duminică, iulie 21, 2024

Contextul comunitar-regional al autorecenzării la Recensământul Populației și Locuințelor 2022

O evaluare a contextelor locale care au (de)favorizat autorecenzările pentru recensământul populației și locuințelor 2022 (RPL 2022), după o săptămână de la începerea procesului de autocompletare a chestionarelor, poate fi utilă pentru cunoasterea de început a procesului de modernizare a recensămintelor dar și pentru orientarea practicilor de comunicare publică în domeniu. Prezentăm o astfel de evaluare, pe scurt, mai jos. Repetarea evaluării pe parcursul procesului de autorecenzare ar putea fi, de asemenea, utilă.

Metodologie

Am unificat baza de date cu situația autorecenzărilor din prima săptămână – primită de la INS, la nivel de unitate administrativ-teritorială (UAT) – cu baza de date referitoare la profilul socio-demografic al UAT-urilor din România pentru care dispunem de date. Am pornit de la ipoteza H1 (ipoteza dezvoltării) că autorecenzările au fost mai frecvente în localitățile mai dezvoltate și cu mai bună interconectare cu exteriorul. Nivelul de dezvoltare al UAT a fost determinat prin indicele dezvoltării umane locale (local human development index ,LHDI 2018 – vezi anexa 1). O localitate este cu atât mai dezvoltată, conform acestei măsurători, cu cât dispune de o mai bună infrastructură de locuire, are o populație mai sănătoasă și are o rată mai mare de penetrare a internetului în gospodării. Cea de-a doua ipoteză (H2 – ipoteza migrației) susține că autorecenzările au fost, relativ la populația rezidentă, mai intense în localitățile conectate cu exteriorul prin migrație internă și externă. În fine, cea de-a treia ipoteză H3 (ipoteza regionalizării) susține că relațiile din H1 și H2 sunt variabile în funcție de regiune de dezvoltare sau de județ.

Primele două ipoteze pornesc de la considerarea autorecenzării ca inovație socială care poate fi abordată din perspectiva teoriei referitoare la  difuziunea inovațiilor sociale (Wejnert 2002) prin rețele specifice. Pentru autorecenzarea online, rețelele care contează sunt cele familiale și de oportunitate , acestea din urmă fiind structurate  în relație cu punctele de asistență locală pentru autorecenzare (ARA). Migrația internă sau externă intervine în procesul de folosire a rețelelor de rudenie în mobilizarea persoanelor de referință care locuiesc în alte locuri decât cele în care se află populația de rezidență de referință. Ambele ipoteze preiau ideea unei selectivități comunitare a autorecenzării funcție de nivelul de dezvoltare/sărăcie locală. Așa cum există o selectivitate comunitară (Sandu 2017) a fenomenelor de migrație, există, în linie cu ipotezele respective, și o selectivitate comunitară a fenomenelor de autorecenzare pentru RPL.

Intensitatea locală a autorecenzării la începutul procesului respectiv am estimat-o – în absența unei cifre de populație rezidentă de peste 18 ani – prin rata de autorecenzare ca număr de autorecenzări la 21 martie 2022 la 1000 de locuitori cu rezidența obișnuită în UAT (conform unei estimări de populație locală distribuită de către INS înainte de RPL 2022).

Pentru testarea primelor două ipoteze am folosit variabila anterior menționată ca variabilă dependentă într-un model de regresie multiplă cu mai mulți predictori disponibili în baze de date referitoare la profilul socio-demografic al localităților (mediu rezidențial, număr de locuitori, accesibilitatea urbană, localizarea geografică, experiențele de migrație internă și externă, nivelul de dezvoltare etc.). Am renunțat, ulterior, din motive tehnice, la predictorii care erau prea puternic legați între ei (coliniaritate).

Ipoteza variabilității regionale a condiționărilor de autorecenzare am testat-o prin rularea aceluiași model de regresie pe fiecare dintre regiunile de dezvoltare (Anexa 1). Detalii asupra variațiilor județene, în cadrul regiunilor de dezvoltare, sunt date în anexa 2.

Rezultate

Prima ipoteză este susținută prin rezultatele analizelor în cinci din cele opt regiuni de dezvoltare (Anexa 1). Cu cât localitatea este mai dezvoltată, cu atât rata de autorecenzare este mai ridicată, la nivel local. Relația pare să fie de maximă intensitate pentru localitățile din regiunile București-Ilfov și Centru. În Vest, Nord-Vest și Sud-Est aceeași relația nu apare ca fiind de nivel statistic semnificativ. Desigur, nu transferăm la nivel individual constatări pentru date agregate la nivel local/regional, evitând astfel eroarea ecologică (Hox et al. 2017). Ipoteza interpretativă cu care lucrăm, însă , susține că localitățile cu nivel ridicat de dezvoltare tind să aibă, simultan, ponderi mai mari de populație cu nivel sporit de educație și cu acces ușor, frecvent, la internet. Prin construcție, indicele folosit pentru măsurarea sărăciei/dezvoltării (LHDI) include și rata de penetrare a internetului la nivel de gospodării în localitate (Sandu et al. 2020). Este firească deci, așteptarea anterior menționată.

Ipoteza a doua, referitoare la rolul migrației, este validată numai în cazul a trei dintre cele opt regiuni de dezvoltare, respectiv Vest, Ilfov-București și Nord-Vest. În regiunea Vest, spre exemplu, auto-recenzările frecvente la nivel de localitate tind să fie înregistrate mai ales pentru localitățile cu rate sporite ale migrației interne și, de asemenea, pentru localitățile în care se înregistraseră, în trecut (anii 2002 și 2011), un număr mare de plecați în străinătate pe termen lung sau scurt. În astfel de cazuri se pare că rețelele familiale de migrație au favorizat ponderi mai mari ale recenzării de la distanță ale unor persoane incluse în rețelele familiale. În regiunile Nord-Vest și București-Ilfov numai migrația internă pare să fi contat pentru favorizarea autorecenzării.

Surprinzătoare situația din regiunea Nord-Est unde autorecenzările au fost, tendențial desigur, mai puține în localitățile cu multe plecări în străinătate. Nu avem date pentru interpretarea adecvată a constatării. Ipotetic, pare să fie vorba de o situație regională în care rețelele de migrație în străinătate nu au mai funcționat ca factor de favorizare a recenzărilor de la distanță ale celor mai tineri, plecați din țară. Nemulțumirea acestor tineri migranți că RPL 2022 îi ignoră total, prin chestionar, dacă au plecat de mai mult de 12 luni? Slabe legături transnaționale? Migrație circulatorie mai mică decât în regiunea Vest, spre exemplu? Nu știm răspunsul, cu datele disponibile.

O întrebare suplimentară apare dacă trecem de la nivel de regiune de dezvoltare la cel de județ (Anexa 2). În regiunea Vest, spre exemplu, județul cu cea mai puternică experiență de migrație în străinătate, Timiș, are și rata cea mai mare de autorecenzare. În aceeași regiune, județul Caraș-Severin, cu minima experiență de migrație în străinătate are și rata de autorecenzarea cea mai redusă. În schimb, în regiunea Nord-Est, județul cu cea mai ridicată rată de autorecenzare este Botoșani, județ sărac și cu experiență de migrație în străinătate relativ redusă, în context regional. Iarăși nu știm de ce este așa. Posibil ca situația mult mai bună decât ar fi de așteptat la Botoșani să derive dintr-o mai bună organizare regională a punctelor de autorecenzare asistată (ARA). Dacă, în baza centrală de date de la INS, ar exista o informație referitoare la chestionarele care ajung să fie completate în punctele de asistare a autorecenzării, atunci lucrurile ar putea deveni mai clare. Ar putea conta, însă , pentru cazul Botoșani, și starea de spirit a populației aflată în nord-estul țării, foarte aproape de conflictul armat Rusia-Ucraina. Ipotetic se poate accepta ideea că apropierea de conflictul Rusia-Ucraina poate avea și un efect de preocupare mai mare pentru satisfacerea unor datorii civice, aici, de genul autorecenzării. În județul vecin, Suceava, nu se înregistrează, însă, o reacție similară.

Testarea celei de-a treia ipoteze am realizat-o, după cum decurge și din exemplele date, prin rularea modelului de regresie adoptat pe fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale țării (vezi anexa 1). Cu cât nivelul de dezvoltare al localității este mai ridicat, cu atât rata de autorecenzare în valul de început, din prima săptămână, a fost mai mare. Relația respectivă este de maximă intensitate în regiunea București-Ilfov, după cum am menționat deja, urmată de cea din regiunea Centru. În Sud-Est, Vest și Nord-Vest legătura dintre autorecenzare și nivelul de dezvoltare locală este nesemnificativă.

Concluzii și discuție

Conform așteptărilor exprimate prin cele trei ipoteze, autorecenzarea pentru RPL 2022 a fost de intensitate mai mare în localitățile dezvoltate și cu mai multă experiență de migrație, considerată, la rândul ei, ca marcator pentru rețele sociale probabile de ajutor de la distanță pentru autorecenzare. Rolul pozitiv al dezvoltării locale pentru autorecenzare este confirmat în mai mare măsură, pentru mai multe regiuni de dezvoltare , decât cel al migrației.

Corelarea preponderent pozitivă a experiențelor de migrație cu ratele locale de autorecenzare ar putea fi interpretă ca marcator al rolului funcțional pe care rețelele familiale de migranți îl pot juca în favorizarea autorecenzării.

Se poate vorbi, în consecință, de o selectivitate comunitară a fenomenului de autorecenzare. Este probabil că de la o etapă la alta criteriile de selectivitate se vor modifica. Analize similare cu cea de față pentru mijlocul si finalul perioadei de autorecenzare ar putea aduce răspunsuri pe temă.

După cum am menționat deja în analiză, un rol posibil-important a revenit și punctelor de autorecenzare asistată, efect de auto-organizare local-regională dar și de disponibilitate a populației de a apela la o astfel de soluție de înregistrare.

Soluții? În limita datelor disponibile, nu știu. Principii de soluționare, însă, ar putea fi menționate:

  • Multiplicarea  ARA în special în localitățile sărace, cu rată de penetrare redusă a internetului.
  • Organizarea unor competiții de performanțe  ale autorecenzării între județele/UAT-urile relativ sărace. Deocamdată sunt premiate numai persoanele care se autorecenzează prin acordarea unei zile libere, celor care lucrează. Autorecenzarea este, însă, de deosebită utilitate și în spațiul public și are condiționări comunitare. În consecința, localitățile sărace, cu indice redus LDDI, dar cu performanțe în domeniu, ar merita să fie apreciate public.
  • O mai mare implicare a celor din diaspora, indiferent de timpul de locuire în străinătate, în recenzarea de la distanță, pentru rudele din țară, de obicei mai în vârstă, cu nivel de școlarizare mai mic. Cum ar putea fi facilitat acest proces? Și prin anunțuri în asociații ale diferitelor comunități diasporice din principalele țări de destinație (Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Franța, Austria, Ungaria etc.), și prin menționarea modului în care membri disporei sunt/vor fi luați în considerație în sondaje/recensăminte asupra românilor din străinătate.
  • Aprofundarea analizelor asupra exemplelor de bune/proaste practici în autorecenzare din perspectiva diferitelor administrații județene/locale sau ARA pentru a găsi soluții.
  • Identificarea pofilelor de vârstă, educație,  mediu rezidențial, județ, pentru cei care au făcut autorecenzarea, pornind de la datele de pe platforma de autorecenzare INS, astfel încât să fie  determinate categoriile socio-demografice performante sau ezitante din perspectiva autorecenzării.

Annexe 1:Multiple regressions predicting cumulative rates of self-censoring at locality level, March 21st, 2022

IMIGEXPERindex of migration abroad    
 experience at community level 2002&2011  
LHDI2018Local human development index 2018 (Sandu et al. 2020)  

Annexe 2 . County profiles by development, migration and rates of self reviewing to 2022 census

Data source: NIS, own computations DS. Bold figures – maximum value  in the region and _ minimum one. Averages  of values at locality level by county, weighted by locality residential  population 2022 (NIS estimation). The self-review rate at locality level  is computed as the number of completed census questionnaires for locality to 1000 people with usual residence in locality.    

Referințe

Hox, J. J., Moerbeek, M., & Van de Schoot, R. (2017). Multilevel analysis: Techniques and applications. Routledge.

Sandu, D., Ionescu-Heroiu, M., Franț, O., Butacu, B., Moldoveanu, G. (2020). An update of the local human development index for 2018, and methodology for regularly calculating the LHDI, in Cira, D., Kriss (coord.), P., Romania Urban Policy, MLPAD, The World Bank Group

Sandu, D. (2017). Destination selection among Romanian migrants in times of crisis: An origin integrated approach. Romanian Journal of Population Studies11(2), 145-192.

Wejnert, B. (2002). Integrating models of diffusion of innovations: A conceptual framework. Annual review of sociology28(1), 297-326.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Un articol bun de publicat in Revista de Statistica, nu pe contributors. Ma asteptam sa faceti o analiza SWOT a modului de organizare a recensamantului. Am observatia ca in localitatile cu migratie masiva, nu cei din diaspora trebuie sa faca recenzarea celor in varsta ramasi, ci scoala din comuna prin cadrele didactice, primaria prin functionarii sai. Primariile sunt slab informatizate ca sa ajute autorecenzarea persoanelor ce se pot duce la primarii. Un recensamant obiectiv si corect presupune resurse banesti mari si formulare mai coerente si mai putin stufoase. Taiati toate pensiile speciale si reduceti pe cele profesionale peste limita decentei si vor fi bani de recenzat toate satele izolate si catunele. Altfel veti obtine rezultatele din 2011.

  2. Romania un scenariu absurd.
    Se trece dintr-o data de la recenzarea cu hirtia si cenzorul de la usa la recenzarea pe internet!!!!!!!!!
    Personal cunosc macar vreo 20 de persoane peste 70 de ani ramase singure si care habar n-au de internet. Cum se recenzeaza aceste persoane???
    Pe la altii, mult mai avansati, se primeste un plic acasa, in care esti informat ca ai doua posibilitati: sau sa mergi la adresa de net si cu o parola te autorecenzezi, sau dai un telefon la un telefon gen 1-800… si cu aceeasi parola ceri si primesti formularele pe hirtie intr-un plic, unde vaei gasi un plic autotimbrrat pentru retrimitere.
    Sunt zeci de sate si catune (oare cei cu recensamintul nu au vazut emisiunile Ditei Dinesz-Izolati in Romania?)
    Iarasi va fi un recensamint fara credibilitate daca e numai autorecenzare…

    • E o forma fara fond, heirupistica, usor performativa, specifica romanului. Bineinteles ca rezultatele vor fi viciate, la fel ca la ultimul recensamant. Bineinteles ca prioritatile sunt altele.

  3. Aproape la fiecare intrebare sint explicatii lungi si stufoase de jumatate ds pagina in limba de lemn de specialitate. Termenii din titlu sint si ei pretiosi. Niste manageri cu competenta rurala au dat la niste IT-sti nerzi sa le ,,programeze”. Se fac formulare online bune si simple de vreo 15 ani (exista o disciplina care te invata cum). Dar de pe Planeta românilor se vede altfel. Trebuie manifestata intelegere si intelepciune pentru o natiune tinara.

  4. Multumesc pentru comentarii. Problemele pe care le semnalati sunt reale ( chestionarul de recensamant arata ca si cum nu ar fi fost pretestat , forma de prezentare putea sa fie mai atractiva, neglijarea celor plecati de mai mult de un an de zile nu ajuta etc.). Textul pe care il semnez este tehnic pentru ca am vrut sa sustina si pentru decidenti cele cateva sugestii formulate in final. Faptul ca multe dintre strategiile sau proiectele de dezvoltare nu ajung sa fie fundamentate si prin informatii de genul celor furnizate de recensamant este, cred, un motiv in plus pentru a favoriza producerea unor date de recensamant valide. Cel putin in cercetarea stiintifica este nevoie de astfel de date. Este ca la doctor: analizele gresite prin datele pe care le produc pot duce la diagnostic gresit si, impliti, la tratament inadecvat.

    • De ce Romania incearca mereu sa inventeze apa calda si mersul pe jos?
      E asa de complicat (sau e sub demnitatea de roman) sa pui intrebari la toate celelalte state din UE: Mai, dar voi cum faceti? Cum procedati? La ultimul recensamint citi s-au autorecenzat pe net? Citi au cerut hirtie? Pe citi i-ati recenzat cu operatori? Ce probleme ati avut? Ia uite cum ne gindim noi! Ce credeti??
      Adica chestii elementare in asa fel incit lucrurile sa iasa mai bine decit ultima oara! 10 ani este enorm ca interval.
      Nu va iesi perfect, ca nu se poate! Dar cit mai bine!!!
      Va spun cum spun multora. Iesiti din Bucuresti la 30-40 km si intrati in sate pe ulitele de dincolo de sosea. Nici macar nu e nevoie sa va dati jos din masina. Rulati la 30 km/h si veti descoperi singuri enorm de multe raspunsuri.
      Daca nu vreti sa va miscati, macar priviti chestia aia de la sfirsitul Starii Natiei, cu sondajul…

  5. Cu regret dar proiectele si strategiile de dezv. localssrfac pe datele furnizate dr fiecare primarie imparte. Nu este cazul sa ne spuneti asa ceva, mai stiu si altii cum functioneaza statistica si demografia ca stiinta. Problema este ca nimeni nu penalizeaza primarii ca nu sunt interesati sa adune date statistice si ca migrantii nu dau seama la primar ca au plecat defintiv. De schimbat legea adm.publice locale si legea primarului cu sanctiunile de rigoare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dumitru Sandu
Dumitru Sandu
Dumitru Sandu. Profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Sociala, la Universitatea din București, cu studii și cursuri, în perioada actuală, pe teme referitoare la migrație transnațională, construcție identitară europeană și dezvoltare comunitar-regională.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro