, o bancă de stat :) După care a mai cumpărat și DHL. Privatizări din astea numai Franța mai știe să facă :)

              Nu știu ce zice George Simion, eu consider AUR ca fiind teleghidat de la Moscova. Practică un naționalism de operetă, tocmai ca să împiedice coagularea unui naționalism autentic. Probabil asta face și AfD în Germania.

              Interesant e că aflu de la tine ce zice George Simion, la fel cum și despre Fox News am aflat tot de la tine. Nu crezi că tocmai așa devine transparentă misiunea? :)

            • Comentacul „Harald” ar putea se ia de mână cu „Neamtu tiganu” în noul Reich pe care se pare că îl visează, dacă așa ceva ar fi permis. Doi vajnici luptători împotriva marxismului. Doi speriați de posibilitatea ca alți cititori ai „Contributors” să nu fie de acord cu aberațiile pe care le promovează sub pretextul „libertăți ide exprimare”. Pentru cititorii neutri, e bine de reamintit că aceștia doi, și alți câțiva, ori de câte ori au ocazia strecoară idei ale propagandei putiniste sub masca „libertății de exprimare”. Războiul încă n-a ajuns la noi, dar pretându-se an după an, articolu după articol, comentariu după comentariu, la a „critica unu american, sau neamt, sau european”, comentaci ca „Neamtu tiganu” și „Harald” au pus umărul la otrăvirea conversațiilor oneste cu idei izvorâte de la Kremlin. În vreme de război ar putea fi considerați trădători. Oare ce văd ei când se uită în oglindă? Iar dacă nu-și dau seama de ceea ce fac, iartă-i, Doamne, dar invocarea neștiinței nu-i absolvă de vină.
              E totuși ceva amuzant, oare cum s-au împărțit sarcinile la Moscova, cine să vorbească de naziști și cine de marxiști.

      • @ Dan,
        esti un „procuror” care imbina ceva adevaruri cu minciuni gogonate.
        – nu are comentarii antiamericane, dimpotriva.Iar daca, de exemplu, il critica pe Biden, nu e antiamerican, cum nu e nici antieuropean daca ii critica, indreptatit, pe functionarii de la Bxl. L-a criticat mult si de multe ori pe nedrept pe Basescu, dar asta nu il califica antiroman.
        Sa il categorisesti ca putinist in comentarii, denota ori rautate ori neintelegere crasa.
        Te-ai saturat de comentariile lui? probabil nu esti singurul; lumea e multa si diferita.. Dar si tu, macar nu ii arunca in spinare minciuni si declaratii pe care nu le-a facut.
        Daca te multumeste: nu imi place comentariul sau de mai sus.
        Si inca ceva: de procurori ca tine nu e nevoie, mai degraba de „deviationisti” ca @ neamtu tiganu.

        • Criticile la adresa liderilor (de toate culorile), programe de guvernamant, etc sunt binevenite. Mai putin insa, stereotipurile, generalizarile si evident xenofobia.

          P.S. nu cu mult timp in urma, @neamtu tiganu a etichetat germanii in „antiamericani”, caci asa era la moda in era Trump – criticile la opiniile lui erau etichetate in antiamericanism (in special prin Estul-UE;). Acesta este doar un exemplu… https://www.contributors.ro/era-post-merkel-si-soarta-est-europenilor-continuarea-integrarii-europene-si-restabilirea-integritatii-teritoriale/?msclkid=525a78f7c48f11eca7535a3be784c5f0#comment-463684

          • exemplu de stereotip si generalizare: „caci asa era la moda in era Trump”;
            multzam pentru link, de data asta il gasesc interesant si l-am citit cu placere;

        • Reich-ul/ koniternul nu are nevoie de deviaționiști. Se pare că „Victor L” s-a abătut de la instructaj și a intrat pe un teren alunecos.
          E trist, totuși, să ajungi la o vârstă și să te sperii de umbrele procurorilor. Poate dacă ar fi trăit o viață cinstită sau nu ar fi urmat orbește un conducător pe care l-au ajuns păcatele din urmă, „Victor L” ar putea dormi acum mai liniștit, și poate nu ar mai simți nevoia să sară hodoronc-tronc în apărarea unor comentaci în slujba lui Putin.

          • @ Dan,
            parerea mea este ca faci parte din zicala „hotul care striga „hotiiii”! A-i taxa pe @ neamtu tiganu si pe @ Harald ca putinisti e ridicola.
            NB,
            nu bag in seama elucubratiile de inceput: „Reich-ul/ koniternul nu are nevoie de deviaționiști. Se pare că „Victor L” s-a abătut de la instructaj și a intrat pe un teren alunecos.”. Sint tocmai genul de actiuni putiniste: steag fals. Ori, murdareste, murdareste, ca tot ramine ceva :D

          • @Dan – ți-am mai explicat asta o dată în urmă cu vreo 3 ani, dar se pare că ai uitat: de câte ori vezi vreo știre despre bombardiere rusești interceptate de aviația britanică deasupra Mării Nordului, misiunea lor era să-mi parașuteze mie ruble la Nottingham, direct în curtea casei :)

            ”Procurorii” ca tine au făcut carieră în anii ’50, așa s-a construit comunismul, la asta se referă @Victor L

      • Un forum de discutii inteligent tocmai ca gazduieste opinii pro si contra. O gazeta de perete ideologizata, nu. Contributors nu trebuie sa devina o gazeta partinica, in opinia mea. Sunt chiar prea putine articole echilibrate, majoritatea urmand linia oficiala a momentului – unii sunt cei rai iar ceilalti nici usturoi n-au mancat nici nu le pute gura, cum se spune. Ar fi de dorit o diversificare, dar imi dau seama ca e greu sa se intample asta.
        De asemenea consider ca inteligenta nu are vreo legatura cu, mult prea generala indicatie de a fi pro-occidental. Se vede ca Dan infiereaza opiniile altora fara prea multa intelegere a libertatii de exprimare, o componenta a acelui pro-occidentalism pe care-l clameaza in comentariul sau. In occident circula multe idei si tot aici au aparut miscari politice care au schimbat lumea. Nu toate iar conveni lui Dan.
        Intelegerea termenului de pro-occidental este diferita. In vest nu inseamna neaparat a fi impotriva ci mai ales a fi pentru. De exemplu a fi pentru dreptul la exprimare libera. E o diferenta pe care nu o prea poti intelege daca nu traiesti aici. Asa ca unii au tendinta de a interzice drepturilor altora crezand ca apara democratia. Fals. La mai multi comentatori inteligenti! Hristos a invitat!

        • @Dumitru Adevarat a inviat! Foarte bun comentariu. Intr-adevar o platforma inteligenta trebuie sa cuprinda si opinii divergente, desigur daca acestea sunt argumentate si daca dialogul respectiv este constructiv. In caz contrar, asistam la o nivelare a opiniilor si o filtrare a comentariilor pro-vest, la fel cum se intampla pe alte site-uri.
          Consider ca Europa trebuie sa se sacrifice si sa intrerupa livrarea de gaz, petrol si combustibil nuclear din Rusia. Programul de dezvoltare a noilor rachete Sarmat nucleare a fost posibil si datorita miliardelor care intra saptamanal din Europa direct in bugetul Rusiei. Insa, Europa crede ca se poate reveni rapid la „business as usual” cu Rusia si toti sunt pregatiti sa ridice instant (!) sanctiunile impotriva Rusiei daca Putin incepe sa-si miste tancurile inapoi. Asta trebuie sa traga un mare semnal de alarma pentru cei „pro-occidentali” si sa cugetam mai mult la ce mai reprezinta occidentul astazi. Cred ca toti iubim libertatea de exprimare si orice tip de libertate si democratie, insa nu trebuie sa trecem cu vederea jocurile politice care acum se desfasoara intre Rusia si Europa in spatele cortinei. Deocamdata o cortina de catifea rosie…

          • @mike
            Schimbarea paradigmei (diversificarea surselor de aprovizionare cu combustibili fosili) a inceput si se afla in plina desfasurare. Faptul ca este o provocare – imposibil de realizat peste noapte sau in termen de cateva luni- nu inseamna ca exista jocuri secrete in spatele cortinei asa cum insinuati.

            P.S. Miscarile populistilor (de aceasta data ascunsi sub masca ideologiei din sfera extremei de dreapta) reprezinta in continuare pericolul principal la adresa ordinii liberale – vezi popularitatea lui Viktor Orban, Marine Le Pen, George Simion, Mateo Salvini & co (cortina si-a schimbat culoarea – din rosu in maroniu). Populistii din vestul Europei (dar nu numai) asteapta cu nerabdare dupa colt aparitia unei crize economice mai severe, tulburari sociale, etc. (vor iesi repede cu megafonul in piata sa ofere ei „solutia”).

        • @Dumitru
          In vest nu inseamna neaparat a fi impotriva ci mai ales a fi pentru. De exemplu a fi pentru dreptul la exprimare libera. E o diferenta…
          _____
          Explicatia „pentru vs impotriva” mi se pare ambigua. Astazi suntem pusi mereu in fata multor alegeri gen bine vs rau, raul cel mic vs raul ce mare, samd, iar critica per se este cenzurata numai in regime totalitare, acolo unde sunt permise numai laudele si aplauzele. Asa cum @neamtu tiganu are dreptul sa critice afirmatiile sau actiunile Comisiei Europene de exemplu, are si @Dan dreptul sa critice afirmatiile lui neamtu tiganu saua mai stiu eu care, sau contrazica.

          Atentie insa (sarind peste nivelul celor 7 ani de acasa al interlocutorilor, tonul discutiei, lipsa bunului simt, injurii la persoana, esti prost, etc) spre deosebire de dezbateri si critici, promovarea xenofobiei si instigarea la violenta sunt cu totul o alta poveste. Xenofobia de ex inseamna injosirea, descalificarea si ingradirea -din start- a drepturilor unor categorii de oameni (o forma mai veche de patologie sociala pe seama minoritatilor, strainilor, etc). Instigarea la violenta (etnica, religioasa, ideologica, sau de ce natura o fi) la randul ei inseamna balti de sange pe strazi, etc. In opinea mea, ambele cazuri reprezinta mai degraba un „abuz” al dreptului la exprimare libera. De asemenea, cred ca incercarile de a pune cenzura celor doua forme de patologie sociala langa dictaturi (unde cenzura criticii si a dreptului la exprimare libera este generalizata si face parte din politca de stat) sunt mai degraba incercari de victimizare. De aici si votul meu definitiv „pentru” cenzura xenofobiei si a violentei. Puteti interpreta cum doriti (ca as fi „impotriva” de exemplu) cert este ca intr-o dictatura (politica, ideologica, religioasa, etc) numai puteti fi „pentru” dreptul la expresie libera – a se vedea in Rusia lui Putin soarta activistilor care demonstreaza „impotriva” invaziei Ucrianei. „Pentru” incetarea razboiului vor avea prilejul sa voteze atunci cand vor fi intrebati.

          P.S. Ca fapt divers, cultul viral Q’anon a reusit sa inventeze un nou topic in universul xenofobiei, strategema este insa aceasi, i.e. exploatarea temerilor si a fricii cu ajutorul teoriilor conspirationiste de doi bani. Daca evreii evului mediu de ex erau invinuiti de otravirea fantanilor, raspindirea epidemiilor, vrajuri, etc, oponentii politici lui Donald Trump (liberalii sau asa zisa cabala globala;) au ajuns sa fie invinuiti de un pact secret cu „reptilienii” care traiec prin subteranul metropolelor si se hranesc din sangele proaspat al copiilor speciei noastre. Evident, in situatii extrema de acest gen – violenta este justificata (presupun ca este greu sa rezisti daca iti lasi creierul infectat cu asemenea scenarerii preluate din filmele de groaza;). Ma intreb totusi, cine sunt oare vinovatii principali: (a) naivii care cad in plasa propagandei xenofobe si pun mana pe bata in urma instigarii la violenta, sau (b) promovatorii xenofobiei si instigatorii la violenta motivati de interese meschine – gen castig de capital politic, voturi in randul naivilor mai slabi de inger (sau chiar acapararea puterii si de ce nu instaurarea unui regim totalitar?). Istoria ne ofera destule exemple in acest sens…

          https://www.francetvinfo.fr/monde/usa/presidentielle/donald-trump/video-qanon-larme-du-president_4129707.html

          https://image.stern.de/30547742/t/8I/v6/w1440/r1.7778/-/qanon-anhaenger-usa.jpg

        • Impresia mea era că, nefiind o „gazeta partinica”, „Contributors” găzduiește în general opinii de dreapta. Posibil de aceea a atras unii „combatanți anti-marxiști”, deși din punctul meu de vedere cei aruncă acuzații de „marxism”, ca și de „nazism”, sunt în aceeași tabără (cu Putin), deși poate pe unii „anti-marxiști” apăruți odată cu campania de umflare a șanselor lui Trump în 2016 i-a cam luat valul nu și-au dat seama că sunt manipulați.
          Opiniile diverse sunt binevenite, dar nu știu de ce am impresia că unii care le tot clamează pe acest forum ar trage linie și s-ar înfoia imediat dacă diversitatea aceasta s-ar extinde la aspecte relevante pentru oamenii obișnuiți. Pentru ei, de ani buni de când sunt un simplu cititor al „Contributors” e important să transmită acele opinii diverse pe care, ce să vezi, le transmite și Kremlinul prin propagandiștii săi cunoscuți. Ar putea fi o coincidență, dar eu m-am cam săturat de coincidențe, acum, când războiul bate și la ușa noastră, iar comentacii putiniști nu doar că nu se opresc, dar mai și insistă, pe la ce colțuri pot, că e „liberă exprimare” să te exprimi împotriva democrației.
          Opinia mea este că, indiferent de greșelile conducătorilor lumii democrate, cozile de topor putiniste au pus umărul la greu, de mai mulți ani, la sabotarea democrației. A greși sau a fi lipsit de viziune e una, dar a săpa din interior lumea în care trăiești și te exprimi e cu totul altceva, și acestor comentaci ar trebui să le fie rușine măcar acum că au contribuit, în felul lor, la dezlănțuirea dictatorului sângeros pe care o observăm/ îndurăm în aceste zile.

          • @Dan – poate ar trebui să cauți ”cozile de topor ale Rusiei” printre cei care au desființat centralele nucleare ale Germaniei și Flota a 2-a a Atlanticului de Nord. Așa s-a ajuns la anexarea Crimeii, la implicarea Rusiei în Siria și la discuția captată de microfonul rămas deschis la Seul.

            Alea au fost ”greșelile conducătorilor lumii democrate” pe care le aperi tu? Faptul că părinții marelui pacifist (laureat Nobel încă de la începerea mandatului) s-au cunoscut la cursuri de limbă rusă e tot una dintre ”greșelile conducătorilor lumii democrate”? A ajunge din fruntea FDJ în fruntea Cancelariei de la Berlin și a trimite sute de postaci pe forumurile de limbă română e tot dintre ”greșelile conducătorilor lumii democrate”?

  2. În generalul situaţiei evocate, poate ar fi fost interesant de explicat ce înseamnă, ca mecanism şi consecinţe, măsurile adoptate cu conversia valutei din exporturi la ruşi, în proporţie de 80%, pentru producţia şi comerţul internaţional. Măcar ca idee… a propos de cum se propagă un conflict în reţeaua globală actuală… pieţe monetare, financiare, de materii prime, de factori de producţie şi produse de consum, de muncă, de impozite şi servicii publice, inclusiv de securitate şi apărare…
    Cu stimă, un cititor :)

  3. „finanțarea măsurilor anunțate de guvern urmează să se facă în principal din fonduri europene (9 miliarde lei comparativ cu 8,3 miliarde lei din bugetul de stat), ceea ce, având în vedere binecunoscuta incapacitate a autorităților române de a atrage fonduri europene, face ca întregul program să fie problematic.”

    Politica internă a Bucureștiului este problema majoră a României. Într-o constelație globală excelent descrisă de autor, ezitarea Bucureștiului în acapararea subvenților de la UE va avea un preț mare pentru consumatori. Prețurile cresc în UE și pe plan mondial. Prțturile mai mari pentru cereale și produse agricole ar putea fi un avantaj pentru agricultorii români. Reducerea exportuluii de cereale din Ucraina și Rusia ar putea fi un avantaj. Ucraina poate exporta cereale prin portul Constanța. Nu știm cât timp va dura războiul Rusiei lui Putin în Ucraina. La parada de la 9 Mai 2022 la Moscova Putin se poate lăuda cu ce dorește. Războiul lui Putin va dura mult mai mult decât încă 3 săptămâni. Ucraina are deja 2022 o reducerea BIP de peste 35 %. Riscă Putin ca concernele UE și SUA să se retragă definitiv din Rusia? E riscul maxim pentru economia Rusiei lui Putin. Rusia nu produce azi avioane civile mari. Cu cele peste 5.900 bombe nucleare ale Rusiei nu se pot câștiga bani în comerțul global. Rusia lui Putin este și rămâne un pitic economic cu 1.700 miliarde $ BIP (UE peste 17.000 milarde $). RFG va avea un budget militar mai mare decât Rusia lui Putin. Zeitenwende a spus cancelarul Olaf Scholz/SPD duminica 27.02.2022.

    „Izbucnirea războiului la frontierele Uniunii Europene, război început de un regim autoritar, care se declară adversar al valorilor civilizației occidentale, care încearcă să influențeze voturile din țările democratice, susține partide politice eurosceptice și eurofobe, dispune de cel mai mare număr de ogive nucleare de pe planetă și reprimă drastic orice formă de opoziție a schimbat profund condițiile elaborării și aplicării politicilor economice în toate țările lumii.”

    Războiul cald al Rusiei lui Putin în Ucraina are deja acum consecințe neașteptate în Alianța Transatlantică. Început de fapt 2014 în Crimea și zonele Luhansk și Donetsk, războiul Rusiei lui Putin a fost ignorat la început de mulți în UE (Guvernul CDU/SPD al cancelarei A. Merkel și Nordstream.2). Acum vedem o Alianță Transatlantica NATO (moarte cerebrală a spus E. Macron 2021) mai unită decât oricând. Vedem o solidaritate europeană UE mai puternică decât oricând. UE nu va mai accepta, nu va mai sprijini sistemul mafiot „autoritar” al lui Victor Orban în Ungaria. Va fi primul exemplu de reorientare al Comisiei UE în raport cu unele tendințe „autoritare” în UE. Cred că Victor Orban va pierde sprijinul necondiționat al Poloniei, sistemul Vișegrad s-a evaporat în războiul Rusiei lui Putin în Ucraina 2022.
    Rămâne problema inflației în UE și problema unei recesiuni economice în UE dacă sanțiunile împotriva importului de hidrocarburi, țiței, cărbune, gaz, vor intra în vigoare. Importul de cărbune din Rusia lui Putin se termină în August 2022. Stoparea importului de țiței din Rusia lui Putin încă nu s-a decis în UE. Stoparea importului de gaz vine probabil cel devreme după iarna 2022/2023. Medwedew s- a lăudat acum în mod public la Moscova că UE nu supraviețuiește economic stopare de gaz rusesc în UE decât o săptămână. Așa se mai pot exprima erori gigantice de cei ceva mai puțin onești și deloc cunoscători în economie cum e Medwedew, dulăul lui Putin care latră din când în când ceva mai tare la Moscova. Franța nu depinde de importuri de hidrocarburi din Rusia lui Putin aproape de loc. Vom vedea cât de repede pot împinge ecologiștii Grüne, ministrul economiei și al energiei german Robert Habeck, pe cancelarul Olaf Scholz/SPD la stoparea importului de țiței 2022 și apoi 2023 de gaz din Rusia lui Putin. Recesiunea în RFG după stoparea de hidrocarburi din Rusia lui Putin va fi mult mai pronunțată decât în Franța lui E. Macron. Medwedew și Putin nu mai pot ține ostatic economia germană mai mult decât maxim un an.
    Zarurile au cazut deja: alea iacta est. Zeitenwende.
    Sanțiunile UE împotriva Rusiei lui Putin au un preț pentru Rusia și pentru UE/RFG. Oricât de mare va fi prețul pentru RFG a spus ministrul de externe ecologist german A. Baerbock în mod public. Va fi un preț mare cu inflație și recesiune economică în RFG. E prețul necesar pentru a împiedica o victorie militară și politică a Ruisi lui Putin în războiul din Ucraina 2022.
    Nu știm cum va fi 2023… …

    • @Kurt _ „Prțturile mai mari pentru cereale și produse agricole ar putea fi un avantaj pentru agricultorii români.”

      Desigur, odata cu tragicul război di Ucraina apar si oportunități pentru vecini.

      Doar ca istoria ultimelor trei decenii ne arata ca banii destinați investițiilor sunt de obicei furați.

      • Astia-s oamenii cu ăștia defilăm.
        Ca stagiar în epoca de piatră denumită elogios „NAŢIUNEA ceaușistă” am fort speriat de hoția care se vedea la lumina zilei în intreprinderile de stat, începând de la județ. Intreprinderile private au azi alți proprietari, mai ales cele mici, brutării, măcelarii, micii fermieri etc. Se încetățenesc alte obiceiuri, alt comportament față de muncă, față de celălalt. E bine.

  4. se pare ca USA este pregatita sa isi ia in serios rolul de lider. Dna Yellen venise pregatita la Spring Meeting _ IMF+WB – cu niste propuneri. Mi se pare ca nu a avut loc sa vorbeasca public, poate ma insel, cert este ca USA a convocat in Germania o mare adunare unde cu siguranta se vor discuta numeroase aspecte implicate/generate de conflictul din Ucraina.

    Poate ne scuteste cracanatul si se declara mort si cel care va urca pe tron va fi oleaca mai moderat
    cert este rusia nu isi va schimba viziunea asupra lumii pe care doreste sa o domine decat daca mananca o bataie sora cu moartea in Ucraina si le ies din cap toti argaunii cu superputerea mujicilor unei largi majoritati din aceea tara – miza razboiului este cu mult mai mare si de aceea impactul rezolvarii lui se va oglindi in economia internationala – intre timp cu totii incearcam sa vaslim catre un tarm mai linistit, dar oare exista?

    Vom trai si vom vedea cum curge apa mai la vale.

  5. Sa o luam pe rind .Situatia epidemica ,COVID 19 ,a produs deja o anume forma de inflatie contracarata imediat de catre UE prin uriasele sume de bani oferite tutor tarilor membre , cele de forma PNNR, ce se estimeaza a acoperi costurile inflationiste prin dezvoltare .A urmat razboiul si aparitia acestuia in Ucraina ,razboi ce are si el mai multe componente , nu numai economice dar si militare .Privind in urma , cu minie , vedem cum Rusia lui Putin s-a autopacalit (la virful conducerii politice) , in momentul declansarii acestui conflict atit de barbar si inuman .Rusia, minata , in lupta , de informatiile false ,ce tineau de existenta si refacerea capacitatilor nucleare ale Ucrainei si de aparitia unei arme biologice, ce avea componente genetice , care vizau selectiv etnii ,avind in spate si motivatia revansarda,a carei existenta s-a acutizat in ultima vreme ,a decis sa atace cu toate fortele Ucraina crezind cum ca situatia din Crimeea anilor 2014-2015 se va repeta si ca vor intra triumfalist in regiunea Dombas .S-au inselat .Zelenski opune rezistenta .In fapt : CORUPTIA ,din Rusia , a avut partea ei de vina in tot ceea ce vedem ca se intimpla azi .Uriasele sume furate , neconcordantele intre stocurile scriptice si cele faptice in mai toata zona economica miltara , umflarea facturilor si vinzarea unor componente militare fara a fi scoase din sistemul contabil , coruptia extraordinara ce a cuprins livrarile de gaze si petrol , acolo unde pierderile raportate erau imense dar marfa (gazul si petrolul , ajungea la preturi mult mai mici la destinatie ) , masluirea si raportatrea eronata a numarului si a cantitati de gaz si de capacitati de transport rutier , contoarele ce masurau consumul si formele prin care acestea nu masurau cantitatea reala exportata (aici si Ucraina poate avea un impact extrordinar stiut fiind ca Ucraina era parte a parcursului acestor imense cantitati de gaz ) , micsorarea cantitatilor de echipamente si a celor de hrana , din contabilitatea ce tine de aprovizionarea trupelor armatei Rusiei , falsificarea acestor evidente , toate acestea si multe altele , ca probabilitate , arata in realitate de ce razboiul trebuia pornit si de ce pierderile trebuiau sa fie mari si foarte mari . Recentele arestari ne pot duce ,cu mintea, inspre nevoia (tot ca probabilitate si posibilitate ) generalilor de as ascunde pierderile(citeste furtisagul). De aici este pornita si ideea ce tine de prezentarea , la cel mai inalt nivel , a unor presupuse fapte ale ucrainienilor ajutati de SUA , cele cu pasarile migratoare si cu armele nucleare .Decizia finala o cunosteti dar crimele de razboi pot avea si ele in componenta o anume metoda ce duce catre fortare uneii decizii politice viitoare cu referire la conducerea politica in Rusia .Sa speram ca va fi asa .Sanctiunile Occidentului ,apar si ele , etapizat , pe masura ce razboiul continua .Nu imi pare ca aceste sanctiuni sunt decizii luate in pripa .Sanctiunile nu isi pot face efectul de la o zi la alta .Sanctiunile sunt setate pe mai multe directii cu tinta fixa si chiar daca se ele vor afecta marimea inflatiei din Rusia si din Occident ,ele au scopul de a izola ,politic si economic , Rusia pe plan international , de a lovi in averile oligarhilor rusi ce sustin sistemul politic actual si conducerea actuala a Rusiei , de a face imposibila refacerea capacitatilor militare Rusia nemaiavind accesul la componentele atit de necesare tinerii in viata a structurilor armatei Rusiei si la tehnologia occidentala .In paralel, se forteaza condamnarea Rusiei pentru Crimele de razboi ,acuzarea Rusiei si a decidentilor militari ,ce au functii de conducere in armata Rusiei , ca si a ofiterilor de rang inferior ce au acceptat ordinele sau care au avut initiative proprii si care,astfel, pot fi acuzati,in viitor, de crime de razboi . Occidentul isi poate permite , ca suportabiltate , o inflatie oarecare ,ba chiar acesta inflatie este benefica stiut fiind faptul ca PIBul natiunilor occidentale a crescut enorm in ultima vreme . Cetatanii vulnerabili vor fi ajutati ,sa treaca hopul ,ei fiind tinta fixa politica si economica peste tot in lumea civilizata .In rest piata va echilbra totul iar suportabilitatea factorului inflationist este compensata de dorinta tuturor cetatenilor occidentului de a invinge Rusia .Pentru Romania , daca razboiul, ramane in acesti parametrii de confruntare ,situatia devine extrem de favorabila economic . Toate marfurile ,oferite, la export,de catre Ucraina , vor trece , in mare parte , prin Romania .In acelasi timp realocarile de entitati economice occidentale , ce pleca din Rusia si nu numai , vor ajunge in numar mare in Romania .Curind, Romania va ajunge un HUB energetic in dauna Ungariei care iese , o data cu eliminarea importului de gaze din Rusia , din schema energetica devenid importatoare de gaze din Romania .Dealtfel, observam cum Romania a jucat carea PACIFISTA si a format deja un HUB ce ajuta in mai toate directiile Ucraina .Tarile din UE au fost extrem de norocoase ele avind de unde se imprumuta. Cred ca tineti minte situatia premierului Boc ce a fost nevoit sa micsoreze salariile.Razboiul pare sa dureze mult dar in plan international daca China ramane partener al Rusiei se poate ca India sa devina rapid noua China

    • Raul unei tari nu duce la cresterea unei tari decat poate pentru o perioada limitata.

      istoria recenta, incepand cu 2000, ne arata ca orice izbanda/reusita economica sau nu numai este datorata oamenilor care locuiesc in aceea tara si/sau liderului ei. Saul apare ca urmare a faptului ca un lider poate crea o anumita emulatie, poate modela asteptarea cetatenilor cand se manifesta increderea intre lider si populatie. Increderea, a explicat Zelenski ,se creaza prin transparenta, onestitate, sinceritate – nu stiu care este cuvantul cel mai potrivit. El a ales cuvantul sinceritate

      Miracolul Ucraina – apararea destoinica care exista acolo este drept sustinuta si de tarile aflata in apropiere dar nu numai – nu ar fi intrat in discutie fara oamenii ei puternici si liderul ei actual. Puteau sa fie oamenii extrem de puternici dar daca aveau un alt lider. vai, vai, sau chiar daca aveau un lider puternic iar oamenii ei nu s-ar fi ridicat la nivelul asteptarilor atunci iarasi vai, vai, vai – vezi Afganistanul care in ciuda unui lider puternic, tara avand o dotare militar net superioara agresorului totusi au depus armele in fata talibanilor si au fugit/predat.

      Personal nu ma astept la miracole in RO pentru ca oamenii ei sunt slabi si nu isi doresc sa progreseze in substanta, iar despre lideri are sens acum sa discutam?

      • Desigur, carisma presedintelui si determinarea soldatilor joaca un rol important, dar nu decisiv. Fara sustinerea financiara, militara si politica (primita din partea membrilor UE si Nato) foarte probabil, Ucraina capitula de la primul val de atac.

        • Afganistanul a avut un excelent lider resurse financiare, instruire la niel inalt dar oamenii tarii respective ce au facut??? Au lasat armele si s-au predat – de nota ….

          Miracolul din Ucraiina este ilustrarea perfecta a lidershipului si a calitatii oamenilor din aceea tara la care se adauga putin mai tarziu dar bine ca a venit ajutorul acordat de tarile civilizate care insa inca sunt divizate si spre regretul meu maxim tari importante din UE au o pozitie de mare rahat dar de o prea lunga perioada de timp – poate si pentru ca cetatenii din acele tarii sunt pro-rusi. Regret maxim ca nu au inteles inca istoria si directia din care bate vantul libertatii si a prosperitatii

          • Razboiul psihologic si informational este buiness as usual (este parte a razboiului) si evident, ucrainienii primesc mult ajutor si in acest sens. In general, nu prea cred in „miracole” si nici calitatile ucrainienilor (genomi, nivel educatie, pregatire profesionala, etc) nu sunt superioare fata de cele ale romanilor de exemplu sau fata de alte etnii din regiune, maghiari, cehi, polonezi, rusi, georgieni, samd.

            P.S. eu regret atitudinea guvernului UK, dar si al Poloniei si al Ukrainei de exemplu fata de guvernul Germaniei. Caci guvernele Germaniei au livrat Ucrainei cel mai consistent ajutor, atat inainte cat si dupa inceperea razboiului (ajutorul Germaniei este mai mult decat triplu in comparatie cu ajutoarele oferite de UK si Polonia combinate impreuna). Spre exemplu, pe langa miliardele de Euro trasferate Ucrainei, Bundestagul Germaniei a aprobat recent si livrarea armamentului greu. In contrast, BoJo a zis ca trebuie sa „scormoneasca” prin depozite si sa vada ce gaseste. Guvernul polonez PiS, este si el foarte vocal in privinta „indicatiilor” si a criticilor la adresa Germaniei, concret insa, nu intrerprinde nicio masura. Ca fapt divers, procentual vorbind (din consumul total) Polonia importa mai multe gaze si petrol din Rusia decat Germania. Desigur, inteleg ca diversificarea surselor de aprovizionare cu combustibili nu se poate realiza peste noapte (constructia terminalelor LNG, dezvoltarea infrastructurii, cresterea capacitatii de productie in randul noilor furnizori, samd) nu se fac batand din palme. Asadar, una este sa te impanezi cu declaratii gratuite (aratand cu degetul la altii) si alta sunt faptele… https://www.politico.eu/article/poland-russia-energy-oil-gas-coal-ukraine-war-sanctions-prime-minister-mateusz-morawiecki/

  6. Indiferent de rezultatul acestui razboi (care este de intensitate redusa pe teren, incat strategii militari au alte pareri despre el fata de presa) se va agrava falia civilizationala, politica, sociala, economica si militara dintre Vest si Est. Probabil ca linia de demarcatie (care la noi este pe Prut) va deveni o linie de front „inghetat”. La vest se vor afla predominant civilizatia de tip european, stiinta si tehnica, iar la est resursele naturale (energetice, minerale, alimentare etc.) si mana de lucru. Ambele parti vor fi in pierdere, si se stie ca „atunci cand doi se cearta, al treilea castiga”.

  7. Dupa cum autorul subliniază in încheierea articolului, cauza inflației din prezent este mai putin pandemia si războiul, ci politica de relaxare monetară a SUA si UE sub pretextul pandemiei. Economia mondiala ar fi fost mai sanatoasa fara.

    Îngăduință UE fata de deficite sporește tendințele – populiste sau nu, mai degraba populiste – de creștere a inflației.

    In acest context, ma astept la un lant de mișcări sociale revendicative pentru cresterea salariilor, cel putin in UE…In România el se desfășoară deja cu entuziasm.

    • Sunt totusi niste diferente intre USA si UE – pare ca revenirea a fost mai puternica si maistabila in USA decat in UE care a avut mai multe lockdown-uri, restrictii dar si o mai mare risipa , apreciez eu ochiometric, de resurse financiare din care nu se mai opreste parca ploua cu bani in UE…

      A doua mare diferenta este politica legate de gaze – gazele rusesti in UE sau gazele de sist in USA. USA si-a regasit independenta energetica – sper ca nu gresesc – pe cand unele din tarile din UE s-au adancit in concubinajul gazelor rusesti. Si USA si UE au parcurs in anii anteriori niste socuri, numai ca unii au invatat pe parcurs cate ceva altii mai deloc. UE plateste acum. Plateste pentru tergiversarea implementari unor politici/proiecte independente fata de Rusia enuntate cu tam-tam cam prin 2005 dar ingropate sau simplu uitate in sertare pe la Bruxelles si nu numai.

      Si mai este ceva: poate pentru prima oara apreciez la justa ei vaoare preocuparea constanta a USA catre intelegerea istoriei – cu partile ei bune si nu prea – pentru ca uite Europa a uitat sau a retinut numai bucatele pe care cracanatul le foloseste dupa un algoritm propriu, de tip sovietic. Pilula asta cu istoria adevarata explicata si nu cea contrafacuta trebuie musai si obligatoriu aplicata mujicilor pentru ca tara aceea daca nu retine evenimentele asa cum au fost ele in realitate mereu va naste monstri imperialisti, devoratori de oameni si state.

  8. De aproape 15 ani băncile centrale din mai toată lumea aplica ceea ce economiștii numesc financial repression, ie penalizarea celor care economisesc banii si incurajarea împrumuturilor ieftine, de multe ori plasate in investiții proaste sau bule imobiliare. Este o politică de spoliere a celor care au muncit din greu si au pus bani in fonduri de pensii sau in bănci. Menținea ratei dobânzilor la un nivel foarte jos (sau chiar practicarea de dobânzi negative), in cele mai multe cazuri sub rata inflației, este un preces de Robin Hood invers si nu vad abandonarea foarte curând a acestui șmen. Unii cred ca asta este metoda magica de a ieși din criza, deși nici asta nu este sigur; întrebarea cheie este daca asta este o trăsătura a unei economii liberale.

    • „…Robin Hood invers…”

      Apropo, urmariti(in caz ca nu ati facut-o deja) miniseria/documentarul „Gaming Wall Street”(2022) pentru un studiu de caz relevant subiectului „macroeconomie/bursa/vehicule si instrumente financiare”.

      Puteti vedea cum se vinde ceea ce nu iti apartine(fara stiinta proprietarului) si/sau nu exista(fara stiinta cumparatorului)-(naked short selling) si sa mai si castigi sau macar sa nu iesi in pierdere/fii pus sub acuzare de frauda.

      De vazut ar fi si diferentele de drepturi si obligatii dintre „corporate personhood”(statut de persoana a corporatiilor) si „natural persons”(persoane fizice).

      Iar celor care-s nemultumiti de castigurile din economisire(cash is trash), li se recomanda sa joace la pipiurile pe steroizi de unde castigatori ies doar aia care au in buget si plata amenzilor(slap on the wrist).

    • Fiscalitatea exagerată este chiar mai dăunătoare decât dobânzile sub rata inflației. Nici înainte, nici după începerea războiului din Ucraina, nu pare nimeni deranjat că prețul carburanților include TVA, accize și TVA la accize. Taxa la taxă chiar a ajuns normalitate, plătim TVA la accize!

      În orice economie există două feluri de activități: unele reale, generatoare de bani și resurse, iar altele false, consumatoare de bani și resurse. Niște oameni își pot câștiga traiul și din activitățile false (nenumăratele locuri de muncă lăudate de promotorii green deal) numai că activitățile economice reale, generatoare de bani și resurse, ajung diminuate de la sine, în urma fiscalității absurde pe care ar trebui să o suporte.

      E practic promovat un perpetuum mobile, care nu există nici în economie, la fel cum nu există nici în fizică: guvernele pretind că banii luați din economia reală, cu prețul reducerii masive a locurilor de muncă în domeniile profitabile, contribuie la crearea de locuri de muncă în domeniile subvenționate, neprofitabile.

      Ca opinie personală, în Europa lucrurile au trecut deja de point of no return: o prăbușire gen 1989 e singura soluție la momentul de față. Nu crearea de locuri de muncă e obiectivul corect. Activitățile economice reale, generatoare de bani și resurse, ar trebui să fie obiectivul corect, însă la momentul de față nu se observă niciun pas în direcția asta, în nicio țară europeană.

      Etatismul a ajuns la cote de neimaginat în urmă cu 10 – 20 de ani, dar continuă să câștige teren credința oarbă că mai mult etatism e soluția. Marx ar fi mândru de omniprezența ideilor lui în societățile europene, numai că activiștii (”revoluționarii de profesie” ai lui Lenin) sunt singurii care au ceva de câștigat din ideile lui.

      • Romania nu a renunțat la accizele pe petrol, desi sunt alte țări din EU care nu au nici un gram de petrol care au facut-o. Birocratia de stat a crescut in timpul guvernării minoritare liberale si s-a umflat masiv in timpul guvernării actuale PSD-PNL. La Min Invățământului sunt acum 5 secretari de stat. Nu EU este vinovata de aceste decizii.
        Problemele nu se rezumă doar la EU.
        Quantitative easing (easy money) este viermele care roade la radacina economiei mondiale de ani buni.
        La nivel global finantializarea economiei si the new disruptive technologies sunt exemple tipice de activități neproductive si/sau extractive.
        Cine a călătorit un pic prin Romania vede ce locuri de munca crează the new disruptive gig economy. Exista deliveroo până și în orașele de mana a doua, nu doar in Buc, Cluj, Timișoara sau Iași, dar nu exista o brutărie decentă sau un loc de reparat pantofi.

        • Sigur că nu există o brutărie decentă, dată fiind fiscalitatea absurdă din România. Chiar credeți că poate trăi o țară întreagă din deliveroo? Există oameni care fac 500 de pâini pe zi sau 2000 de pâini pe zi. Dar dacă nu sunteți localnic, nu aveți acces la pâinea produsă de ei, că nu le trebuie bătaie de cap cu ANAF.

          De quantitative easing se ocupă Banca Centrală Europeană de la Frankfurt. Nu EU este vinovată de comportamentul BCE? Există o directivă UE care impune TVA minim de 15% pentrru toate țările membre. Cine e vinovată pentru asta, nu UE? Elveția are MWSt sub 8%, România n-ar avea voie nici dacă ar vrea. Certificatele de carbon cine le impune, nu UE?

          Situația României este într-adevăr specială, fiindcă are politicieni mult mai inepți decât cei de la Bruxelles. României i-ar merge mult mai rău dacă n-ar fi în Uniunea Europeană, pentru că ar fi condusă de oameni gen Dragnea. Însă asta nu înseamnă că politicile de Bruxelles sunt adecvate situației de pe teren. Politicile de la Bruxelles pot funcționa în Franța și Germania, însă România sărăcește pe zi ce trece, din cauza acelorași politici. Dar are în schimb destui activiști care le promovează.

          • Haideți să revenim la date și nu la propaganda anti EU. EU are multe pacate și se împușcă singura in picior, daca nu chiar in genunchi. Păcatele EU nu sunt insa exclusive. Certificatele carbon sunt o prostie, dar cine a convocat marele talk fest de la Glasgow?
            Care este rata VAT in UK? Google doune ca este 20%, mai mare decat in majoritatea tarilor EU.

            • Guvernul Boris Johnson este un guvern neomarxist tipic, iar marele talk fest de la Glasgow și calendarul interzicerii motoarelor termice sunt manifestări tipice pentru asemenea guverne neomarxiste. Cu ce ajută asta UE sau cu ce disculpă asta UE?

              TVA în UK este într-adevăr 20%, iar TVA-ul aplicat inclusiv la accize se practică și în UK și e la fel de incorect. Cu ce ajută asta UE sau cu ce disculpă asta UE?

        • New economy sunt servicii si finante ( easy money) si vedem bine cum restul industriei a fost transferat in Asia.
          Nu sunt convins ca occidentul se va trezi si este dispus sa schimbe ceva.

        • Exista interese si interese – dar necesitate de a avea o brutarie sau o pantofarie/cizmarie depinde de interesele oamenilor de acolo si de resursele pe care le/se pot mobiliza pentru un anume business.

          Parerea mea este ca razboiul din Ucraina – in fapt o alta criza, mult mai profunda decat cred ca am vrea acum sa acceptam – ne aduce in atentie tocmai anumite aspecte – este un moment important si necesar de reflectie despre ce e bine si ce e rau – il poate face orisicine dar bine ar fi daca s-ar face si de catre conducatori, la nivel de tara.

          Omul se adapteaza dar stabilirea directiei este absolut si extrem de importanta pentru ca te poti adapta catre rau sau catre mai bine, mai prosper. Analiza presupune oarece capacitate „telectuala” si nu se gaseste din pacate chiar pe toate drumurile din RO si este o criza asa de mare la conducatorii nostri ca… Mare pacat.

          PS
          Tot despre tehnologie: Am citit cate ceva despre mustaria cu Meta… si parerea mea este ca virtualul nu tine de foame, ajuta enorm, dar poate sa fie extrem de costisitor si atunci back to origine may help somehow. Macroeconomia nu face altceva decat sa insumeze optiunile exprimate ale oamenilor si uneori sa dirijeze/corecteze interesele oamenilor dar a privi la firu ierbi cum creste ea ajuta f mult – o parere. Interogatiile Dvs. sunt, dupa parerea mea, legata de firul de iarba si de cum creste el ceea ce apreciez .

      • Ma vad nevoit ca de data aceasta sa va recunosc dreptatea. Capitalul financiar neinvestit in descoperire si utilizare mai eficienta a resurselor -asa cum bine spuneti economie reala- devine / a devenit doar sector rentier deci extractor , acaparator al plus-valorii. Fara a o re-investi in progresul intregului socio-economic. . Dolce farniente. Crearea de bani din nimic , bani cu care cumpara proprietati si putere de influenta , putere cu care impun si mentin sistemul .
        Parazitism.

        • Dar nu ne impune nimeni sa cumparam prin delivery sau sa nu facem un mic business local – este doar optiunea noastra.

          Este atata aroganta in RO si asta se poate remarca pana si in felul in care se imbraca romanii,dupa felul in care pasesc, se exprima.

          I-am spus unui amic ca mandria, lipsa modestiei sau neacceptarea de a lasa usa mereu deschisa spre ascultare/o noua perspectiva sau inflexibilitatea, duce la aroganta, care, mai devreme sau mai tarziu, duce la prostie/lipsa de echilibru

    • Poate ca rezolvarea va veni odata cu cresterea gradului de instructie, de intelegere a situatiilor econoice din ce in ce mai variate mai complexe

      Si cu optmism pot spune ca datorita tehnologiei incepem sa ne apropiem de acel punct pentru ca exista o informare puternica pe internet, dar si dezinformare de care incepem sa invatam cum sa ne protejam macar partial, si de cele mai ulte ori gasesti informatii variate, poti intreba cunoscutii sau necunoscutii deci intri intr-un schmib de idei/informatii care, fara sa ne dam seama, ne imbogateste substantial pe toti. Sigur ca cei ai sprinteni la minte avanseaza mai repde dar tehnologia ajuta prin free share-uri astfel incat lumina cunoasterii incepe sa se raspandeasca mai repede – depaseste viteza cu care circulau ideile exprimate in carti odata – catre toti cei interesati. Cei neinteresati iau lumina prin simpla respirare a aerului inconjurator si merg si ei oarecum in pas.

      Deci este de bine, dupa parerea mea, dar suntem de abia la inceput de drum, ca de obicei…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Silviu Cerna
Silviu Cerna este profesor emerit de ‘’Economie monetară’’ la Facultatea de Economie şi de Adminstrare a Afacerilor a Universităţii de Vest din Timişoara. Este autor a numeroase lucrări în care tratează rolul băncilor centrale în economiile contemporane, obiectivele şi instrumentele politicii monetare, factorii determinanţi ai cursurilor valutare, uniunile monetare etc. Cartea Teoria zonelor monetare optime a primit premiul Academiei Române „Victor Slăvescu” (2006), iar, mai recent (2015), cartea Politica monetară a fost distinsă cu premiul ’’Eugeniu Carada’’ al Academiei Române şi Marii Loje Naţionale a României. În perioada 1992-2009, a fost membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro