sâmbătă, decembrie 7, 2024

Crimeea-Anschluss sau recensământul capetelor seci. Și Hitler a unit Austria cu Vaterland.

Motto: Internaționala Luptei-Pentru-Pace se sinucide în direct, cu public.

De la Napoleon încoace, concertul european (și ulterior, occidental) pentru izolarea agresorului a funcționat cu precizie matematică. Norocul lui Stalin în 1939 s-a numit paratrăsnetul Hitler. Astăzi nu există un astfel de paratrăsnet pentru Vladimir Putin.

Capetele înfierbântate ce raționalizează frenetic ori aplaudă entuziast actuala demonstrație de forță a Rusiei în Crimeea ar face bine să ia o pauză de gândire. Una foarte lungă. Până nu apar primii morți la bazele ucrainiene asediate de forțele militare ruse în Crimeea.

Nimic din ceea ce au crezut până acum aceste capete înfierbântate cu privire la lumea în care s-au născut nu va mai fi la fel, în special în ceea ce privește Rusia și locul ei în lume de acum încolo. Actuala intervenție a Kremlinului în Crimeea aruncă întreaga comunitate internațională nu înapoi la Războiul Rece ci direct în Europa anilor 1938-1939. Indiferent de deznodământul evoluțiilor imediate, pentru NATO, o astfel de situație în Europa anului 2014 va fi pur și simplu inacceptabilă pe termen scurt, mediu și lung.

Singurul lucru care mai ține încă deschisă ușa Kremlinului spre normalitate și normalizare internațională e salvgardarea vieții militarilor ucrainieni asediați în garnizoanele lor din Crimeea. Idem în ce privește salvgardarea vieții grănicerilor ucrainieni de la granița de nord și est cu Rusia.

Deștepții care au impresia că Rusia singură poate sfida punctual ori sine die întreaga comunitate internațională și ordinea legală stabilită după 1945 atacând un membru fondator al ONU, Ucraina, cu încălcarea flagrantă a tratatelor internaționale, inclusiv cele privind declararea și desfășurarea războiului (Convenția Haga IV), sunt victime nefericite ale propriei propagande.

Două indicii asupra sentimentelor reale ale Kremlinului în escaladarea acestei provocări iresponsabile:

(a) Cu riscul de a-și vedea proprii militari declarați teroriști (datorită, printre altele, absenței însemnelor de identificare și a unei declarații de război prealabile), Rusia nu a recunoscut inițial (și oficial) că a desfășurat forțe militare în Crimeea (și nici amploarea acestei desfășurări).

(b) La câteva ore după aprobarea trimiterii de trupe în Ucraina de către Consiliul Federației Ruse, purtătoarea de cuvânt a camerei superioare a parlamentului rus (șefa prezidiului, printre altele) a ținut să precizeze că existența acestei autorizări nu înseamnă neapărat că aceasta va fi urmată de un ordin de punere în executare a unei intervenții în Ucraina (fiind vorba în realitate de estul Ucrainei, Crimeea fiind deja ocupată).

Dacă circumstanțierea de la punctul (b) transmite mesajul că Rusia ar fi dispusă să negocieze dincolo de Crimeea, protocolul neobișnuit de agresiune aplicat la punctul (a) indică mult mai clar nesiguranța reală a Kremlinului cu privire la evoluțiile inițiale și, mai ales, cu privire la cele viitoare din Crimeea.

Trimiterea militarilor în misiune fără elemente de identificare este un clasic al manualelor de agresiune în afara legilor războiului, confuzia generată de un atac militar neasumat oferind flexibilitatea necesară pentru a justifica pretinse insurecții locale, permițând însă, în egală măsură, și o repliere strategică în cazul unui eșec tactic în teren (ori strategic – ceea ce tocmai se întâmplă în prezent). Ambele aspecte sunt și vor rămâne prezente în opțiunile strategice ale actualei agresiuni a Rusiei în Crimeea.

Este util de știut că forțele ucrainiene aveau opțiunea unei desfășurări preventive și prealabile în toate punctele cheie ocupate între timp de forțele ruse. Primele confruntări și rezistența organizată ar fi pus probabil în dificultate forțele atacatoare, căci debutul unei operațiuni ofensive este în același timp și faza ei cea mai vulnerabilă.

Pe de altă parte, indiferent de rezultatul (și cauza) confruntărilor inițiale, o astfel de strategie ar fi fost mai puțin eficientă decât ceea ce se întâmplă în prezent întrucât simplele rapoarte despre confruntări militare în Crimeea ar fi alimentat și amplificat logica de agresiune pregătită de Rusia în Crimeea, o logică îndelung pre-mestecată de propaganda pro-rusă din surse media occidentale, pretins neutre și aparent echidistante, demni urmași ai Luptei-Pentru-Pace, o activitate îndelung și atent cultivată, însă, mai ales, abundent finanțată de KGB în ultimele trei decenii ale Războiului Rece.

Din acest motiv, consemnarea militarilor ucrainieni din Crimeea în garnizoane a reprezentat alegerea rațională cu impact maxim în demascarea agresiunii Rusiei în Crimeea. Rezultatul acestei opțiuni se regăsește în prezent în condamnarea unanimă de către SUA, NATO și de către principalele puteri europene a acțiunilor Rusiei pentru ceea ce acestea sunt: agresiune militară și încălcarea dreptului internațional.

Desfășurarea de până acum a crizei din Crimeea a condus, așa cum se putea anticipa, la reînnoirea sprijinului internațional pentru noul guvern ucrainian, la o mobilizare internă crescută în Ucraina, și la condamnarea cvasi-unanimă a Rusiei de către Occident.

Escaladarea la un nivel superior a actualei crize de către Rusia se va transforma probabil în sinucidere politică pe scena internațională pentru actualul regim de la Kremlin. Dincolo de o eventuală opoziție internă în Rusia, atacarea garnizoanelor ucrainiene din Crimeea și deschiderea de către Rusia a unui front militar în estul Ucrainei vor avea consecințe incalculabile și nemaivăzute pe plan internațional de la încheierea păcii în Europa în 1945, generând o succesiune de evenimente ce vor avea un impact profund nefavorabil asupra evoluției viitoare a Rusiei.

* * *

Post scriptum: mai jos unul din puținele articole avizate asupra subiectului din opinia publică românească (nu este singurul, însă este cel mai apropiat de un diagnostic precis al realității).

http://adevarul.ro/international/rusia/mortii-asteptati-putin-1_53130629c7b855ff56cb7610/index.html

Distribuie acest articol

30 COMENTARII

  1. Miza prezenței militare rusești (neasumate) în Crimeea nu este o confruntare cu trupele ucrainene, ci crearea unei atmosfere tensionate, care să ducă la obținerea rezultatului dorit la referendum. Părerea mea e că Rusia nu va organiza o invazie full-scale în Crimeea,. ci va aștepta referendumul și va cere ulterior punerea lui în aplicare.

    În absența militarilor ruși, naționaliștii ucraineni ar fi putut recurge la acțiune de intimidare a populației, pentru a altera rezultatul referendumului. Așa, acțiunile de intimidare le aparțin rușilor și ei vor obține rezultatul dorit. Dar asta fără să ocupe militar Crimeea în mod oficial, de aceea au și optat pentru trupe fără insemne, despre care ar putea pretinde oricând că sunt doar un fel de ”gărzi patriotice” ale locuitorilor din Crimeea. Și vor aduce probabil și pe Russia Today câțiva membri ai acestor ”gărzi patriotice”, care să confirme că sunt din Crimeea, nu din armata rusă.

  2. Eei, domnule Klein, si cine sa ii tina piept Rusiei si lui Putin? Tanti baroneasa Cathy Ashton experta in organizarea comitetelor de parinti din comitatul nu-stiu-care? Poate Van Rompuy sau, daca nu, poate dragul de Francois? Sau poate discriminatul foarte pozitiv Obama care arata lumii intregi cum facea el ture de jogging in jurul Casei Albe pentru a da un exemplu Americii obeze, in timp ce Putin facea si el judo cu Ucraina?
    Ce-ati zice, si mai bine, cat de ‘bazat’ poti sa fi cand te bazezi pe ‘garantiile de securitate’ pe care ti le dau America si Regatul Unit, cum au fost si cele date Ucrainei pe petecul de hartie dela Budapesta din 1994? Este clar ca, cel putin de acum incolo, nu poti fi decat ori tampit ori cu pistolul la tampla…

  3. Si ce-ar fi daca alte trupe, tot fara insemne militare, ar asigura perotectia teritoriului?
    Sau altfel spus, „teroristi” contra „teroristi”? In mod clar, Kremlinul nu va putea protesta: doar nu si-au trmis trupe in Crimeea?!

  4. Uităm prea repede agresiunile marilor puteri, ale NATO, preaslăvitul NATO , care este un scut al interesolr economice bine conturate – dezmembrarea Iugoslaviei, bombardarea Belgradului, intervenția idioată în Afganistan, etc. Pe plan extern Rusia și SUA duc politici foarte asemănătoare, numai că SUA au un limbaj sforător și „corect”. Rusia își reface parțial sfera de ocupație, este politica veche, foarte cunoscută, nimic nu este de mirare.

    • Si care este „interesul economic bine conturat” al NATO in nenorocita de fosta Iugoslavie?

      Interventie idioata in Afganistan? Idiot pe undeva a fost intr-adevar idealismul care a incercat sa si lase ceva bun in urma, nu numai sa-i distruga pe talibani.

      Am toata compasiunea pentru cine nu reuseste sa inteleaga deosebirea dintre politica americana, asa discutabila cum e, si cea ruseasca.

      • Compasiunea nedumeritului este comică. Unii cred că politica marilor puyeri este bună sau rea. Asta este chiar ignoranță. De când exiastă mari puteri, din antichitate până astăzi, politica de pace sau de război a fost murdară. Desigur , Stalin., Hitler, au urmași. Desigur, SUA nu au avut dictatori, dar , repet, nu există iubire, adevăr, ideal când economicul primează. Ce ne îmbătăm cu apa rece a democrațiilor care au favorizat venirea lui Hitler, care l-au lingușit pe Stalin, etc. Acum l-au criticat pe Putin,. dar ce dragoste manifestau până mai ieri, Cine dă gaze Germaniei? Rusia. Iugoslavia nu a fost un stat suveran? S-a spart singură, ca un ou? Nu existau interese ca Iugoslavia să dispară? Nu a fost România jucată la ruleta de la Ialta? Istoria nu se învață niciodată. Așa că , nestimate nedumerit, ia cartea și mai cetește, este un sfat.

        • Comentariul dvs.dovedește din plin că cititul nu e de-ajuns, mai trebuie să și înțelegi ceea ce citești. Politica a fost întotdeauna murdară, într-adevăr. Dar dacă vă uitați la gunoiul din Germania (în orice parcare de pe autostradă) o să descoperiți că e mult mai curat decât gunoiul din România (la fel, din orice parcare de pe marginea drumului). De asemenea, nici compoziția respectivului gunoi nu este identică, deși el este evident tot gunoi.

          Ideea fiind că politica desfășurată de Statele Unite și cea desfășurată de Rusia nu reprezintă ”aceeași mizerie”, indiferent ce scandați dvs. pe-aici. Nu Statele Unite au construit Zidul Berlinului și nu Rusia a pus pe un trailer baraca aceea de la Checkpoint Charlie, așa cum promisese în urmă cu 30 de ani. Așa cum îi sfătuiți pe alții, cred că ăsta e un exemplu despre care ar trebui să citiți. După care să încercați să îl înțelegeți.

          • uneori politețea rece este mai nesimpatică decât tonul deschis, Harald dă lecții de înțelepciune, dar nu combate nimic, doar constată și își aplaudă constatările, am spus clar – NU EXISTĂ POLITICĂ FĂRĂ ECONOMIC, , nu trebuia Marx să spună asta, interesul poartă fesul, toată istoria se rezumă la „a .lua partee leului”, iar mieii sunt țările mai slabe, mai mici. Ne dăm mari, fie ca nații, fie ca oameni , dar uităm unde ne aflăm.Am rude în SUA, nu am motive să antipatizez o țară bogată și prosperă, dar nici nu sunt naiv să cred că SUA are grijă de bolnavii și săracii lumii. Nici Rusia. Ura față de vecinul care a lovit în mai toți , dar a știut să se apere la nevoie, Rusi, ne întunecă mințile. Să mergem toți în SUA, scăpăm de ruși.

            • E bine că ne-am întors la Marx și la învățăturile lui, asta clarifică lucrurile :)

      • Dezmembrarea fostei Yugoslavii a fost in special opera Germaniei care, probabil, a vrut sa-si rasplateasca fostii aliati din WWII, croatii. Germania a fost cea care a recunoscut statele secesioniste si a inarmat Croatia.
        Se vede clar din raportul ISSA (International Strategic Studies Association)

        http://128.121.186.47/ISSA/reports/Balkan/Oct3192.htm

        Un scurt citat:
        „All of the actions support Germany’s traditional ally, Croatia, against the Serbian populations still resident in what is now Croatia and Bosnia-Herzegovina, and against the rump of the Yugoslav Federation. The wide collection of information came to Defense & Foreign Affairs from diverse sources, including Defense & Foreign Affairs correspondents. Some, from other sources, came in written form in a variety of languages, without elaboration, often with only partial identification of some of the transactions, companies and weapons involved.

        GERMAN WEAPONS

        October 4, 1991: A convoy of three truckloads of anti-tank weapons and 40,000 military uniforms arrived in the Croatian capital, Zagreb, from Bielefeld, Germany. Elements of the Croatian paramilitary forces have subsequently been found in German-made uniforms, and supplied with very nutritious food from German military stocks.”

        Si alta sursa: http://euobserver.com/foreign/114482

        „Countries on multiple continents were engaged in the arms trade – or in financing it. Bulgaria, Poland, Ukraine, Romania and Russia were all export countries for weapons to the conflict. The headquarters for a huge logistics operation was in Vienna. Financial transactions were executed by a Hungarian bank. Arms smugglers used companies registered in the off-shore haven of Panama. The United Kingdom sent military equipment to former Yugoslav republics and provided loans for arms purchases, as did Germany.”

        Ce a urmat pina la Kosovo a fost in aceeasi linie de distrugere a fostilor inamici (Serbia) care au creat mari probleme Wehrmacht-ului in Balcani.
        In plus occidentul a crezut ca isi cumpara linistea daca cedeaza o bucatica de Balcani (Bosnia si Kosovo) musulmanilor.

        Ca de obicei lucrurile nu sint tocmai simple.

        • Astea sunt legende românești, Germania avea în 1992 lucruri mai bune de făcut decât să umble după răzbunări din WWII și alte potcoave de cai morți. Dezmembrarea Yugoslaviei se datorează în primul rând sârbilor, care și-au asumat rolul conducător și au făcut din federație un URSS în miniatură. Adică federația rămăsese federație doar cu numele, exact ca și Federația Rusă de astăzi, în realitate fiind un mini-imperiu.

          Yugoslavia nu ar fi trebuit să existe deloc, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor a fost în 1919 o construcție artificială, pe care Serbia a acaparat-o până la urmă complet, atât politic, cât și militar. A fost un conflict înghețat în timpul Războiului Rece, dar odată acesta terminat, problema trebuia rezolvată, exact ca și în cazul celeilalte construcții artificiale, Cehoslovacia.

          Este adevărat că în Germania croații au găsit sprijin pentru secesiune, dar mulți dintre ei lucraseră acolo timp de 20 de ani, având timp să stabilească o comunitate și niște relații utile. Resentimentele din WWII au fost în primul rând ale croaților, nu ale nemților. Serbia a avut la dispoziție două generații ca să netezească asperitățile, dar în loc să se ajungă la o cooperare de tipul celei franco-germane, sîrbii au ales să instituie o dominare asupra Croației pe toate planurile. Așa s-a ajuns la secesiune.

          • De ce romanesti? Link-urile date sint din Romania? Aveti date care sa contrazica informatiile din cele doua link-uri? Daca da, dezvaluiti-le daca nu ………

            • Pentru că românii sunt gata întotdeauna să creadă orice explicație fantezistă, dacă asta le permite să evite confruntarea cu o realitate neplăcută. Iar pentru români, poporul-frate-ortodox-sârb nu putea comite masacre pe criterii etnice, nu putea crea enclave de tipul Transnistriei în Croația, sârbii erau doar niște oameni veseli și iubitori de pace, conducând pretinsa ”federație” iugoslavă numai și numai cu duhul blândeții.

              De aceea, e mult mai simplu pentru români să creadă că sârbii ar fi putut trăi în pace cu croații până la adânci bătrâneți, dacă n-ar fi avut Germania resentimente din WWII. Că așa sunt nevrozele, călduțe, te protejează de orice contact cu realitatea. Iar primele acțiuni naționaliste, desfășurate în Kosovo de Slobodan Miloșevici încă din 1987, tre’să fi fost tot rodul resentimentelor germane din WWII, corect? :P

    • Democratia a creat prosperitate pina acum, in cele mai multe tari. Sper sa aprobati actiunea Rusiei si dupa ce in sfera ei refacuta vor intra si proprietatile si libertatile dumneavoastra.

    • @boris. Stai rau cu istoria din vocatie sau din educatie?
      A. Iugoslavia s-a autodezmembrat. Slovenia a fost dezmembrata de NATO? sau Croatia? nu te duce pe acolo cu sforaielile astea fara sa fii gata de niste suturi in ….
      B. Daca te referi la Kosovo acesta s-a desprins din Serbia nu din Iugoslavia (sau la tine e totuna?)
      C. In Afganistan au fost BOLSEVICII (guvern marxist Babrak Karmal). Inteleg ca-l admirai. Cu ajutor american (nu NATO) sovietcii au fost izgoniti.
      D. Inteleg ca ai dovezi (sau fumuri?) cum ca 11 sept. nu a pornit din Afganistan. Ni le comunici si noua, fraierilor?

      PS. Inteleg ca bunicii tai -in 1944- ii asteptau pe sovietici nu pe americani. Ei bine esti printre putinii care se lauda cu asta.

      • CINIC – bunicii mei nu mai așteptau nimic în 1944, erau împăușcați pe malul Bugului din 1942, Istoria nu o fac numai cinicii, mai suntem și noi, naivii, ba credem în americanii cei ultrademocrați, ba în rușii atot puternici,ba în trecutul noastru glorios și plin de dezamăgiri, numai raționali nu prea suntem Cine dă GAZE? NU le dau SUA? Ceaușescu a zbierat la ruși, ei și? Băsescu zbiară la ruși? Se vor scumpi gazele. Ne istetrizăm , ba săracii palestinieni, ba săracii fruzini,. ba săracii ucrainieni, uităm ce avem noi de făcut. Lecțiile de istorie nu le primesc de la cinici, poate de la Diogene sau de la cinicul Marx, pe care îl ironizează ignoranții.

  5. Iei, scriam un comentariu la articolul domnului Andrei Valan (vad ca nu apare activat). Acelasi comentariu l-am postat pe Hotnews la articolul referitor la declaratia secretarului de stat american, cum ca Rusia se comporta ca in secolul XIX. Il mai scriu odata si ma bucur ca mai sunt altii care vad asemenarile dintre situatia de astazi si cea premergatoare razboiului mondial.
    Secretarul de stat nu cunoaste deloc istorie. Putin nu se comporta ca in secolul XIX, ci se comporta exact cum s-a comportat Hitler in secolul XX.
    Si uite ca istoria se repeta. La 13 martie 1938 (interesanta coincidenta), Germania nazista ocupa Austria. La fel ca in situatia de astazi, anexarea era considerata un lucru firesc de unificare a populatiei germane din austria cu tara mama. Nemtii au organizat un plebiscit in Austria pentru a-si justifica actiunea. Normal ca la plebiscit 99% dintre participanti au fost de acord cu aceasta anexare. Reactia Frantei, Germaniei, Angliei? Anemica. Ce a urmat? In septembrie acelasi an s-a semnat acordul de la Munchen. Aceste acord, desi initial a fost considerat un succes al diplomatiei Angliei, ulterios s-a realizat ca a fost o mare neghiobie si a dus practic la declansarea razboiului. Prin acest acord Germaniei i se ceda Regiunea Sudeta apartinand Cehoslovaciei. Ce a urmat stim cu totii. Asemanarile cu situatia actuala sunt foarte mari. Doar pozitia geografica, invadatorul si victima sunt altele. Daca reactia occidentului va fi la fel de concilianta ca cea a predecesorilor, nimic nu il va mai opri pe Putin.
    Nu cred ca realitatea Rusiei de astazi este departe de ambitiile marelui sef. Sa nu uitam ca Germania nazista nu s-a format intr-o perioada prospera economic, din contra, a fost plamadita tocmai de virusii produsi de marea criza economica din ani ’30.
    Analizand comportamentul lui Putin sunt ferm convins ca tzarul este un admirator secret a lui Hitler si Stalin.

  6. Eu nu inteleg de ce toata lumea scrie articole indignate, ca si cum e o mare surpriza ce se intampla. Toata lumea ii bate obrazul lui Putin, si ii spune sa-i fie rusine. Ceea ce probabil il va impresiona profund.

    Era pur si simplu o mutare previzibila, ca la sah.

    Daca Occidentul a incurajat si incuviintat schimbarea regimului din Ucraina de maniera in care s-a facut, trebuia sa se astepte la diverse raspunsuri cu aceeasi moneda (sau mai tare). Sau se credea ca Putin o va lua in barba si va inghiti?

    Cat despre dreptul internaional: invazia SUA din Irak parca a fost facuta fara mandat ONU, sau ma insel? Si parca pretextul s-a dovedit a fi unul fals.

  7. Desigur, evinementele, precum, obiectele si oamenii, seamana dar sunt diferite.
    Paralelele intre diferitele intamplari pot oferi anumite iluminari dar si pacatuiesc prin simplificare.
    Putin nu se comporta nici ca Hitler nici ca Stalin, Putin se comporta ca Putin. Nu are paranoia lui Hitler si nici complexele lui Stalin. Putin este liderul unei Rusii aflate de peste un sfert de secol in defensiva si retragere, fiind marcat de ideea disolutiei puterii imperiale a tarii sale.
    Ce se intampla acum nu prezinta asemanari decat de forma cu unificarea Germaniei sub Bismarck sau revansa sub Hitler sau ocuparea Europei de Est sub Stalin.
    De aceea explicatia nu sta in trecut, ci in prezent si viitor. Mai exact, putem recurge la trecut doar pentru a dezveli radacinile si trunchiul evenimentelor care infrunzesc in prezent.
    Putin a pus piciorul in prag in fata ofensivei Occidentale „Drang nach Osten” iar acestia se mira acum considerand ca toti cei care se impotrivesc extinderii „democratiei” sunt niste monstrii.
    Situatia este paradoxala din mai multe perspective: in ultimele decenii doar SUA si-a permis sa execute interventii militare geo-strategice, acestea fiind prezentate toate ca interventii in promovarea democratiei – fara ca undeva, in afara Europei, aceste interventii sa-si atinga scopul declarat, principiul suveranitatii statale fiind subordonat principiului exportului de democratie.
    Rusia, nefiind o democratie de tip occidental, nu prea are ce sa exporte in afara materiilor prime si al controlului militar strategic.
    Conflictul de acum este unul geostrategic. Din acest punct de vedere pozitia rusa este mult mai cinstita decat cea occidentala care vorbeste exclusiv de democratie…

  8. Asemanarea este izbitoare, „plebicistul” este organizat dupa invazia militara, atat in Austria cat si in Crimeea. Dupa ce au fost schimbate autoritatile. Cu uin 99,xxx% pentru ratificarea unui fapt implinit. Se dorea atunci ca si acum o aparenta de legalitate.
    Atunci ca si acum nu au loc confruntari militare, marile puiteri „comenteaza”..si atat. Este vital pentru rusi sa nu „apara” morti, rezistenta armata, doar „crimerienii” (sau cum s-or numi, ca natiune „independenta’) au solicitat protectie, nu sa-i omoare.
    Ce s-ar putea face? Cine ar putea sa asigure protectia libertatilor (apropo, sper ca acum este cat se poate de clar ca libertatea fara protectie este o utopie, aici este de fapt cheia, cum se asigura protectia libertatilor individuale prin reglementare ) cetatenilor ucraineni?
    Ce rol au guvernele, in general? Intrebarile au mai fost puse…
    „In a society whose participants desire to achieve the greatest possible freedom to choose as individuals, as families, as members of voluntary groups, as citizens of an organized government, what role should be assigned to government?”
    „The first two duties are clear and straightforward: the protection of individuals in the society from coercion whether it comes from outside or from their fellow citizens. Unless there is such protection, we are not really free to choose. The armed robber’s „Your money or your life” offers me a choice, but no one would describe it as a free choice or the subsequent exchange as voluntary.”
    „Military and police forces are required to prevent coercion from without and within. They do not always succeed and the power they possess is sometimes used for very different purposes.
    A major problem in achieving and preserving a free society is precisely how to assure that coercive powers granted to government in order to preserve freedom are limited to that function and are kept from becoming a threat to freedom.”
    Daca la nivel national stim unde trebuie actionat (la reglementarea puterilor acordate guvernului), la nivel european ce facem?
    Cum se pot asigura aceste conditii, la nivel european? Care este structura de forta care actioneaza in numele UE? Cum ne protejam de coercitia de afara? De o Rusie agresoare, sa zicem? Se intampla ce s-a intamplat in martie `38?
    Iata de ce Ukraina a renuntat la „facilitatile” oferite de Rusia, banii si gazul ieftin si a ales calea europeana..au ales un altfel de protectie a libertatii, diferita de cea ruseasca.
    Poate Europa sa-i asigure aceasta protectie? Fara sa fie membra NATO sau UE?

    • Răspunsul este ”nu”, Europa nu poate asigura această protecție. UE nu este un ”jandarm mondial” de talia Statelor Unite și nici nu e bine să devină. Ucraina nu e pregătită să facă parte din UE, iar acțiunile UE nu pot fi similare cu cazul în care Rusia ar încerca (de exemplu) dezmembrarea Poloniei.

      Ucrainenii mai au nevoie de o generație pentru a fi capabili să devină membri UE, trebuie să înțeleagă ei singuri de ce e preferabilă UE. Acum ei se află practic în situația României din 1989.

      • Nu prea înteleg de ce ucrainienii trebuie sa devina neaparat membrii UE. Islandezii nu sint membrii UE, englezii vor sa iasa din UE, Norvegia nu e in UE contrar unor credinte :) Ce tot atata valva ca Ucraina nu e in UE sau ca nu a semnat nu stiu ce tratate economice cu UE. Pai cum sa semneze tratate cu UE? Este evident ca UE vrea sa ajunga sa controleze resursele de energie sovietice prin intermediul Ucrainei. Ucraina nu poate face afaceri cu UE pe spinarea Rusiei. Iar pe spinarea ei chiar ca nu prea vad ce ar putea sa faca Ucraina ca sa fie utila UE. Deci stand by. Ca si Turcia. UE ar fi mai bine sa se concentreze pe surse alternative de energie, pe cercetare etc si sa nu mai creeze disensiuni inutile ca nici ceilalti nu sînt prosti în jur.

        • 1. Islanda e o țară cu o populație cam cât Timișoara, așa că a fi sau a nu fi în UE e complet nerelevant pentru ei. 300.000 de oameni ar trebui să fie capabili să se organizeze și fără supervizarea UE.

          2.Norvegia nu este în UE, dar de fapt aplică toate regulile UE. Singura diferență e faptul că nefiind în UE, nu trebuie să contribuie la bugetul acesteia. Dar în rest, face parte din EEA și chiar din spațiul Schengen, cu toate că nu are dreptul să solicite modificări ale acordului, așa cum au țările membre UE. Nefiind membră UE, Norvegia se vede obligată să aplice acordul Schengen așa cum e, în maniera ”take it or leave it”.

          Oare de ce preferă Norvegia să facă asta? Nu cumva pentru că regulile UE sunt de fapt OK, indiferent ce cred românii despre ele? Chiar dacă Dan Voiculescu spune că nu sunt OK și Antena 3 spune că nu sunt OK, poate că ar fi totuși de preferat să mergem pe mâna Norvegiei :)

          3. UE nu creează niciun fel de ”disensiuni inutile”, UE îți închide ușa în nas dacă nu ești capabil să adopți setul lor de reguli și de valori. Negocierile cu Turcia au fost deschise numai la presiunea Statelor Unite și multe capitole încă sunt închise, adică Turcia va adera la Sf.Așteaptă.

          România a semnat încă în 1993 un acord de genul celui pe care și-l doreau ucrainenii astăzi, însă abia în 1999 a fost acceptată ca țară candidată și a mai avut nevoie de încă 7 ani pentru aderarea efectivă. Nu trage nimeni de Ucraina să intre în UE, le mai trebuiau cel puțin 12-15 ani pentru asta, chiar dacă ar fi semnat Ianukovici acordul în noiembrie.

          4. Cunoaștem părerile lui Dan Voiculescu, iar când nu le cunoaștem, ne uităm la Antena 3 și le aflăm imediat :P

          • Foarte interesant, o pagina întreaga fara sa vorbesti despre Ucraina si totusi asta era subiectul discutiei :) Felicitari.

    • Ucraina apare acum ca un stat slab. Ar putea Rusia, de pilda, sa demonstreze ( varianta utopica) acest fapt printr-un schimb: preluam Crimeea, va dam Prusia, sa vedem daca puteti guverna.

      Bineinteles raman intrebari ca de ce sa tot ne lamentam de existenta statelor care aduc, pe ici, pe colo, prin punctele esentiale, cu imperiile.

  9. Ca intodeauna dl. Klein are un articol interesant, inedit si documentat. Ce vreau sa adaug este ca fiecare cauta logica evenimentelor, in trecut, in evenimente, in psihologia personajelor si vrea sa vada ce va fi. Lumea nu mai este ce a fost. Un pic de nebunie, un gest prost inteles si pamintul se desface in bosonii initiali. Viitorul Ucrainei este in Ucraina si destinul ei il pot scrie numai cetatenii ei. Daca vor lupta impotriva Rusiei, Rusia va ceda. Daca vor Crimea inapoi trebuie sa lupte pentru ea. Ajutorul din exterior este precum tratamentul pentru un bolnav – poate sa ajute dar hotaritor este vigoarea corpului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adalbert Klein
Adalbert Klein
Consultant specializat în negocierea contractelor internaţionale în domeniul energiei. Locuieşte în Franţa, la Paris. Adalbert Klein este un pseudonim.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro