sâmbătă, aprilie 13, 2024

Contradicții. Cine va forța România să devină 100% ”verde”, în ciuda opoziției Comisiei Europene?

În ultimii aproximativ 2 ani de zile, au fost emise diferite Directive si Regulamente Europene, cele mai multe aplicate și în România si, pe baza lor, în țara noastră s-au făcut fel de fel de strategii si planuri, care se referă la domenii vaste, complementare dar vitale pentru populația și viitorul țării – agricultura, mediu, energie, economie circulară.

Aș selecta numai cîteva dintre acestea, prezentate la sfirșitul articolului la Bibliografie

Din toate aceste rapoarte, planuri, se detașează un mare pericol, pe termen mediu și lung, un proces obiectiv, măsurabil științific și cuantificat: DEȘERTIFICAREA TERENURILOR AGRICOLE DIN ROMÂNIA.

Consecințele pot fi dramatice pe termen lung pentru economia noastră, securitatea alimentară, schimbarea modului nostru de viață și chiar afectarea viitorului nostru pe aceste meleaguri.

Procesul deșertificării urmărește tendința de creștere a temperaturilor medii anuale însoțită de scăderea precipitațiilor (așa-zisele ”schimbări climatice”).

Nu îmi propun acum să explic ”de ce se întîmplă” acest fenomen, ”de ce cresc temperaturile” ci doar să le accept ca atare și să propun soluții ”de adaptare la schimbările climatice și combaterea lor”.

Fiind puternic influențat profesional de principiile din energie ale planificării strategice pe termen lung, să revedem pe scurt citeva date disponibile azi, ca să înțelegem mai bine ce ne așteaptă în viitor:

Zonele predispuse la secetă si deficit de ploi

Evoluția procesului de deșertificare in Sud-Sud Estul Europei in numai 11 ani

Zonele de risc de desertificare si degradare a terenurilor în România

CEL MAI IMPORTANT: Prognoza deșertificării si degradării terenurilor în România 2020-2030

Ca evaluare cantitativă, distribuția terenurilor ce vor fi afectate,  in viitor sunt următoarele :

Strategia naţională privind combaterea deşertificării şi degradării terenurilor (citez): ”… se elaborează într-un context social caracterizat prin interes semnificativ din partea populaţiei pentru această problematică şi disponibilitate crescută de implicare a cetăţenilor, pe fondul îngrijorărilor legate de efectele schimbărilor climatice, în special a secetei asupra calităţii vieţii şi sănătăţii populaţiei. Resurse sociale disponibile la nivel naţional sunt însă în declin demografic profund, cu deficit semnificativ educaţional, economic, ocupaţional şi informaţional şi disparităţi majore din punct de vedere economic între zonele cu ariditate ridicată şi nevoi urgente de intervenţie şi restul ţării

CE SOLUȚII AVEM ?

  • Evident, schimbările climatice ne împing, vrem nu vrem, către adaptarea la ele, adică renunțarea la unele soiuri de plante care nu mai sunt productive în noile condiții și introducerea altor plante echivalente sau hibrizi adaptați la noile condiții
  • Introducerea unor plantații cu rol de regenerare a solurilor deșertificate si/sau protectia lor
  • introducerea unor plantații care constituie si ”Carbon sink” (absorbante de CO2), generatoare de O2 și regeneratoare de Carbon in soluri
  • nu în ultimul rînd, introducerea pe scară largă, pe termen mediu a ”economiei circulare”, si citez din: HG-1172 din 27.09.2022 – Aprobarea Strategiei Nationale privind Economia Circulară

”…Pentru a depăși provocările în tranziția către EC, România are nevoie de o viziune pe termen lung și de o direcție strategică. Acesta este scopul principal al prezentei Strategii. Ea prezintă status quo-ul economiei românești și al sectoarelor sale în raport cu modelul de EC și calea de urmat către acesta, prin definirea viziunii României de a crea o ruta stabilă pentru prosperitatea întregii societăți printr-o creștere economică care să asigure un mediu durabil pentru generațiile viitoare….”

O PRIMĂ SOLUȚIE DISPONIBILĂ

Această opțiune este validată si intr-un studiu si cercetare al Uniunii Europene: https://cordis.europa.eu/project/id/227422/reporting

http://www.sweetfuel-project.eu/exploitable_results

și constă în Schimbarea destinatiei culturilor din zonele afectate sau care vor fi afectate, (porumb , păioase, etc.) cu soiuri hibrizi de SORG ZAHARAT, în scopuri alimentare, de mediu si energie, este una din opțiunile de adaptare la riscurile climatice, asigurarea securitatii alimentare și reducerea impactului asupra mediului.

Nu mai intru în detaliile rezultatelor cercetării timp de aproape 4 ani asupra celor 3 hibrizi ideali de Sorg zaharat, facute de 4 institute de cercetari aricole din România, și citez doar din concluziile lor:

”…Fiind o plantă de cultură mult mai puțin pretențioasă față de porumb, sorgul zaharat este mai rezistent la secetă si arsiță, mai puțin pretențios fată de tipul de sol si cu cerinte reduse fată de apă (sub 350mm), motiv pentru care cultura de sorg zaharat ar putea viza un reviriment în sfera agricolă si industrială, în conditiile schimbărilor climatice si aridizării tot mai evidente din Sud-Estul României…”

Pe scurt, strict tehnic, produsele finale ce pot fi obținute din plantatiile de Sorg zaharat:

  • Suc (din care se poate produce zahăr – care in prezent este importat în România la pret de retail de aproximativ  1 miliard EUR/an)
  • Făina de sorg (fara gluten), pentru panificatie, patiserie, bauturi (Bere, Mao-Tai și oțet)
  • Furaje pentru animale (au conținut caloric foarte ridicat), precum și ingrășămînt pentru refacerea C
  • Etanol (din suc), care este de fapt Bioetanol – combustibil bio
  • Biomasă energetică

Avind in vedere cele de mai sus, evident ca vom avea culturile de porumb (si griu), sfecla de zahăr inlocuite cu hibrizi de Sorg Zaharat pentru a ne păstra/imbunătăți producțiile agricole.  În condițiile arătate, se poate întocmi o strategie in agricultură prin stabilirea pînă in 2030 a unei ținte de 5 mill. Ha (70% din cele 7 mill. Ha teren agricol cu risc mare de deșertificare) cultivate cu Sorg zaharat. (în aceste 5 mill.Ha nu sunt incluse terenurile nefolosite, pîrloagă, etc.), ca răspuns de adaptare la schimbari climatice.

În acest mod, problemele alimentare, deșertificre și degradarea terenurilor vor fi probleme rezolvabile  

Și atunci, cititorul se va întreba: DA si ce-i cu asta, care e legătura intre problemele MINISTERULUI AGRICULTURII, MINISTERULUI MEDIULUI SI MINISTERULUI ENERGIEI, peste care vine GUVERNUL ROMÂNIEI cu un HG referitor la ECONOMIE CIRCULARA. Problema este ca nu este făcută  nici o legătură între ele, nu există nici o coordonare și mai ales nu există nici o evaluare asupra impactului inter-sectoare ! Să explicăm:

CONSECINȚELE COMBATERII DEȘERTIFICĂRII  A NUMAI 5 MILL. Ha CU SORG ZAHARAT

În estimările impactului aplicării acestei strategii, se pornește de la rezultatele testelor efectuate, selecționîndu-se numai 2 dintre cei mai buni/productivi hibrizi cercetați si certificați (SASM-1 si SASM-2), considerind ca problema alimentară va fi rezolvată in mare măsură.   

DAR CE URMEAZĂ DUPĂ CE SE EXTRAG ELEMENTELE CU CARACTER ALIMENTAR ?

PROBLEMA # 1 A EMISIILOR DE CO2

  • Factorul de absorbție al Sorgului zaharat (CO2 sink) : 50 – 55 t CO2/ha/an (a se compara cu pădurile de foioase care, cele mai bune,  de-abia ajung la max. 18 tCO2/ha/an, sau cerealele la max. 10 tCO2/ha/an)

A se compara cu ceea ce prevede draftul PNIESC, calificat de CE drept ”ambiții scăzute si neclare” ale României

Ca o ironie amară, ar rezulta că numai din această cultură (capacitate mare de ”CO2 sink”), România ar putea sa-și reporneasca toate centralele pe lignit si tot ar fi creditoare de emisii CO2 !)

DAR CE URMEAZĂ DUPĂ CE SE EXTRAG ELEMENTELE CU CARACTER ALIMENTAR ?

PROBLEMA # 2 A DESEURILOR REZULTATE DUPA PRELUCRAREA ALIMENTARĂ

  • Productie masa verde, teren neirigat (!) : 190 t/ha/an, din care (la cel mai bun hibrid SASM-2) se obtin:
    • Tulpini verzi: 101 t/ha/an, cu conținut suc (zahăr)  de 43,4 t/ha

Bagasa (biomasa, deșeu cu valoare energetică):  57,6 t/ha, la care:

PCs = 4,9 MWh/t

Pci =  4,5 MWh/t

După extragere materie prima pentru produse alimentare (zahăr, făină, etc.) rămîne un ”deșeu” denumit ”bagasa” (respectiv biomasă)

Deci, 5 mill.Ha cultivate cu Sorg Zaharat, pentru securitate alimentară, regenerare și combaterea deșertificării, creează, dupa prelucrare, un deșeu energetic de cca 1,35 miliarde MWh/an.

Pentru ”a scăpa” de acest deșeu, ar fi necesare capacități de cogenerare de cca 36 GWe si 86 GWt

  • Producția de etanol din sucul extras din plantele de sorg zaharat

Producție de Bioetanol, ce poate fi folosit in energie inlocuing gazul si/sau hidrogenul verde din centralele cu ciclu combinat CCGT (devening CCET)

Referință: https://www.renewable-technology.com/projects/ethanol-power-plant-minas-gerais/

DAR CE URMEAZĂ DUPĂ CE SE EXTRAG ELEMENTELE CU CARACTER ALIMENTAR ?

PROBLEMA # 3 CE STRATEGIE ADOPTĂM ?

Din punct de vedere științific (termodinamic), cele de mai jos indică strategia cea mai economică

  • necesitatea combaterii deșertificării, conduce la un exces de produse alimentare, biocombustibili, biomasa
  • România este ”forțată” să devină fruntașă in UE  la producția de bioetanol

 Toate cele de mai sus, se încadrează în politica și conceptul de Economie Circulară, legiferată în 2022 de Guvernul României prin HG-1172 din 27 Sept. 2022, al cărui concept este descris sintetic mai jos:

CERCUL VIRTUOS AL ECONOMIEI CIRCULARE

Nota: SAME = Securitate Alimentară Mediu Energie

CUM INTRĂ  ROMÂNIA ÎN CONTRADICȚIE CU POLITICA EUROPEANĂ IN DOMENIUL EMISIILOR GES

Dacă ne uitam la Fig.52, extrasă din recentul proiect de PNIESC trimis la Bruxelles de România (și legiferat inutil de Guv. Ciolacu pentru că termenul finalizării este 30 Iunie 2024), observăm că la Bruxelles, Comisia Europeană se ”oțărește” la România în ce privește acest Plan care, intr-adevăr este incoerent și inadecvat:

Se observă foarte clar că România cu un minim efort în ”economie circulară”, în concept SAME, poate deveni foarte ușor, la nivel de țară, din generator de emisii, intr-un mare creditor de emisii, fapt care nu este la îndemăna oricărui stat membru al UE. Asta ar însemna că emisiile generate de unele sectoare – inclusiv energia- ar fi compensate de o cantitate de emisii mult mai mare de emisii absorbite (în rezervoare, stocate in caverne, sau, absorbite de Sorg Zaharat, alte culturi agricole si paduri). Deci, adunind (+) cu (-), ar rezulta că Romania ar realiza mari cifre de (-), adică absoarbe mult mai mult decit emite, deci, cu alte cuvinte, am putea ”exporta emisii”, cu o valoare uriașă, de ordinul a 10 – 16 miliarde EUR/an (in scenariul SAME).

Dar, cum o astfel de posibilitate nu este la îndemina oricărui stat membru (mai ales cei din Vestul Europei, superindustrializați) din motive de resurse si condiții climatice, Uniunea Europeana nu se grăbește să se alinieze cu ceea ce s-a semnat la nivel de ONU (Acordul de la Paris), și intîrzie in adoptarea legislatiei specifice europene pentru Art. 6  din Acordul de la Paris (asa cum a facut Elvetia de ani buni, care nu e membră a UE, putea sa facă si UE).  Adică dacă ai exces de absorbții, ai putea sa le vinzi sub formă de ITMO la nivel de stat https://carboncooperation.undp.org/, dar atîta timp cît UE nu creează legislația, nu ai cum sa vinzi nimic !

După părerea autorului dar și a altora, așa cum România e ”certată” pentru întirzieri în aplicarea unor reglementari UE în legislația națională, prin ”infringement-uri”, tot așa și noi am putea invoca un ipotetic infringement al UE față de aplicarea Art.6 din Acordul de la Paris !?…și atunci, de ce m-aș grăbi cu decarbonarea sectoarelor, toată ”nebunia” cu închideri de centrale pe cărbuni si zeci de mii de eoliene și solare, dacă la nivel de stat, nu se contabilizează, dar, se contabilizează  numai la nivel de sectoare, fără legătură între ele ?!

Tot asa, in viitor, se prefigurează prin extensie că, de la nivel de sector să se treaca la nivel de individ, adică, fiecare persoană să plătească orice emisii de la aragazul pe gaze, la Engie de ex., chiar daca are o fîneață care absoarbe 100 tCO2/an, de 10 ori mai mult decît emite individul respectiv cu al său aragaz…sau butelie.

In acest context, România este ”forțată” să aplice conceptul SAME, strict pentru nevoile sale și să renunțe (foarte ușor) la importurile de eoliene, solare care să livreze energie ”verde” care nu ne trebuie nouă dar le trebuie, gratuit, celor care nu se decarbonizeaza. Iar Comisia Europeana, contabilizează rezultatele reducerilor la nivel de Uniune, și se laudă pe plan mondial că e lider la reducerea de emisii.

 Cu alte cuvinte, este preferabil pentru România sa exporte credite de emisii decît sa exporte energie ”verde” 

 De altfel, și HG-ul nostru 1172 privind Economia Circulară prevede cele de mai jos niște direcții interesante

”…De asemenea, captarea carbonului de către fermieri și pădurari este un nou model de afaceri care ar putea reduce cantitatea de CO2 prezentă în atmosferă, ar putea reduce amprenta de CO2 a sectorului și are potențialul de a contribui la obiectivul de neutralitate climatică. Fermierii ar trebui să fie recompensați fie prin intermediul PAC, fie prin alte inițiative publice sau private, pentru a asigura punerea în aplicare. În cazul României, va fi dezvoltat un cadru de reglementare pentru certificarea eliminărilor de carbon în conformitate cu Planul de Acțiune al UE pentru EC ….”

si tot din acelasi HG, citez:

”… În faza de sfârșit de viață, (NA. a lanțului procesare agricola)  există posibilitatea de a produce energie, conform Strategiei energetice a României 2020-2030, care promovează producția de energie din surse regenerabile, cum ar fi agricultura, (NA. nu este luată in considerare în Strategia Energetică a României)

încurajează proiectele din sector care utilizează deșeurile pentru a produce energie de exemplu, biomasă, biolichide, biogaz, gaze de fermentație din deșeuri și nămoluri83 . Cu toate acestea, colectarea biodeșeurilor trebuie să fie sporită pentru a pune în aplicare aceste schimbări….”

”… În plus, utilizarea în cascadă a biomasei poate fi promovată prin intermediul unor instrumente de reglementare, cum ar fi obiectivele ambițioase de reciclare. În plus, se poate prevedea o schemă de sprijin pentru instalațiile de prelucrare industrială pe bază de biomasă, de exemplu, biorafinării. (NA-Etanol) Este necesar să se definească, de asemenea, în cadrul politicilor, alocarea eficientă a biomasei pentru aplicații de biomateriale și utilizarea energiei…”

Nota: SNEC = Strategia Nationala Economie circulară

BIBLIOGRAFIE SI MATERIALE SUPORT:

–  Ministerul Mediului din România a întocmit un Raport de Mediu privind Strategia Natională privind Prevenirea și Combaterea Deșertificarii si Degradării terenurilor 2019 – 2030, vezi mai jos

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Raport%20de%20mediu%2819%29.pdf

https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR18_33/SR_DESERTIFICATION_RO.pdf

Strategia Industriala a României (2023-2027) elaborată în cadrul proiectului cu titlul “Creșterea capacității administrative a Ministerului Economiei, Antreprenorialului și Turismului în vederea consolidării politicilor industriale și de supraveghere a pieței interne″ – Cod SIPOCA 1274, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 în perioada august- decembrie 2023

– HG-1172 din 27.09.2022 privind Aprobarea Strategiei Nationale in domeniul Economiei Circulare,  publicata în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 943 bis/27.IX.2022

–     PNIESC (Planul National Integrat Energie Schimbari Climatice), rev. 2022

  • Strategia Energetica a României (proiect)

Distribuie acest articol

44 COMENTARII

  1. In 95 cand faceam studii cu biomasa, sorgul era vedeta impreuna cu SRIC (culturi rapide si intensive – adica salcie sau alti pomi pe care sa-i plantez si dupa cativa ani sa-i tai sa-i ard sa fac energie electrica).
    Azi aceleasi vechi marote vad ca unii inca le mai mentin vii: Tarnita-Lapustesti sorg si probabil in curand SRIC.
    Uitandu-ma in urma la prostiile de studii la realizarea carora participam imi dau seama ca prostitutia este mult mai complexa decat cea mai veche meserie din lume.
    Se toaca bani buni cu prostiile astea, iar unii traiesc bine scriind la ele.
    In ultimul timp UE reuseste sa ma umeasca cu studii facute pe cativa ani si concluzii trase pe coltul mesei care invitabil conduc la urgenta reducerii emisiilor de CO2, energie verde si alte aberatii ecologice cand in carciuma de la mine tara se gasesc becuri cu incandescenta (sunt ieftine) si soba este mijocul de incalzire predomniant in Romania.
    Solutiile din Germania sau Norvegia nu se pot aplica in Romania sau Grecia pentru ca exista o diferenta de mentalitate si situatie existenta pe care nu o vor intelege niciodata.
    Cel mai simplu exemplu e termoficarea cu cele 2000 t/apa pierdute orar in Bucuresti.

    • nea Pifule, imi pare rău cu nu înțelegi (m-as fi asteptat la niste intrebari inteligente din partea matale și nu pur si simplu de dat cu batu).
      Să-ți raspund:
      – in 95 cind faceai studii cu sorgul, iți spun eu ca nu faceai nimic…pentru simplul motiv ca ”sorgul acela” n-are nimic a face cu sorgul de care vorbesc eu acum (3 hibrizi adaptati la conditiile noastre climatice si de sol)…pina si in agricultura sunt evolutii tehnologice
      – salcia nu intra in economie circulara (iar n-ai inteles conceptul…am muncit degeaba)…e doar o planta energetica
      – ce zisesi: ”urgenta reducerii emisiilor de CO2, energie verde si alte aberatii ecologice”…am spus foarte clar (iarasi n-ai citit, esti superficial) ca nu-mi pun problema ca de ce cresc tempertaurile sau ca e bine sau nu sa reducem CO2.samd…daca asta e ”politica”, in loc sa ma pling si sa tip, sa incerc sa ma adaptez, de ce nu ?…daca pot si pot sa scot vreun avantaj competitiv
      – te iau intr-o vizita in SUA, Brazilia, India, Spania, sa vezi cum functioneaza Turbine pe gaze cu etanol…aaaa, probabil ca matale esti din aia care vor turbine pe gaze (care sa faca electricitate) si care merg cu hidrogen facut din energie electrica…acu da, m-ai prins !

      • Noi discutam de turbine de gaze de sute de MW si dumneavoastra imi dati exemple de turbine de cogenerare industriala de cativa MW.
        Nu e acelasi lucru.
        Legat de hidrogen si zepelinele au avut perioada lor de glorie.
        Am zis ca hartia suporta orice, iata ca asa se intampla ca acum 30 de ani, pe hartie si din birou totul pare roz!

        • nea Pifu, centrale cu TG de 87 MW 100% pe etanol, parca n-as zice ca e de colea…(iti pot da exemple)
          Pun vreo 10 d,astea pe la ALRO, Galati, si ce mai e industrie in RO si ceva termoficari si adun ceva mai mult de 1 grup nuclear,,,sau scutesc vreo 3500 MW idioti, oarecum echivalenti din eoliene intermitente !
          Ce ai prefera matale ?,,,aud ?…ca te stiu !
          Eu prefer agricultura si sorgul in locul hidrogenului !…si eoliene

          • De acord.
            Piata cere eoliene si fotovoltaice pentru ca e mai usor. Cu 3 firme le-ai construit, pe cand o centrala cu echipamente clasice e mult mai greu de facut si dupa aia ai etanolul, alta fabrica. Prea greu, prea multa stiinta.

  2. In loc sa ne vaicarim ca vine desertificarea peste noi si ca temperaturile vor creste din ce in ce mai mult, datorita acestei faze intergalciare in care intram, mai bine am gasi solutii pentru irigarea inteligenta a terenurilor agricole si siteme performante de irigare in zonele afectate de seceta, asa cum exista in state ca Israel sau alte state din zona Golfului unde se pot cultiva toate soiurile de plante datorita acestor sisteme. Nu este nevoie sa aducem plante exotice in Romania sau sa populam solurile afectate de seceta cu bananieri sau curmali, doar pentru ca nu suntem in stare (sau nu vrem) sa gasim si alte solutii. Sunt convins ca Romania ar putea atrage fonduri europene serioase pentru proiecte de irigatii, unele chiar ecologice, pentru ca, nu-i asa, vom avea soare din belsug. In acest fel, am putea sa ne pastram agricultura specifica zonei si am ecologiza si mediul. Mai mult, ca tot se vorbeste despre AI, sistemele acestea pot fi programate sa porneasca sau sa se opreasca in functie de numerosi parametri din sol sau aer.

    • Mike, as recomanda sa citesti minimul de bibliografie prezentata.
      1. prognoza disponibilitatii de apa in Romania este sumbra (pina si la iubitele mele centrale nucleare, U-3&$ 4 au probleme cu racirea (din Dunare) pe termen lung…(trust me !)
      2. in aceste conditii, ”extragerea de apa din Dunare”, devine si mai complicata
      3. se finanteaza deja ASTAZI !!, citeva zeci de mii de Ha, prin fonduri UE, pentru irigatii, dar, se pare că pe termen lung nu e sustenabil
      4. irigatiile ar presupune multe sute de MW capacități noi de eenrgie electrica…iar atsa trebuie sa fie si ea ”verde”…adică, mai punem eoliene, solare si mai stiu eu, si mai multe…
      5. se demonstreaza f. usor ca nu e economic sa pui PV pe teren agricol (nu mai stau sa explic)
      6. noile culturi nu sunt decit o ”adaptare la schimbari climatice”…vă recomand sa purtai un dialog cu fermierii romaîni care de cca 3 ani li s-a uscat porumbul pe cimp si unii falimenteaza…si vind pamintul
      7. ce vorbiti dvs. de Israel si zona Golfului aia e agricultura hidroponica…iar aici nu vorbim de asa ceva
      Mai sunt multe de discutat, dar, va rog cititi mai intii

      si eu am fost sceptic la toate astea, am citit, am participat la teste,…am o centrala de 8 MW pe biomasa care merge de 12 ani f. bina…da caldura, frig si electricitate, am testat TG si motoare pe etanol….inclusiv la masini si tractoare deci
      DE CE NU ???

      controlati simplu pe net ceva despre etanol in Brazilia, SUA, India, etc., etc

  3. – raspunsul la intrebarea While drought risk is concentrated in the east of the country, e simplu, pt ca se afla mai aproape de Rusia.
    – In Germania defileaza tractoarele, vor ajunge, precum rusii, la Berlin. Cei mai multi sunt satui de sfaturi si mai ales de restrictii primite de la centru, mai ales de la EU. stiati ca 4% din pamint nu e permis, conform directivelor EU sa fie cultivate? Cica pt fluturasi.
    – Nu cred ca schimbarea climei va aduce seceta, ci vremea va fi ca intotdeauna, uneori secetaosa alteori ploioasa. Si pe aici se dadeau de ceasul mortii ca mor padurile, ca a venit gindacul bradului, iar acum sunt inundatii.

    • stiati ca 4% din pamint nu e permis, conform directivelor EU sa fie cultivate? Cica pt fluturasi.
      Povestea e mai lungă. În anii 80-90 fuseseră chiar 15% pe care fermierii trebuiau să îi lase în paragină prin rotație, pentru ca solul sa se regenereze în mod natural, fără intervenție. In acest fel se obținea un ciclu de 7 ani, similar conceptului Sabat, prin care u an din șapte terenul agricol trebuie să se „odihnească”. Spre sfârșitul anilor 90 suprafața a fost redusă la 10%, acum la 4%. Și asta e valabil numai pentru fermele cu mai mult de 10 ha teren arabil. Celelalte pot cultiva tot ce dețin.
      Cat despre „fluturași”, realitatea este următoarea: baza oricărei economii este mediul înconjurător. Intervenția intensivă a omului asupra mediului și afectarea capacității sale de autoregenerarare are efecte mai puternice decât intervenția asupra proceselor economice. Mediul este fundamentul și afectarea acestuia afectează indirect toate procesele naturale sau antropice care se desfășoară în interiorul său. UE are dreptate aici.
      Comuniștii au făcut din mlaștină mare a Brăilei o Insulă mare. Producțiile la hectar erau mari, într-adevăr, dar trăgând linie, au constatat ca pierderile din piscicultura erau duble. Fiecare interesat privește realitatea cu ochelari de cal. Este întotdeauna necesară o entitate care să considere interesele tuturor. Inclusiv ale fluturașilor.

      Nu cred ca schimbarea climei va aduce seceta
      Altădată păreai bucuros când găseai articole cu grafice, cu date statistice, comparative, analitice. Acum te mulțumești sa (nu) crezi. Mi se pare a fi cel puțin un pas înapoi.
      Cât despre inundații, adevărul este că ele nu sunt tipice pentru această perioadă. Dar dacă plouă în loc sa ningă, consecințele sunt inevitabile. Și chiar dacă noiembrie și decembrie 2023 au fost mai umede, anual cantitatea de precipitații scade în România și crește în alte regiuni. Dar acum sunt inundatii in Vestul Europei. Si cand e secetă? Pai vara, exact atunci cand plantele au nevoie de mai multă apă. Desigur, există ani mai ploiosi si ani mai secetosi, cand Dunărea inferioară chiar poate fi trecută cu piciorul si nu mai e nevoie de niciun Apolodor din Damasc. Cert este că media precipitațiilor in România scade de la an la an. Desi si acolo sunt inundații. Paradoxul ăsta are un nume: Simpson.

      • În anii 80-90 fuseseră chiar 15%
        Eu sunt convins ca taranii care sunt tarani de generatii stiu mai bine ce si cum, decit tot felul de birocrati de la Bruxelles, sau Bucuresti. Cit era populatia lumii in anii 80-90?

        Gargarea de genul „Mediul este fundamentul .. bla, bla, bla” incepe sa ma calce pe nervi. Nici macar nu ma obosesc sa-ti raspund.

        „Și asta e valabil numai pentru fermele cu mai mult de 10 ha teren arabil.” Ce timpenie, deci daca imoart femra in parcele mici pe numele neamurilor nu mai sunt obligat!?

        • Țăranii de generații nu au avut în minte decât propriul profit. Nu le pasă de consecințele care le-ar suporta altii. Agricultura s-a modificat mult in ultimele decenii: soiuri noi, chimie, mecanizare, automatizare, instalații de cules, sortare, stocare care nu existau cu 20 ani in urmă. Efectele acestora depășesc tarlaua proprie.
          Eu sunt convins, dimpotrivă, că la Bruxelles sunt specialiști care pot evalua mai bine efectele îngrășămintelor si pesticidelor asupra biotopului.
          Populația Europei era de 600 milioane în anii 80, acum sunt 750 milioane, dar până la sfârșitul secolului vom fi 630 milioane. În țările EU populația a crescut de la circa 410 milioane în 1980 la 447 milioane în prezent si vom reveni la veeo 420 milioane cu tot cu emigranți. Cele 11% acordate în plus de UE ar trebui deci să acopere necesarul cu vârf și îndesat. Se și vede din cantitatea de alimente aruncată în fiecare an: a crescut de la 14,8% în 1989 la 17% actual.

          Medicul mi-a prescris inainte de Crăciun profilactic gargară și am terminat tratamentul de Anul Nou. Or fi rămas ceva reflexe nedorite la coardele vocale, dar sunt dispus să repet de câte ori este nevoie. Care parte n-ai înțeles-o?

          Să împartă terenul in parcele de 10 ha pentru agricultura de subzistență! La asta m-am gândit și eu. S-or fi gândit și țăranii și, cu siguranță, și comisarii europeni. N-om fi noi cei mai șmecheri. Seară bună!

    • „Nu cred ca schimbarea climei va aduce seceta etc ” Mai sus in articol avem harta pe 10 ani cu date culese totul stiintific corect masurabil. Dar argumentul „io nu cred ca e asa, la mine pe strada a nins deci nu are cum sa fie cum spun aia” bate tot.

      • În anii 80-90 fuseseră chiar 15%
        Eu sunt convins ca taranii care sunt tarani de generatii stiu mai bine ce si cum, decit tot felul de birocrati de la Bruxelles, sau Bucuresti. Cit era populatia lumii in anii 80-90?

        Gargarea de genul „Mediul este fundamentul .. bla, bla, bla” incepe sa ma calce pe nervi. Nici macar nu ma obosesc sa-ti raspund.

        „Și asta e valabil numai pentru fermele cu mai mult de 10 ha teren arabil.” Ce timpenie, deci daca imoart femra in parcele mici pe numele neamurilor nu mai sunt obligat!?

  4. nea neamtule, matale esti prietenul meu si accept orice din partea matale

    ps…cei 4% la noi s enumesc ”pîrloagă” si, asa e, suntem obligati prin rotatie sa nu facem nimic pe el pentru regenerare.
    Cu alta ocazie vom discuta cum e cu regenerarea asta:

    hibrizii de Sorg, datorita caracteristicilor lor ( absorb 50-55 tCO2 din atmosfera și prin radacinile reticulare puternic, care ramin in sol dupa recoltare conduc la retinerea Carbonului in sol !…adica fac regenerare !)
    In plus, elibereaza cca 50 t O2 in atmosferă (efect de curatare)
    Toate aceste caracteristici sunt cam de 3-4 ori mai puternice decit cea mai virgina padure batrina ! (f. tare explicatia asta !!…ce-mi place !?)

    Repet, de vreo 3-4 ani verific chestiile astea si, n-am gasit nici o hiba…pina si eu, in ignoranta mea, sunt uimit…si fiind sceptic, prin natura mea, inca caut ”hibe”
    Deci, accept cu placere orice argumente, dar….educate

  5. Un comentariu general din partea autorului, pentru orice cititor (ma va ajuta f. mult in alte actiuni).
    Va rog sa-mi indicați ce credeti ca este incorect sau detrimental pentru România urmatoarea logica:
    1. România importa zahar de aprox 1 miliard EUR/an (pret retail), are terenuri in curs de aridificare (deterioare), si mai are niste obligatii de reducere a emisiilor (sa nu mai dezbatem daca e bine sau nu, Comisia UE, etc., )
    2. Fiind demonstrat ca aceasta planta este foarte rezistanta la seceta, este foarte productiva, retine Carbonul in sol, produce faina, zahar, etc. ne apucam s o plantam PENTRU MINCARE ! (IN PRINCIPAL !), mai ales ca România are un potential agricol printre cele mai mari din UE, CARE AR TREBUI VALORIFICAT (IN PRINCIPAL !), din nou
    3. Dupa ce realizam toate astea, intr-un program pe 10 ani, VREM NU VREM ne ramine dupa prelucrare:
    – Bagasa (deseu) de biomasa cu o putere calorica mai mare decit lemnul (de foc !)
    – Agriculttorii nu il pot baga in pamint ca ingrasamint (precum paiele) si nici sa-l duca la groapa de gunoi (produce metan si, in plus, trebuie sa si plateasca depozitarea…care devine interzisa din 2027 (zero gropi de gunoi !)…atunci, singura solutie (CIRCULARA) este sa il foloseasca in scopuri energetice
    4. daca il foloseste in scopuri energetice, cantitatile de energie care se pot extrage sunt gigantice: practic, nici nu mai poate fi vorba de nucleare, eoliene, solare, CCGT-uri etc (asta la limita, daca cultivam numai 3-4 mill Ha (adica 25% din suprafata agricola a tarii).
    5. in afara de aceasta optiune, se poate produce din sucul de zahar (daca piata zaharului la export nu e buna), deci, sepoate produce etanol pentru:
    – amestec cu motorina, benzina in transporturi (se poate scadea productia de benzina, motorina la sub 40%, deci, scade importul de petrol….si poate poate ii scoatem pe OMV din România !?…ca sa ne distram putin de idee)
    – etanolul este mult mai ieftin , infinit mai usor de transportat si stocat decot Hidrogenul, deci il folosesc pentru centrale cu ciclu combinat (pe etanol), pe motoare Diesel (pe etanol) pentru electricitate si caldura
    (PS. am testat deja etanol pe microturbine cu gaze….rezultate super !)

    Deci, domnilor….CE ESTE GRESIT IN LOGICA DE MAI SUS ?
    (astept critici constructive si/sau indicarea , onest, a unor puncte slabe in aceasta strategie)
    Chiar ma intereseaza parerea tuturor , dacă se poate !)

  6. Stimate domnule Dragostin, pana la cultivarea de sorg si alte solutii mai mult sau mai putin exotice dar netestate, trebuie sa ne amintim ca avem la indemana solutii pe care niste ‘decidenti’ specialisti sau nu in ‘ape’ le-au ingropat, probabil si la ordinele Moscovei, pentru ca ar fi insemnat si niste lucrari de amenajare a teritoriului ce ar stopa serios invaziile tancurilor rusesti, Canalul Siret-Baragan:

    https://wikimapia.org/10443125/ro/Canalul-Siret-B%C4%83r%C4%83gan

    De fapt, un astfel de canal ar trebui inscris intr-o strategie cuprinzatoare de utilizare geo-strategica a unui bun national pe care il neglijam: fluviul Dunarea ca axa est-vest de prelungire in Europa Centrala a Marii Negre, cu tot ceea ce evident ar insemna asa ceva…
    Anii urmatori ne vor pune din ce in ce mai acut in fata dilema: ce facem cu Dunarea, suntem in stare sa o tratam corespunzator ca ‘asset’ national sau o cedam altora mai intreprinzatori si mai agresivi?

    • @dl.Liviu Petre:
      1. problema irigatiilor nu este exclusa !! nici un moment nu am susținut asta, insa, aici sunt 2 probleme:
      – sunt zone irigabile, dar, nu pot acoperi toata zona necesar a fi irigata !
      – cantitatea de precipitatii pe termen mediu-lung, va fi in scadere, nu in crestere
      2. Dunarea, la fel, ca medie, va scadea (exceptind virfuri d einundatii), de unde si problema racirii a inca 2 unitati nucleare la Cernavoda (asta ne-ar mai lipsi sa oprim unitati nucleare din cauza lipsei de apa de racire…ar ride si curcile de noi
      3. in ce priveste intrebarea dvs: ”…ce facem cu Dunarea, suntem in stare sa o tratam corespunzator ca ‘asset’ national sau o cedam altora mai intreprinzatori si mai agresivi?…”
      va dau o singura informație: este un proiect ”Green Hydrogen Valley in care sunt implicati Hidroelectrcia- Verbund (Austria) si Hidrogenul verde , acest Hype
      O fi pentru ca Hidroelectrcia sa participa le paroiect de H2 in Klagenfurt ???

      • Va multumesc pentru raspunsurile Dv.! Tocmai probleme cum sunt cele legate de racirea reactoarelor de la Cernavoda aduc cu atat mai mult in discutie o abordare, cum sa-i zic, ‘holistica’, a Dunarii noastre si a bazinului aferent: ce facem si cu Oltul, si cu Argesul, cu Ialomita… Ca sa nu mai zic ca un canal Siret-Baragan, desi evident nu este menit sa rezolve irigarea intregii Moldove ci doar a unri parti importante, ne poate aduce o baza US Navy la Focsani :) , tinand cont de dimensiunile canalului.

  7. Poate cineva de la Ministerul Mediului, Agriculturii si/sau Energiei ar trebui sa-l asculte pe omul asta…pare destul de documentat. Am mai citit un articol tot pe tematica cultivarii sorgului pe Contributors. Nu s-ar zbate cineva asa mult sa promoveze aceasta idee daca nu ar avea un fundament stintific si date concrete.La noi ideile bune se pierd din cauza lipsei de sustinere. Alegem calea usoara intotdeauna…

    • @mary: toate cele rezumate in articol, nu sunt rezultatele muncii mele (eu doar le-am studiat), ci ale unor academicieni (români), 4 institute de cercetare agricola din RO si, in final, cercetarea aplicata a Comisiei Europene (vezi proiect Cordiss), iar in România s-au testat si certificat in ultimii 4 ani, 3 soiuri de Sorg zaharat (a nu se face confuzie cu Sorgul ”normal” din care mai faceam si noi mături !)

      Singurul meu merit, modest, este ca am incercat sa integrez aceasta optiune, in strategia energetica si de mediu a ROmâniei (vezi Fig.52 din articol), dar, mai ales, ca optiune solida energetica, adaptarea la schimbari climatice și mediu (reducerea emisiilor de CO2)

      Ceea ce nu multi au inteles este ca, nu imi propun sa explic daca schimarile climatice sunt din cauza ”Codoi” (cum se exprima cu placere unii COnrtributors) sau nu. Domnul Cringanu explica multe deja in acest sens, iar eu nu ma implic in aceasta dezbatere, fiind mai degraba inginer practician si mai deloc cercetator științific…..eu iau doar de buna niste fapte/fenomene vizibile de necontestat si o politica existenta anti CO2,…buna rea, I dont care !?…doar, incerc ”sa ma adaptez”

    • Doar pare. Pentru un om obișnuit, care n-are niciun fel de cunoștințe în energetică, unele idei pot părea convingătoare. Dar acele idei sunt scoase din context, ele ignoră peisajul energetic în ansamblu, deși persoana care le promovează știe care e realitatea și din 1974 încoace și-a câștigat mereu traiul din bani publici.

      Un exemplu recent: o uzină destinată fabricării de etanol din paie, construită în Oltenia cu fonduri europene, se închide după mai puțin de 2 ani. Pentru că nu se poate obține chiar atât de mult etanol din paie, indiferent ce crede Bruxelles-ul sau ce susțin comunicatorii ”independenți” trimiși de guvern pe forumuri.

      Fabrica s-a putut construi pe bani europeni, au fost aruncați banii și gata. Dar pierderile operaționale nu mai pot fi suportate din bani europeni, deci fabrica se închide. Numai economia lui Ceaușescu mergea cu pierderi planificate. Ăsta e singurul progres, în vremurile de azi, dar e totuși un progres. N-o să mai ajungem din nou la alimente pe cartelă fiindcă vrea cineva să fabrice etanol din paie pe bani publici.

      Povestea cu sorgul e tot din categoria ”viitorul luminos al omenirii”. Tabăra progresistă lansează mereu astfel de povești propagandistice, la fel cum a fost cu SMR-urile, la fel cum e cu promovarea absurdă a hidrogenului etc. Oamenii obișnuiți, fără cunoștințe în energetică, sunt păcăliți să accepte fiscalitatea exagerată actuală, cu niște promisiuni fantezistă care în practică nu funcționează.

      La Ministerul Mediului sau al Energiei există niște oameni care înțeleg cum merg lucrurile astea 😀

      • Nea Harald, haideti sa ne oprim odata cu ”hirjoneala” și întepaturile astea, care, să fiu sincer, nu-mi fac placere si sa incercam sa discutam obiectiv si aplicat, fara divagatii inutile, gen comunism, ”comunicatori” de-ai guvernului, sau, cum mi-am cistigat eu traiul din 74 incoace…
        Se poate discuta sau comenta in alt registru ?

        • Reclama la etanol din paie încă se găsește în comentariile de pe Contributors, exact cum e acum reclama la sorg. Iar oameni care au lucrat la CET Sud încă se mai găsesc și ei. Am spus asta mereu și o să o spun din nou: pe internet nu se pierde nimic.

          Acum, serios: dacă se putea obține destul etanol din paie, s-ar mai fi chinuit românii să cultive prune? 😀

          • nea Harald, observ ca nu se poate conversa in alt registru cu matale.
            Ma abtin, desi, as putea sa fac si eu gargara ieftina, in registrul matale.
            Adevarat, pe internet nu se pierde nimic in afara de decenta

            • ”Decența” de tip Victor Ponta nu e chiar decență. Acolo unde am crescut eu, la genul ăsta de ”decență” îi zicea neobrăzare.

        • ”Nu sint bani europeni,nu are treaba UE”

          Citește aici, meștere:

          ”The Clariant cellulosic bioethanol plant in Podari will have an annual production capacity of 50,000 tons. The project will have an investment volume of over EUR 100 million, and will receive EUR 40 million funding from the European Union.”

          https://www.lignoflag-project.eu/news/bioethanol-plant-podari/

          Așa funcționează toată energetica neomarxistă, vii cu un nickname ales la plesneală și crezi că mai mult tupeu te ajută să-ți promovezi mistificările cu etanol din paie.

    • @caposu – ”Fabrica de la Podari este investitia grupului elvetian Clariant

      Ca să înțelegi cum se fac șmenurile cu fonduri europene: fabrica de la Podari a însemnat (cel puțin în acte …) o investiție de 140 de milioane de euro, din care 40 de milioane de euro au fost fonduri europene. În realitate, e foarte posibil ca 100 de milioane ”fonduri proprii” să fi fost doar vreo 60 sau 80, dar asta rămâne între noi.

      Însă deprecierea de 228 de milioane de euro (mai mult decât investiția totală!) permite deducerea taxelor pentru o sumă echivalentă, deci evitarea impozitului pe profitul din alte activități. Atât timp cât asta e legal în Elveția, ”investițiile” de genul ăsta sunt mană crerească pentru corporațiile elvețiene.

      ”Compania elvețiană Clariant, prezentă pe piața locală la Podari (județul Dolj), unde deține o fabrică de bioetanol, a anunțat, în luna decembrie 2022, o depreciere a unității din România cu 225 milioane de franci elvețieni (circa 228 mil. euro) determinată de neatingerea parametrilor tehnici și financiari.”

      https://cursdeguvernare.ro/clariant-anunta-o-depreciere-de-228-mil-euro-a-fabricii-de-bioetanol-de-la-podari.html

      Asta promovezi tu pe-aici, sub un nickname fantezist : șmenuri corporatiste cu fonduri europene.

    • @mary:

      https://www.euractiv.com/section/biofuels/special_report/will-biofuels-have-a-role-in-eu-transport-decarbonisation/

      Uitati de ce trebuie să insistăm ca trebuie să cultivam Sorg Zaharat: PENTRU MINCARE (faina, zahar, bere, oțet, etc)….că ramine ceva și pentru energie (bagasa) si pentru transport (etanol) e o alta poveste !….nu-i asa !?!?…de ce trebuie sa ne luam dupa diferite ONG-uri care nu inteleg despre ce e vorba si mai ales unele din prostiile Comisiei Europene descrise mai sus (și pe acolo sunt destui juristi ageamii care vorbesc la fel de prost despre energie sau energeticieni ageamii care s-au apucat de justitie – for just transition)…

      Pare greu de inteles și diferențiat (dacă nu e premeditat !?) intre notiunile :
      – ”crop (for) biofuel” , (adică culturi dedicate pentru productia de biocombustibili)
      – ”biofuel (from) crop”. (adica culturi dedicate in principal pentru productia de alimente si apoi biofuel – din deșeuri (wastes !…care si astea sunt renewables)

      Dar, România trebuie să facă asta, in primul rind pentru combaterea deșertificarii si adaptarea la schimbari climatice…si apoi restul de mai sus.
      Deci, cred ca cineva ar trebui sa spuna Comisiei, in cazul nostru specific: ”hai, mă lași…”…cum Franța vorbeste deja despre ”suveranitatea energetică” noi de ce nu le-am ”ține isonul” ?!

      Deci, am convingerea că noul PNIESC revizuit, ar trebui sa contina un plan bine stabilit pina in 2035 in sensul celor aratate in acest articol

      Daca cultivam cu Sorg, cum am spus, numai 5 mil ha din cele 7 cu risc major de desertificare, putem decarbona semnificativ transporturile, total energia termica (inclusiv ce e cu ”lemn de foc”) si mai raminem si cu vreo 30.000 MWe capacități necesare de ”consumat/distrus” deseurile care rămîn !?….ideal in CHP-uri, orase si industrii

      Usuram sarcina Germaniei de a mai produce eoliene, solare, H2 verde si Turbine cu gaze pe H2 verde si de a importa materiale rare din China
      Nu sună bine pentru toți ?

      https://www.euractiv.com/section/biofuels/special_report/will-biofuels-have-a-role-in-eu-transport-decarbonisation/

      The biofuel industry, for its part, insists that European renewable ethanol saves today, on average, 77% GHG emissions compared to fossil fuel and could be a viable solution to the decarbonisation of EU road transport. [Shutterstock/Joseph Kreiss]
      Euractiv is part of the Trust Project >>>
      Languages: Français | Deutsch | Polski | Czech | Spanish
      Print
      Contrary to countries outside Europe, such as Brazil and India, (NA: si SUA !) who are scaling up the production of biofuels to decarbonise transport, the European Commission has decided to gradually phase out biofuels, citing environmental concerns. (NA este exact pe dos !)
      The biofuel industry, for its part, insists that European renewable ethanol saves today, on average, 77% GHG emissions compared to fossil fuel and could be a viable solution to the decarbonisation of EU road transport.
      The industry also stresses that ethanol could help Europe boost its food security and independence as a domestic source of protein for animal feed, which EU biofuel production provides.
      On the other hand, several NGOs say (!?!?) this leads to food price hikes and also question biofuels’ carbon footprint. (ce stie NGO din termodinamica si emisii…au calculat ei, sau doar ”au spus”, chibițat cite ceva)
      In this EU Special Report, EURACTIV examines the different aspects of biofuel production and to what extent it could play a role in the ongoing debate over banning fossil fuel cars after 2035.
      • Biofuels industry criticises ‘inconsistent’ transport decarbonisation policy
      News | Biofuels Oct 25, 2023
      Est. 5min
      New EU rules to green the maritime and aviation sectors prohibit the use of crop-based biofuels on sustainability grounds, though the same fuels play a major role in decarbonising the bloc’s vehicle fleet.
      • Commission sees crop biofuels’ clean transport value, but outside EU
      News | Biofuels Jun 13, 2023
      Est. 5min
      The European Commission has recognised the role of crop-based biofuels in decarbonising transport, despite pushing through legislation for their phase-out domestically.
      • French study boosts ethanol in road transport decarbonisation debate
      News | Biofuels Mar 24, 2023
      Est. 5min
      A new French study has found that hybrid vehicles running with up to 85% renewable ethanol (E85) are just as climate-friendly as electric vehicles if the “full-life-cycle” argument is taken into account.
      • Fuels industry urges EU countries to finalise dormant energy tax overhaul
      News | Fuels Nov 9, 2023
      Est. 5min
      The EU’s energy taxation directive (ETD), a proposal to bring energy tax rules in line with the bloc’s green goals, remains at a standstill more than two years after it was first proposed.

  8. Cel mai mult ma surprinde faptul ca nimeni dintre ”contributors-ii” consacrati, nu a sesizat asta de mai jos, din articol !!!….mie mi se pare ”piesa de rezistanță” a articolului si o buna arma de utilizat in negocierile, oricare ar fi cu CE…dar, tot asa, cine sa le înteleaga dintre ”negociatorii” yes-man-i

    ”…Dar, cum o astfel de posibilitate nu este la îndemina oricărui stat membru (mai ales cei din Vestul Europei, superindustrializați) din motive de resurse si condiții climatice, Uniunea Europeana nu se grăbește să se alinieze cu ceea ce s-a semnat la nivel de ONU (Acordul de la Paris), și intîrzie in adoptarea legislatiei specifice europene pentru Art. 6 din Acordul de la Paris (asa cum a facut Elvetia de ani buni, care nu e membră a UE, putea sa facă si UE). Adică dacă ai exces de absorbții, ai putea sa le vinzi sub formă de ITMO la nivel de stat https://carboncooperation.undp.org/, dar atîta timp cît UE nu creează legislația, nu ai cum sa vinzi nimic !

    După părerea autorului dar și a altora, așa cum România e ”certată” pentru întirzieri în aplicarea unor reglementari UE în legislația națională, prin ”infringement-uri”, tot așa și noi am putea invoca un ipotetic infringement al UE față de aplicarea Art.6 din Acordul de la Paris !?…și atunci, de ce m-aș grăbi cu decarbonarea sectoarelor, toată ”nebunia” cu închideri de centrale pe cărbuni si zeci de mii de eoliene și solare, dacă la nivel de stat, nu se contabilizează, dar, se contabilizează numai la nivel de sectoare, fără legătură între ele ?!…”

  9. Buna, citez din articol:
    „PROBLEMA # 1 A EMISIILOR DE CO2
    Factorul de absorbție al Sorgului zaharat (CO2 sink) : 50 – 55 t CO2/ha/an (a se compara cu pădurile de foioase care, cele mai bune, de-abia ajung la max. 18 tCO2/ha/an, sau cerealele la max. 10 tCO2/ha/an)”

    Daca cifrele acestea vor sa fie ce vrea sa spuna autorul articolului, atunci sunt toate gresite cand vorbim de emisiile/absorbtia asociata gospodaririi terenurilor, si cel mai probabil ar fi, in ordinea din text: 0 sink anual la sorg (pentru ca este planta anuala deci – 50 + 50 = 0, adica absorbtia de CO2 este temporara); la paduri cifra este mai aprope de realitate dar toturi exagerata macar de vreo patru ori, iar la cereale iar 0 sink (-10 + 10 = 0, pentru acelasi motiv sa sorgul). Cifre asa nu pot sta la baza elaborarii de masuri solide, e evident. In consecinta, 250 mil tCO2 absortie anuala (sink) de fapt este 0….

    Mai departe, cand e vorba de biomasa transferata catre sectorul energie (care ar fi atunci intradeavar de 30 t biomasa uscata per ha echivalent a 55tCO2, care mie mi se pare mult chiar cu „clima de azi”), aici ar fi putea fi ceva beneficii de reduceri de emisii destul de corect povestite in articol (desi nu pot confirma conversiile la MWh si beneficiul real de reducere de emisii. dupa joaca cu cifrele de mai sus le-as verifica). Dar sa nu uitam marea dezamagire cu experimentul Clariance de la Podari care a clarificat cum se sta cu visul privind tranformarea biomasei in energie in Romania. Cel mai probabil, piata si nivelul de antreprenoriat din RO nu sunt suficient de mature, ca sa implementeze instrumente rafinate cu componente eco. Despre ITMO? Iata parte din raspuns aici: https://climate.ec.europa.eu/document/fad4a049-ff98-476f-b626-b46c6afdded3_en

    • Emisiile zilnice din China si India de CO2 sunt „infinit” mai mari fata de toate calculele care sunt facute la nivel national cat si european si va dau o singura cifra, fiecare loc de munca exportat din Europa in China mareste de 3 ori amprenta ecologica a acestuia, in acest context se poate vorbi de colonialism ecologic.

      • Da Ursule, asa e, dar, ce să fac !?…nu mi-am propus sa dezbat asta ci, doar sa gasesc o solutie de ”adaptare” la vremuri, asa cum pot mai bine, in conditiile mele date, bune sau proaste, fie ca-mi plac fie ca nu…ATIT !

    • Buna din nou dl Blujdea,
      Va rog sa interpretati articolul meu prin prisma celor indicate in STRATEGIA ECONOMIEI CIRCULARE, (EC) susținuta de insasi Comisia Europeana (pe care RO deabia si-a intocmit-o si nu a aplicat mai nimic) si pe care am indicat-o in bibliografie:

      https://dezvoltaredurabila.gov.ro/strategia-nationala-privind-economia-circulara-13409762

      Citez:
      ”…Conceptul de EC este foarte larg și acoperă subiecte conexe, în producție și consum, inclusiv
      eficiența resurselor, ierarhia deșeurilor, trecerea la resurse regenerabile, atât pentru materiale, cât și
      pentru energie, și multe altele. …EC înlocuiește abordarea liniară, bazată pe exploatarea resurselor, producție și consum nesustenabil cu
      o abordare circulară, sustenabilă și cu beneficii pentru capitalul economic, social și de mediu. În cele din
      urmă, sistemul la care se aspiră nu produce nici deșeuri, nici poluare, făcând să circule resursele,
      materialele și produsele la cea mai înaltă calitate în cadrul sistemului de producție și, dacă este posibil,
      reutilizând materialele în biosferă pentru a reface capitalul natural, biodiversitate și ecosisteme, la
      SFIRSITUL CICLULUI DE VIAȚA (NA. cum sunt culturile agricole) . În felul acesta se reduce utilizarea resurselor naturale și impactul negativ asupra mediului…”

      Ce-o fi gresit in asta ? daca aplicam cifre , chiar estimative, la aceste fraze ?

  10. Pe vremea cand eram mic si citeam tot pe ce puteam pune mana, am dat peste o carte in care se demonstrau progresele sovietice in agricultura, anume ca inginerii agonomi sovietici au reusit sa obtina un soi de cauciuc natural din papadie, ca sa nu mai depinda de importuri. Propun sa abandonam alte plante si sa cultivam papadii (au cerinte scazute legate de calitatea solului si sunt rezistente la schimbarile climatice). In afara de productia de cauciuc (vreo jumatate de tona la hectar), putem organiza campionatul mondial de suflat in flori de papapdie (ideea va fi inregistrata la OSIM, va rog sa nu o furati).

  11. Buna, ma bucur ca primesc aceasta reactie și să încerc sa explic ce mi-au explicat mie cercetatorii, atit români cît si rapoartele de specialitate de prin alte părți.
    Sunt destul de mult la curent cu ce se intîmplă, negociaza (!?!? de parca stiința e negocialbila) si legifereaza, pe la Bruxelles, DG-Clima, DG-Energy , Efficiency, etc., etc. (cel mai mult sunt implicat, evident, cu energia) și am constatat ca de cele mai multe ori este o evidenta neconcordanța intre cele 3 (cel putin) mentionate.
    Sa le luam pe rind:

    1. factor absorbție 50-55 tCO2/ha/an la cultura de sorg zaharat !.
    CONFIRM aceasta cifră și, nu-mi permit sa o contest față de cercetarile si rapoartele oficiale ale specialistilor din domeniu ! …eu nu sunt specialist in domeniu și nu fac decit sa-i citez (și sa documentez cind/daca e cazul!)…in ce priveste padurile, intr-adevar, cifra este cam exagerata, e de numai 8-12 tCO2/ha/an, depinzind de structura). Intrucit ati contestat cifrele, m-am grabit sa caut ceva, la repezeala lasind la o parte rapoartele cercetatorilor si am gasit asta:

    https://www.eubia.org/cms/wp-content/uploads/2002/01/images_projects_old_LAMNET_-_sweet_sorghum.pdf

    https://www.scribd.com/document/406400014/Sorgul-zaharat#db02be62-e4ff-4c2b-b13a-39d0d807cb9c

    2. sa vedem cum e cu cei +50 sau – 50
    Cei -50 i-as intelege, dacă am cadea amindoi de acord ca , intr-adevar sorgul absorbe 50 tCO2/ha/an, dar, nu prea inteleg ce e cu cei +50 !?..ca ar fi absorbție temporara !?.ce, aia temporară nu e absorbție?…evident că e temporara pentru ca si cultura e temporara….d,aia o cultiv din nou anu urmator sa mai absorb ceva si atunci. Eu banuiesc ce ati vrea sa spuneti dvs. cu cei + 50 si, preemptiv va raspund inainte sa explicati ceva (am avut doscutii extensive cu cei si d ela Clima si cu cei d ela energie si Renewables), astfel:

    – in primul rind, sorgul fixeaza in sol 4-6 t Carbon / an/ha (prin radacini, astea ramin acolo, se recolteaza numai ce e deasupra !)…deci, intra-adevar, ar trebui un bilant mai detaliat….nu l-am mai facut ca deja e complicat, nu se vede ?!)
    – dvs. vreti sa spuneti ca cele 50 tCO2 absorbite din aer (din care o parte sunt in sol) si probabil o parte in masa plantei propriu-zise, prin ”transferul catre sectorul energie” (tare sunt curios sa inteleg ce intelegeti prin transferul ăsta !), ar elibera la loc cele sa zicem +50
    – si acu, ajungem la esenta problemei in care cei de la DG clima se uita, obtuz si ingust, numai la ”parohia lor”, asa cum o inteleg ei, adica:
    * biomasa, cum o definiti dvs. NU E BIOMASA !…in sensul in care intelegeti dvs….si cei de la Bruxelles…este BAGASA, adica UN DESEU dupa prelucrare industriala pentru PENTRU PRODUCTIA DE ALIMENTE…find deseu, dupa directivele si regulamentele UE (inclusiv energetice), nu mai are are nici o valoare economica si trebuie sa scapi de el…

    * aici intervine un aspect interesant (din Directivele RES si eficienta energetica): de exemplu, energia termica ce iese pe cosurile sau turnurile de racire ale OMB-Brazi (cind mergeti dvs.la schi pe DN-1 si vedeti toti vaporii aia prin atmosfera, ESTE CONSIDERAT DESEU (termic) iar recuperarea lui ESTE CONSIDERATA ENERGIE REGENERABILA !…prin extensie, recuperarea deseului numit BAGASA, este TOT ENERGIE REGENERABILA ! (astea dupa ”buchile” Bruxelles)

    * nu mai vreau sa zic ca daca va ginditi cumva ca ”se ard deseurile si se produce CO2”, raspunsul este ca nu se arde nimic – se produce din suc zaharat de sorg etanol, prin fermentare (biocombustil pentru Turbine, motoare, transport, etc.)…

    *iar daca cumva biomasa uscata ii aplic tratament termic (NU ARDERE !) cu recuperare de energie (deci proces termodinamic de eficienta !), iarasi, nu prea rezulta CO2 care sa justifice cei +50 mentionati de dvs.

    In ce priveste ce declarati: ”de 30 t biomasa uscata per ha echivalent a 55tCO2, care mie mi se pare mult chiar cu „clima de azi”, intradevar, exista o eroare marginala: cantitatea de fapt e ceva mai mare, dar, nu fac acum rapoarte stiinșifice in Contributors – doar o expunere mai larga a unei probleme

    In ce priveste alta constatare a dvs: ”aici ar fi putea fi ceva beneficii de reduceri de emisii destul de corect povestite in articol (desi nu pot confirma conversiile la MWh si beneficiul real de reducere de emisii),
    multumesc pentru apreciere si sesizarea unor posibile avantaje, iar conversiile la MWh si reducerile de emisii, lasati-le in seama altora…le calculeaza ei cind va fi nevoie. retineti doar ca factorul de emisie la electrcitate in RO este undeva pe la 280 gCO2/KWh iar la energie termica din gaz cca 250 gCO2/KWh iar din lignit 670 gCO2/MWh respectiv 450 gCO2/KWh

    Iar despre ”marea dezamagire cu experimentul Clariance de la Podari”, as dori sa va alin dezamagirea explicindu-va ca ”afacerea” nu a mers, din motive mult mai prozaice decit credeti, dar si prostesti pe undeva (stiu relativ exact ce si cum, dar, nu va pot spune…doar daca ma puteti crede ”pe cuvint”….retineti ca o fabrica de 200 mill EUR, indiferent cum o dai, cu ce bani e facuta, numai experiment nu poate fi)
    nici o legatura cu ”maturitate si antreprenoriat in RO”

    s-auzim de bine !…si multumesc inca odata pentru observatii !…ma ajutati ”sa-mi fac mina”

  12. Va salut !
    Oarece galceava pe aici .
    Dar , galceava asta este pozitiva de aceea am sa pun pe hârtie niște gânduri. 1 : suprafața terenurilor arabile a crescut prin transformarea mlastinilor in teren arabil sau a multor albii de râuri care de ani de zile nu au mai avut apa .
    În fiecare an se produc inundații , de multe ori aceleași râuri fac ravagii .
    Energia electrica se stocheaza în acumulatori .
    Avem seceta și va fi din ce în ce mai multa , vor dispare încet , încet suprafețe de teren din ce în ce mai mari ..
    De ce nu am proceda la fel și cu apa ?
    Hai sa stocam apa in exces din timpul inundatiilor prin transformarea vailor in bazine de apa prin lucrări de amenajare în cascada de baraje mici , ca sa nu afectam suorafete mari de teren ) în apropierea râurilor ce creează inundații și sa fie dirijata apa prin canale către aceste baraje laterale sau pe cursul râurilor care de ani de zile nu au mai avut apa curgătoare .
    Pot fi și bazine piscicole , cu maluri împădurite .
    Apa din aceste bazine cred ca va avea efect natural asupra pânzei freatice . De ce sa se ducă acest surplus de apa în mare ?
    Controlul debitului se poate face printr-o rețea vasta de canale sau chuar conducte ingopate de diametru mare ce vor alimenta aceste bazine create pe vai de rauri secate de ani de zile și nu numai .
    Cultivam sorb , producem produse alimentare , etanol si energie electrica din care o parte va fi folosita pt transport apa pe canale ingroate sau deschise către zonele cu seceta .
    Am văzut un grafic cu suprafețe de terenuri ce vor deveni deserturi chiar înainte de vărsarea Dunării în mare .
    Cața apa se risipește când raurile produc inundati cu mari pagube agricole și asupra gospodăriilor oamenilor .
    Cand nivelul Dunarii depaseste nivelul de inundatii cantități imense de apa ajung în mare , de ce nu am depozita-o ?
    Cred ca panza freatica ar deveni în timp chiar o sursa de apa tampon controlata in situații critice de seceta .
    Concluzia mea este ca nu vrea UE energie produsa din sorb , ok , atunci hai sa dezvoltam prin toate oportunitatile posibile agricultura , sa vindem si alimente , nu doar cereale , în toată lumea .
    O fi sau nu greu de realizat , nu știu , dar daca cineva va lua în serios aceasta idee , eu o vad posibila .
    Construim autostrăzi , este f ok , dar în paralel si astfel de investitii ar putea fi realizate cu fonduri UE în beneficiul României și nu numai .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Catalin Dragostin
Catalin Dragostin
Absolvent al Politehnicii Bucuresti, promotia 1974- specializarea Centrale Nucleare Candu. Fondatorul si unul din actionarii SC Energy-Serv SRL. Fondatorul ESCOROM (Asociatia firmelor Esco din Romania), membru al Cogen Europe-Bruxelles, de ~14 ani, cu contributii la legislatia UE in domeniu, Intre 1990-1996 a lucrat la RENEL, ocupindu-se de un program de reabilitare si restructurare (corporatizare RENEL) si a sectorului energetic din Romania, finantat cu ~500 mill. USD, de Banca Mondiala, BERD, BEI, JEXIM

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro