O dată la câteva săptămâni se mai anunță cu pompă o nouă întâlnire, o nouă semnare de hârtii, o nouă declarație de intenție legate de așa-numitul Coridor Verde – o linie de energie electrică din Azerbaidjan până în Ungaria, prin care să aducem energie regenerabilă din zona Mării Caspice în UE. Cine observă subiectul la știri are impresia că proiectul mai are un pic și se pune în mișcare. În realitate, se știe doar că proiectul ar avea pe la 1000-1200 km, din care 850 pe teritoriul României, ar fi un cablu de înaltă tensiune în curent continuu, în România ar urma cumva traseul conductei de gaze de la Marea Neagră spre Ungaria, iar porțiunea de sub Marea Neagră e evaluată undeva pe la 3,5 miliarde de euro – probabil dintr-o analiză preliminară făcută de Banca Mondială acum 5 ani privind un cablu submarin între Georgia și România și ajustat cu inflația de până acum. Ieri a apărut pentru prima dată ideea că poate cablul ar trece și prin Bulgaria, deci nici măcar traseul și lungimea nu sunt bătute în cuie. Nici măcar capacitatea nu e clară, cifrele variind de la 1000 – 1500 MW (vehiculate când în proiect era vorba doar de Georgia-România) la 5000 MW. Pentru mine sunt pur și simplu de neînțeles entuziasmul Ministerului Energiei și anunțurile triumfaliste.

Sursa: Euronews
Problema cea mare a României e că resursele de energie sunt concentrate excesiv în Dobrogea (reactoarele 1 și 2, viitoarele reactoare 3 și 4 – dacă se vor construi vreodată, eolianul și fotovoltaicul existente, planurile pentru eolian offshore în Marea Neagră, investițiile viitoare onshore), în timp ce consumul e în alte părți din țară, în vest și în București. Prima problemă a Transelectrica e faptul că are ”gâtuiri” pe rețea, așa încât practic a blocat ani de zile investițiile noi în zona Dobrogea (vezi harta). Cum ar fi interesată să mai intre încă niște GW în plus taman în zona cea mai congestionată? Mai ales: cum nu s-ar opune cu mâini și cu picioare producătorii de azi sau investitorii potențiali, care nu își pot construi ei capacități în Dobrogea din lipsă de acces la rețea? Deci, dacă România e interesată de ceva, adică să existe un oarecare consens intre diverși actori influenți din țara asta pentru acel lucru, e bucata de la malul Marii Negre spre Ungaria pentru energia noastră din Dobrogea / Marea Neagră, nu cablul pe sub Marea Neagră pentru energia din Georgia și Azerbaidjan. Dar acea bucată apare doar tangențial în comunicatele triumfaliste, ca o idee de brainstorming, la ”și altele” – să atașăm la conducta de gaze BRUA-Tuzla-Podișor și un cablu de curent electric și fibră optică.

Sursa: Transelectrica. Ani de zile, capacitatea de conectare a unor producători noi în Dobrogea (zona A) a fost 0 MW, din cauză că e nevoie de întărirea rețelei – liniile punctate pentru a putea transporta energia din Dobrogea spre vest.
Intre timp, Comisia a început să strâmbe din nas la proiect. Nu am detalii, însă presupunerea mea e că nemulțumirea e legată de chestiunea accesului la rețea. Pe scurt, în funcție de cum va fi făcut proiectul, e posibil că pe acest cablu accesul să fie gândit exclusiv pentru energia din Georgia și Azerbaidjan, care exact din acest motiv sunt interesați în proiect. Formularea Comisiei (de tipul ”dreptul UE prevalează”) îmi sugerează exact asta, că accesul la cablu trebuie să fie nediscriminatoriu pentru toți care vor să își branșeze capacitatea la rețea. Adică să poată avea acces și viitoarele reactoare 3 și 4, capacitățile offshore eolian românești etc la cablu ca să exporte spre Ungaria sau să vândă consumatorilor români din vest sau București, nu doar azerii și georgienii. Chestiunea accesului nediscriminatoriu la rețea este exact, dar exact problema pe care o avea Nord Stream – și spune multe despre Ministerul Energiei faptul că a trebuit să vină Comisia să ne spună asta, că nu ne gândeam și singuri. Interesul prioritar al României n-ar fi să ne ajutăm și propriii producători să-și dezvolte afacerile, în loc să asigurăm acces exclusiv unor furnizori din afara UE? În loc de asta, din ce am văzut prin presă, ideea inițială a companiei de proiect româno-ungaro-georgiano-azeră ar fi avut că scop ”producția, transportul și distribuția”, adică o încălcare explicită a cerințelor directivelor europene de ”unbundling” (separarea intereselor rețelelor de producători pentru că toată lumea să aibă acces liber la piață).
În altă ordine de idei:
– tehnic, proiectul ar avea ceva logică mai curând dacă UE ar merge în direcția unei rețele pan-europene care să conecteze zonele cu mari surse regenerabile – Marea Nordului, Atlantic, Sahara, Ucraina, Caucaz, ca o rețea de ”super-viteză” la care să se conecteze rețelele existente. Asta ar însemnă o ”Transelectrică” europeană, fară subordonare către guverne naționale, fără asociații de tip ENTSO-E. Altminteri, fiecare din companiile partenere (”Transelectricele” naționale) au interese mai curând naționale decât europene, mai ales să tarifeze la granițe, și nu vom avea niciodată o piață europeană integrată cu adevărat. Ideea unui supergrid european e în discuție de niște ani, dar nu e tocmai mainstream – tocmai pentru că se lovește frontal de dilema fundamentală a guvernanței UE, mai mult UE vs mai mult național.
– Azerbaidjanul împinge foarte puternic proiectul pentru că își da seama că în piața europeană e rost de bani și gazul nu se va mai folosi prea mult peste 20-30 de ani, bașca nici extinderea / dublarea capacității conductei TAP-TANAP nu pare să mai fie o urgență pentru europeni cum era în timpul hei-rup-ului din 2022 să ne decuplăm de Gazprom. Deși noi planificăm un nou terminal de gaz lichefiat la Marea Neagră, Azerbaidjanul e frustrat că nu găsește cumpărători pe termen lung în UE ca să-și dubleze capacitatea de transport pe conductă către UE până în 2027 cum se agrease la nivel european în 2022! Pentru noi însă în UE mi se pare totuși de evitat să devenim dependenți de încă un regim autoritar, de parcă nu ne-am învățat cu Gazprom. Azerbaidjanul are probleme majore de încălcări ale drepturilor omului, prizonieri politici, în plus mai are și niscaiva porniri de expansiune și un pic dincolo de granițele international recunoscute cu Armenia. Poziția României ar trebui să fie mai curând de boicot al COP 29 / condiționare a participării la Baku de respectarea drepturilor omului și eliberarea prizonierilor politici decât să ne ducem fericiți acolo să prezentăm studiul de fezabilitate pentru un viitor proiect comun. Dar nici Georgia nu sta prea bine în ultima vreme la capitolul democrație. Integrarea Georgiei în UE a fost pusă anul acesta în așteptare, toată lumea își ține respirația până la alegerile din octombrie, unde lucrurile s-ar putea să derapeze în direcția Rusiei cu toate pânzele înainte.
Părerea mea e că acest proiect și nenumăratele reuniuni pe care le prilejuiește sunt încă o mare gogoașă de PR, exact cum sunt toate celelalte mega-proiecte fluturate de ani de zile – Tarnița, reactoarele 3 și 4 sau AGRI – terminalul de gaz lichefiat de la Constanța, abandonat prin 2014 și reapărut anul acesta prin strategii, deși n-am putea importa pe acolo decât tot gaze din Azerbaidjan, dublând extinderea Coridorului Sudic care, cum spuneam, pare să nu mai fie prioritară, pentru că azi sunt multe alte opțiuni de importuri diversificate prin terminalele de gaz lichefiat din Croația și Grecia. Nu mi-aș tine respirația până vă veni la priză energia ieftină și verde din Azerbaidjan – mai curând m-ar preocupa să dezvolt infrastructura să se facă mai repede investițiile din România, întârziate de ani de zile, și fără de care avem frecvent cele mai mari prețuri din Europa.
Energia electrica din Azerbaidjan, cea dela CNE 1-4 vor fi inghitite de planurile de constructie de AI Data Centers in Dobrogea. Astea sunt e fapt ‘bătaia peștelui’.
Nu prea înțeleg de unde are Azerbaidjanul energie „verde și ieftină(?)”. Că are petrol și gaze știm, dar astea nu prea sunt verzi și nici măcar ieftine.
Dar, da, între național și internațional/european trebuie să mizăm pe „național”…
„gazul nu se va mai folosi prea mult peste 20-30 de ani,”
Articol ceva mai bun, dar totusi, inspicat cu naivitati.
Doamna, atita timp cit exista gaz se va folosi cu entuziasm, nu numai pt energie, ci si pt chimie.
Idem pentru petrol ! L
Pentru a înțelege situația , ambițiile și investițiile energetice , trebuie sa vă întoarceți un pic in timp.
Când în 2009, guvernul Boc decide în disperare totala financiara , a confisca profiturile firmelor de stat. Incluse și firmele energetice. Hidro,
Nucleară. Adică alea care făceau profit. Că regiile cărbunelui ( cu termocentralele aferente) erau în pierdere de ani de zile. Cu datorii inclusiv către statul patron. Adică cum e si azi , după amar de ani . 😄 Oricare guvern de atunci încoace, a confiscat profiturile firmelor de stat.
Și dacă iei profitul unei firme energetice si pe mulți ani , din ce să facă investiții firma ?
Că banii nu cresc in pom.
Să facă împrumuturi ? Daca te lasă bugetul de stat cu deficitul anual.
Și cum și acesta e scăpat de ani buni de sub oricare control , nu se fac investiții energetice .
Și atunci se sare in sus la oricare idee ( in general năstrușnice) de noi capacități energetice.
Ca și cazul cablului submarin din articol.
Mega puteri , mega investiție dar în care România NU are banii necesari nici măcar pe porțiunea ei de investiție. ( Oare rușii vor privii impasibili la cablul submarin ? )
Identica problema de bani și la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Se fac cu împrumut din USA și Canada. Fara acei bani , nu existau nici un fel de fonduri autohtone . Adică se trăgea de reactorul 1 și 2 pina la capătul vieții
tehnologice. Și atât.
Deci, când auziți de „investiții” in sistemul energetic, căutați înainte de toate, urma banilor necesari.
Ori sunt bani străini și atunci ceva dam obligatoriu in schimb ( un vot favorabil cerut undeva și se poate ajunge pina la un rinichi dăruit )
ori nu exista deloc finanțare și atunci e propaganda sa nu priceapă romanul de rand
in ce hal a ajuns bugetul de stat unde 30 % din necesar e acoperit doar cu noi împrumuturi.
Adică dezastru total dar ce nu se face când te poți îmbogății persona
” cu legea in mana” . Vedeți concentrarea de
LBMW, Mercedes Lamborghini, Ferrari din Romania
și faceți o corelare cu corupția, clientela politică și evoluția datoriei
publice în cifre absolute.
( că în procente PIB are grija INS să mai îndulcească pastila amara )
Toti se bucura de proiect pentru ca se plimba si iau bani fara sa faca nimic concret.
Ar face sens un astfel de cablu dar sa-l duci in Japonia sau Filipine care au ziua lor cand e noapte la noi. In felul ala si rezolvat problema stocarii energiei produse de panourile solare pt ca atunci cand e ziua la japonezi si produc ei, ne trimit ei curent, iar cand e ziua la noi si noaptea la ei, le trimitem noi curent.
Dar asa, care e rostul? Mai bine te apuci si faci retele si transformare noi ca toti prosumatorii sa poata injecta ce produc in retea nu sa le zici ca nu au voie sa inejcteze pt ca nu duce reteaua.
Ar avea sens
Un cablu HVDC nu are stații intermediare, el asigură doar o conexiune punct-la-punct.
Prin urmare, dacă se va instala un cablu HVDC între Ungaria și Azerbaidjan, el doar va trece prin România, exact cum zboară avioanele între Budapesta și Baku, pe deasupra. Un cablu HVDC nu e ca o LEA de 400kV, din care să se poată prelua sau injecta energie electrică oriunde pe traseu. Interconectorul dintre UK și Norvegia (North Sea Link) dat în exploatare în 2021 are 730 km și funcționează la ±515kV, are convertoare DC/AC doar la capete.
Dacă România va avea acces la energia electrică din Azerbaidjan, atunci e vorba de mai multe cabluri: un cablu HVDC din Azerbaidjan în România și alt cablu HVDC din România în Ungaria (sau din Azerbaidjan în Ungaria).
Cred ca aveti dreptate, proiectul e o gogoasa. De ce?
– tehnic pierderile de transport sint gigantice, nu renteaza sa transporti electricitate pe distante atit de mari. S-a mai incercat cu Atlantropa (Desertech Industrial Initiative Gmbh), un mare esec din care vad ca nu invata nimeni nimic. Si-a iesit un fis, da’ asa-i cind alde Clubul de la Roma se ocupa de lucruri care-i depasesc cu mult competentele.
– nu intru in prostia cu culorile energiei, asa ceva nu exista decit in mediul de baliverne politice, nu exista energie colorata decit la Bruxelles!
– ce ne trebuie noua de la azeri e gazul iar ei au tot interesul sa-l vinda, macar pentru Mintia daca nu si pentru unguri. Poate-l vor si austriecii. Si bulgurii pot fi interesati. Dar pina acolo dezvoltarea Transilvaniei are nevoie de gaze abundente si ieftine. In paranteza fie spus trebuie sa le dam si moldovenilor, Maia Sandu trebuie sustinuta cu orice pret. Nu, asta nu e politica, asta e obligatie pe care o avem fata de moldoveni si de noi insine as adauga, iar acolo ne ciocnim fata in fata cu Gazprom. Pai sa ne luptam pentru ai nostri, zic!
Noi trebuie sa umplem BRUA cu gaz ieftin, asadar trebuie trasa prin Marea Neagra o teava nu un cablu. Poate chiar doua. Tevi, nu cabluri!
Atlantropa era digul la Gibraltar.
Le-am incurcat, scuze
de ce am aduce de peste mare, cand zacamintele noastre din mare (mult mai apropiate) nu sunt exploatate?
ce fel de investitie poate fi asta?
(Si au mai aparut zacamite in MN si la bulgari, si la turci…)
Nu-i nimic, cu cit mai multe surse de gaze cu atit mai bine. Au dat si evreii de un zacamint bunicel in Mediterana. Foarte bine, sa luam si de la ei si de la noi. Poate se-apuca cineva sa refaca cite ceva din petrochimia romaneasca, daca exista piata se va gasi un privat s-o faca. (Nu e in domeniul meu insa de Chimcomplex Borzesti stie oricine.) Nu statul, statul sa-si vada de bogodele, aici de relatiile politice si de securitate astfel incit teava aia sa fie sigura si plina de gaz.
Mai apoi: qatarezii care-au luat Mintia n-au luat-o s-o taie (desi parte din ea e taiata acum cind vorbim, asa trebuie, era de taiat. Gata, alta noua. Cu o micuta intrebare: in ce s-au investit cele 72 mln de dolari la Mintia acum vreo citi, 7 ani?) ci s-o puna sa produca electricitate pe zeci de ani de-aci inainte. Greu de presupus ca nu au primit asigurarile de securitate (astea sint intotdeauna politico militare) necesare inainte sa se-apuce de treaba. Ce cuvint au avut de spus US (si aproape sigur) Rusia in treaba asta habar n-am, nu e de competenta mea.
Azerbaidjan: sustinuti de rusi; Turcia: prietena cu rusii si candidata BRICS; Bulgaria…..; Romania….; Ungaria: sluga lui Putler.
Cred ca orice comentariu e de prisos.
Poate ca ar trebui sa alegem mai atent persoanele cu functii. (Mai ales la energie, dar nu numai.) Si sa le asiguram siguranta lor si a familiilor lor, sa nu poata fi acrosati -prin nici un mijloc- de agenti rusofili.
In rest, toate bune!
Pai, nu chiar orice comentariu. Ioite-l pe asta:
European Commission- News article17 December 2022Directorate-General for Neighbourhood and Enlargement Negotiations2 min read
„Statement by President von der Leyen at the signing ceremony of the Memorandum of Understanding for the development of the Black Sea Energy submarine cable. signing ceremony Bucharest
Mr President, dear Klaus,
Thank you very much for welcoming all of us to Bucharest.
I am very glad to be here for this important day, together with the leaders of Azerbaijan, Georgia and Hungary. This agreement will bring the European Union closer to our partners in the South Caucasus region,…”
Toate guvernarile dupa 1990 ne au vandut gogosi energetice. Au lasat de izbeliste multe hidrocentrale incepute, termocentrale inchise, reactoare 3 si 4 neterminate, etc. Eolienele si solarele nu pot sustine SEN. Asa ca nu este de mirare ca vom avea gogosi si de acum incolo. Investitiile sunt pe bani f.multi iar cu deficitul bugetar dublu si datorie publica de peste 52% greu de facut ceva. Poate mai vinde BNR din rezerva de aur.
Un punct de vedere corect. Partea cu gazul democratic si nedemocratic e in plus dar articolul, in ansamblul sau, pare sa puna in prim plan interesele tarii noastre, fapt laudabil pentru doamna Nutu.
Pe vremea guvernării Ponta, se căutau în Qatar bani pentru construcția unui cablu submarin de transport energie electrică (în curent continuu) către Turcia. Motivul: prea multă enrgie produsă în Dobrogea, mai ales din surse regenerabile și ar fi nevoie să existe un nou debușeu de export. În oglindă, era discutat și un cablu similar de transport pe șenalul Dunării, către Germania. La acea oră România părea că va produce mult mai multă energie decât poate consuma – regenerabilă mai ales; schema cu certificate verzi tocmai plecase din stiloul ministrului delegat Niță – și musai trebuia să exporte folosind aceste soluții agreate (se zicea) cu Comisia Junker.
Au trecut anii, dar despre acele proiecte nici că se mai aude vreun pâs.
Aviz celor care ar paria – politic sau în orice alt mod – pe cablul submarin Hu – Ro – Geo – Az.
Ca sa transporti electricitate in curent continuu este o aberatie Nicaieri in lume (nici liniile de tranvai) nu se face asa ceva fiidca piederile sant enorme
Domnule Marin
– In curent continu , pierderea pe parcursul liniei electrice e mai mic decât în curent alternativ.
– E drept că o astfel de linie ar trebui sa funcționeze la tensiuni enorme și cu secțiunea cablului conductor, foarte mare. Deoarece doar așa produsul matematic între curentul (in Amperi ) și
tensiunea ( in kilovolți) permite mari puteri.
Dar cum am scris mai sus,
țările ex sovietice cu ieșire la Marea Neagra sunt controlate de Moscova. Mai clar , au
” independenta limitată „.
In general citesc mereu de idea/vechia soluție
” ardem metanul in centrale electrice”.
– Inca din RSR se stia că e cea mai proastă folosință a gazului metan.
– A fost la moda in vestul european la inceputul anilor 2 000. Când Rusia vindea europenilor metan ( dar și țiței calitate Ural) la preturi mici.
Cum 800 ME putere instalata are nevoie de 1 miliard metri cubi / gaz pe an că să producă curent, nu era problema când rusul exportă ieftin și
masiv.
Cum a inceput invazia Ucrainei , cum producția de curent pe baza de gaz metan a devenit nerentabilă in Europa comunitară.
Noi că români , incapabili să ducem gazul metan peste tot in tara ( cum au făcut alții care îl importa 90 % ) continuam cu aceleași ” strategii” dovedit falimentare.
Că sa vezi in ce hal a ajuns țara cu cele mai vechi exploatări de gaz și țiței din Europa, unica tara socialistă care avea reactoare occidentale
( CANDU).
@marin – A high-voltage direct current (HVDC) electric power transmission system uses direct current (DC) for electric power transmission, in contrast with the more common alternating current (AC) transmission systems.[1] Most HVDC links use voltages between 100 kV and 800 kV.
HVDC lines are commonly used for long-distance power transmission, since they require fewer conductors and incur less power loss than equivalent AC lines. HVDC also allows power transmission between AC transmission systems that are not synchronized. Since the power flow through an HVDC link can be controlled independently of the phase angle between source and load, it can stabilize a network against disturbances due to rapid changes in power. HVDC also allows the transfer of power between grid systems running at different frequencies, such as 50 and 60 Hz. This improves the stability and economy of each grid, by allowing the exchange of power between previously incompatible networks.
The modern form of HVDC transmission uses technology developed extensively in the 1930s in Sweden (ASEA) and in Germany. Early commercial installations included one in the Soviet Union in 1951 between Moscow and Kashira, and a 100 kV, 20 MW system between Gotland and mainland Sweden in 1954.[2] Before the Chinese project of 2019, the longest HVDC link in the world was the Rio Madeira link in Brazil, which consists of two bipoles of ±600 kV, 3150 MW each, connecting Porto Velho in the state of Rondônia to the São Paulo area with a length of more than 2,500 km (1,600 mi).[3]
https://en.wikipedia.org/wiki/High-voltage_direct_current
Sigur, e clar că ești cam pe lîngă, dar ar fi totuși interesant de știut prin ce confuzie de concepte ai ajuns la concluzia că pierderile tb. să fie mai mari pe DC decît pe AC /la transport/.
Pai nu impinge curentul foarte repede ca sa nu se incalzeasca cablul cand se freaca electronii de mantaua de izolatie. Si apoi o sa-l inveleasca suplimentar si cu plastic ca sa nu se ude si atunci nefiind contact cu mediul acvatic nu se pierde nimic. Logic,nu?
Grupurile de interese care conduc Romania nu au pe agendă interesul național. Strategiile energetice sunt însăilate fără consultarea/ implicarea specialiștilor în domeniu. Promovate cu mare tam tam, ulterior se dovedesc a fi doar evenimente de PR sub acoperirea cărora, in realitate, grupurile de interese își fac propriile jocuri/afaceri punctuale aducătoare de venituri nefiscalizate. Spuma politică din România reprezintă o emanație a băieților deștepți din energie, între cele două categorii existând o simbioză perfectă. Restul e pâine și circ.
dl,jack, aveti dreptate intrutotul.
as emite o observatie…mai sunt (inca !) baieti destepti in energie (cum iarasi aveti dreptate ca mai sus, adica specialisti) dar care nu au loc insa de ceilalti baieti de baieti destepti.
dar, va scapa inca o categorie: cea mai numeroasa si cea mai puternica, iar pentru exemplificare, vedeti mai jos la ce ma refer:
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/managerul-unei-firme-de-articole-sportive-dar-secretar-pnl-a-fot-numit-in-functia-de-secretar-de-stat-la-ministerul-energiei-nu-stie-ce-are-de-facut–1673485.html
NB….am verificat si stirea este autentica !….baietii de baieti au nevoie de astfel se ”specialisti”
Azerbaijan produce doar 13% din energie din surse regenerabile.Majoritatea productiei de energie se bazeaza pe gazul metan.Deci, in loc sa dezvoltam reteaua de transport in tara si sa finalizam investitiile in productia de energie, aruncam bani intr-un proiect fantasmagoric menit sa-i umple de bani pe dictatorii azeri!
dl stefan…ungaria e cauza si punctul terminal…și strategia lor…cablul doar trece (daca va trece) pe la noi !
Geaba se lauda unii cu securitatea energetica….n-avem nici o treaba cu sirma asta…d,aia s-a oțărît recent CE cu ”regulile pieței”, ”access neingradit la retea” si alte vrajeli d,astea.
Ginditi-va ca noi n-am zis nici pîs la ”initiativa asta”, am semnat ca primarul toate prostiile puse in fata de Peter Sijjarto, si n-am invocat exact ce zice CE acum…de prosti ce suntem…la noi in tară (pardon, la noi ”in piață”) face fiecare ce vrea unde vrea si cind vrea.
European Commission -News article17 December 2022Directorate-General for Neighbourhood and Enlargement Negotiations
Statement by President von der Leyen at the signing ceremony of the Memorandum of Understanding for the development of the Black Sea Energy submarine cable
signing ceremony Bucharest
„Mr President, dear Klaus,
Thank you very much for welcoming all of us to Bucharest.
I am very glad to be here for this important day, together with the leaders of Azerbaijan, Georgia and Hungary. This agreement will bring the European Union closer to our partners in the South Caucasus region, and it will help both our regions achieve the clean energy transition. Since the beginning of Russia’s war, we have decided to turn our back on Russian fossil fuels and to diversify towards reliable energy partners, like the partners here around the table. And it is working. The European Union has been able to compensate the cuts in Russian pipeline gas….And this is why the Black Sea electric cable between Romania, Georgia and Azerbaijan is so important. ….It will help reinforce our security of supply by bringing electricity from renewable sources to the European Union, via Romania and through Hungary..”
In timpul asta:
„European thermal coal prices rose to $122-124 per tonne this past week, driven by escalating conflicts in the Middle East and a Ukrainian attack on a key Russian gas station near Sudzha, impacting the energy market. Germany’s increased reliance on coal-fired power, coupled with higher electricity prices and a drop in wind generation, further supported coal prices. Concurrently, gas prices at the TTF hub spiked by 10%, reaching $436.27 per 1,000 cubic meters, marking a record high since December 2023.
In South Africa, High-CV 6,000 coal prices held steady at $115-116 per tonne, bolstered by strong European demand (…).”
Cum zice Madam Tralalayen mai sus?
De ce sa nu vanda si PNL gogosi, daca PSD are atata succes cu covrigii? La demagogie, Burduja este imaginea in oglinda a lui Grindeanu, asa cum sunt sunt si Rares Bigdan si Zamfir.