joi, aprilie 30, 2026

Crizele, geopolitica și geostrategia determină o schimbare a arhitecturii energetice

Strategia Națională de Apărare este în dezbatere publică și cine este interesat poate să facă propuneri de modificări. La o citire rapidă, am observat că problematica energiei este tratată sumar pe palierul intern și satisfăcător pe palierul extern.

Încercăm să teoretizăm câteva probleme referitoare la mediul extern, urmând să revenim și cu câteva probleme ale industriei energetice care credem că ar fi bine venite în această strategie a următorilor cinci ani.

Sistemul internațional configurat după 1945 și reconfigurat după 1989 se destramă deoarece dreptul internațional nu mai este respectat, organizațiile internaționale au o putere din ce în ce mai mică iar tensiunile sunt în creștere.

Acesta este rezultatul politicilor revizioniste ale unui nou pol creat de regimurile autoritare China – Rusia – Coreea de Nord – Iran la care se adaugă ”Sudul Global”. La aceste state achiesează țările din Spațiul MENA și există pericolul contaminării geopolitice și pentru statele democratice.

Contestarea democrațiilor liberale a luat mai multe forme, principala fiind folosirea instrumentelor războiului hibrid pentru crearea unor curente politice și economice în interiorul statelor care au adoptată democrația și piața liberă.

De asemenea apariția unui curent în Statelor Unite de renunțare a acestora la poziția de apărător al actualei ordinii mondiale (Pax Americana) cu tendințe izolaționiste dar de munte ori profund tranzacționiste când apare oportunitatea de creare de avuție.

Au existat mai multe crize consecutive: a terorismului 2001 – 2005, financiară globală 2008 – 2012, Primăvara Arabă 2012 – 2014, urmată de apariția ISIS care a determinat criza migrației 2015 – 2016, criza ocupării Crimeii si Donbasului (2014), Brexit 2016 – 2020, Covid 19 (2020 – 2021), Criza Ucraineană (2022), criza energetică (2022) și apariția curentelor naționaliste puternice în statele UE. Toate acestea au avut componente beligerante hibride, generate în special de Rusia dar și cu contribuții substanțiale venite de la aliații săi, în special din Republica Populară Chineză.

Securitatea mondială este centrată pe relaționarea dintre țări. Avem Statele Unite cu o politică de renunțare la protecția gratuită a Europei și inclinarea spre asigurarea securității economice față de China comunistă și expansionistă, o Rusie imperialist – iredentistă, un Iran și o Coree de Nord naționalist – rebele.

Începând din timpul pandemiei s-au văzut tendințe ale Chinei de a acaparare și reconfigurare a traseelor comerciale maritime și construire de noi trasee comerciale terestre.

În doar 30 de ani ecuația puterii mondiale s-a schimbat:

Sursa: postfactum.co.uk

Astăzi Statele Unite s-au ”săturat” de a fi ”hegemon”, Uniunea Europeană a eșuat în politicile ”verzi”, existând și o distanțare dintre SUA și UE, iar Republica Populară Chineză vizează crearea unei lumi multipolare. India încă nu și-a găsit locul, baleind între ”sudul global” autocratic și beneficiile grupului de țări democratice și cu piețe libere. Momentan s-a aliniat politicilor de sancțiuni ale Statelor Unite.

Geopolitica și geoeconomia, din ce în ce mai prezente în dezbatere, suferă de contururi estompate și mult discutate, contururi care se întrepătrund. Oricum ar fi o tratare geopolitică nu este suficientă fără o tratare geoeconomică pentru a înțelege noua dezordine internațională, unde conflictul pare să învingă pacea, contrar tuturor discuțiilor despre „Sfârșitul Istoriei”. Însă toate trebuie să înceapă cu tratarea nevoilor energetice și a resurselor și traseelor energetice.

Dezordinea este data de mai multe războaie și noile crize depășesc acum cadrul pur militar pentru a ajunge la economie, energie, tehnologie sau informație și se desfășoară într-un spațiu geografic mai larg, terestru, maritim și aerian, dar și în spațiu și cyberspațiu.

Fără discuție că interconexiunile energetice ale României trebuie dezvoltate. Credem că trebuie să decidem cu ce țară dorim să colaborăm. Întrebarea este, după experiența dependenței de gazul rusesc este bine să depindem de gazul unei alte țări autocratice, aici numind Azerbaidjanul. Prima dependență față de Azerbaidjan este a gazelor ce vin în Europa prin conducta TANAP. Ar putea exista și a doua dependență, cea dată de viitorul cablu submarin ce ar aduce energie electrică regenerabilă din Azerbaidjan, pe sub Marea Neagră. E un proiect care începe cu o minciună. Azerbaidjanul nu produce energie electrică regenerabilă și dacă ar produce (că are în plan) ar produce cu capacități chinezești. Să nu uităm că acestea pot fi comandate din China, țară aliată cu Rusia, deci conform propunerii de Strategie Națională de Apărare, un stat neprieten Romăniei. Adică Uniunea Europeană și România vor mai avea o vulnerabilitate în plus.

Nu suntem împotriva energiei regenerabile dar trebuie cântărită decizia de a continua cu capacitățile chinezești de producție de energie regenerabilă și de stocare, care pe lângă monopolul pământurilor rare, declarate de Uniunea Europeană ca materiale critice, mai există și vulnerabilități vis a vis de tehnologie (ce permite comanda acestora de la distanță) și stocarea de date in clowd-urilor din China. Există câteva studii care amintesc de aceste probleme, dar nici unul din România, și care accentuează vulnerabilitățile rețelelor de transport și distribuție în care sunt integrate orice fel de aparatură provenită din China.

O altă problemă este asigurarea echilibrului între o industrie energetica performanță și cu prețuri mici și politicile de mediu ale Uniunii Europene. Raportul Draghi spune că Uniunea nu are o economie competitivă tocmai din cauza urgentării politicilor de mediu. Uitându-ne încă o dată la tabelul de mai sus, observăm că Uniunea Europeană și-a încetinit creșterea economică în ultimii 30 de ani, amintind că în 1993 nu existau politicile draconice de mediu. Ar trebui să ținem seama și de politicile energetice a lui Donald Trump. Oricât s-ar declara de rezilientă Uniunea Europeană, în mod sigur va exista și o contaminare geopolitică în privința energiei dinspre Statele Unite spre Europa.

Am enumerat cele mai importante probleme ce țin de mediul extern al energiei naționale, sperând că ar putea contribui la îmbunătățirea propunerii de Strategie Națională de Apărare sau măcar la rescrierea Strategiei Energetice ce trebuie regândită în conformitate cu noua SNAp.

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. Energia-eterna problemă. Dar poate în curând se va rezolva problema fuziunii nucleare controlate și vom avea energie nepoluantă în cantități nelimitate. Adică, adio petrol, gaze, cărbune, energie atomică de fisiune,etc-toate poluante. Atunci Lumea va intra într-o nouă Eră tehnologică, cu schimbarea dramatică a balanței de putere a Lumii.
    Până atunci, da, Energia este o problemă de Siguranță națională pentru toate statele, inclusiv România. România pare că a înțeles, în sfârșit, acest imperativ; deocamdată doar la nivel de intenții. Doar că intenția trebuie transformată în acțiune, or asta este greu și costisitor. Pe de altă parte, nu stăm așa de rău ca alții( Europa Centrală și de Vest), avem unele resurse proprii și acces geografic la piețele din Asia Centrală și Orientul mijlociu. Trebuie doar o politică inteligentă și coerentă și putem deveni un hub energetic în partea noastră de Lume. Ne va costa ceva, dar beneficiile vor fi enorme. Iar puterea zonală a României va crește dacă vom fi stăpânii „robinetelor” spre Hungaria, Austria, Slovacia sau spre Ucraina, Moldova….
    Dar oare suntem pregătiți mental pentru această politică energetică agresivă? Mie mi se pare că nu…
    Apropo, „băieții deștepți” din energie or fi de acord?….

    • ”poate în curând se va rezolva problema fuziunii nucleare controlate”

      Fuziunea nucleară se află la 30 de ani distanță și acolo o să fie mereu:

      https://www.youtube.com/watch?v=JurplDfPi3U

      S-a discutat pe-aici problema fuziunii nucleare și a lipsei ei de viabilitate în sute de comentarii, în ultimii 10 ani. În timpul ăsta, țările Uniunii Europene au încetat orice exploatare de uraniu în perioada 2014-2016 și n-au mai repornit-o de-atunci. Iar banii alocați de administrația Trump încă din primul mandat pentru unitățile 3 și 4 de la Cernavodă au rămas nefolosiți până în ziua de azi.

      Politicile energetice bazate pe certificate de carbon au adus lucrurile în punctul în care se află astăzi, iar politicienii nu vor înțelege că trebuie să renunțe la ele decât după un nou 1989. România funcționează împrumutând câte 50 de miliarde de euro pe an, iar asta nu se poate termina decât cu revolte de stradă.

        • Lozinca asta e valabilă doar pentrun asasinarea opozanților politici, de asta se predă la Băneasa. Dacă pentru reactoarele bazate pe fuziune trebuie magneți care să funcționeze la 0 K (zero grade Kelvin) o asemenea problemă nu va fi rezolvată. Dar guvernele pot plăti oricâți postaci pe forumuri, care să promită fuziune nucleară.

  2. Am înțeles că nu e bine cu Azerbaidjan că e autocrat .
    Țările din Orientul Mijlociu care alimentează cu petrol și gaz întreaga lume sunt democrații ?
    Mai mult energie electrică produsă în Azerbaidjan cu echipamente chinezești este periculoasă ?
    Păi Europa să nu mai cumpere nimic din China!
    Care este alternativa autorului la proiectele cu Azerbaidjan ?
    Și Turcia cum este încadrată de autor ? La democrație sau regim autocratic ?

    De acord că Green Deal a fost și este cauza principală care a blocat UE din punct de vedere energetic și implicit economic. O spune clar Draghi .
    Care este soluția pentru România , în contextul în care și UE relaxează politica Green – Deal ?
    Și atât ? Astea sunt problemele pe plan extern ?
    Cu ce resurse ar putea România să își asigure necesarul de energie ? În special petrol ?
    Ar putea fi o producție agro – alimentară excedentară să asigure necesarul de petrol ? Aproximativ o tonă de grâu pe o tonă de petrol ?
    Și în final , prea multe greșeli de ortografie.

    În rest , numai de bine.

    • @ impartial
      sunt de-a dreptul (placut !) surprins de viziunea dvs. foarte indrazneața și clara, in opacitatea opacă a majoritații marginite de gindirea ingustă energetica și eventual tactica de azi pe miine, ca de strategie nici nu poate fi vorba. Sa vedem de ce zic asa, ponind de la ce ziceti dvs.:

      ”…Cu ce resurse ar putea România să își asigure necesarul de energie ? În special petrol ?
      Ar putea fi o producție agro – alimentară excedentară să asigure necesarul de petrol ? Aproximativ o tonă de grâu pe o tonă de petrol ?…”

      Sa va transmit niste informatii grosiere, asa ”pe coltu mesei”, de dragul acestei conversații pe aceasta tema.
      – 1 tona de crude (țiței) costa cam 450 EUR/t iar 1 t de porumb costa cca 180 EUR/t (pe care românii, ca prostii, il vindem la acest preț, in calitate de ”mari exportatori”…vai de noi, strategii)

      – din 1 t porumb am putea produce
      A. cca 0,35 t bioethanol (e cam benzina bio-merg masini si camioane cu asta, sau Turbine pe gaz, fabricate, de ex. de GE, la puteri de cca 100 MW). 1 t bioethanol costa cca 1500 EUR/t, si putem inlocui țițeiul
      B. cca 0.28 t Feedstock (bio), care costa cam 1100 EUR/t
      C: cca 20 Kg crude corn oil, care costa cca 1500 EUR/t

      Va las pe dvs. sa socotiți cam cum se poate ”ieși la vopsea” mai bine

      Bottom line: 1 t de porumb e mai valoroasa intr-o economie circulara care se inchide pe bioenergie, decit 1 t de petrol brut, care mai si trebuie rafinat, mai si trebuie sa-l depoluam (sau sa platim CO2) samd

      Socotiți ca am avut exporturi si de 7 mill t de porumb si, vedeti ce s-ar intimpla daca am avea agricultura performanta
      Sau, mai sunt inca vreo alte 2 culturi (pt adaptare la schimbari climatice !), care se incadreaza in economia circulara…și cu o multime de sub-produse ”high value added”

      Bottom line: daca Doamne fereste vrem sa adaptam climatic cca 4 mill.Ha (deja in desertificare) care reprezinta numai 30% din terenul agricol al RO, s-ar putea sa vrem sa inchidem Neptun Deep pentru inutilitate…sau, sa producem vreo 5000 MW electrici din biocombstibili avansati/biometan/biogaz (biometanul ca potential in RO se ridica la cca 80 TWh – zice strategia energetica a RO, dar nici dracu nu se gindeste cum si ce sa faca cu astea…noi o dam inainte cu eoliene si gaze si SMR-uri. de zeci de miliarde…de EUR !

      Trecerea de la economia liniara la economia circulara e o chestie foarte grea (pentru ca e o miscare desteapta, pe termen lung), iar de strategia economiei circulare in RO (prevazuta si in Dir. UE) se ocupa de o vreme buna Borbely al UDMR

      Strategia e simpla…ce facem noi mai intii intern ?, sa ne cirpim singuri, sa nu mai stau dupa prieteni sau dusmani…apoi om mai vedea, dar noua ne umbla prin cap numai ”investitorii straini”…adica ”hai să faceți”

      • Domnule Dragostin , vă mulțumesc pentru datele tehnice din comentariul dumneavoastră . Mă întreb dacă cei care se ocupă de politica energetică a țării le cunosc ? Dacă nu le cunosc este foarte grav. Dacă le cunosc și nu pun în practică este și mai grav.
        Îmi aduc aminte de o carte ” Cercul care se închide ” de Barry Commoner , publicată în colecția Idei Contemporane. Era prin 1980 , dar conceptul este valid și astăzi. Aborda în esență trecerea de la o agricultură circulară ( caracteristică micilor exploatări agricole ) la cea liniară ( caracteristică marilor ferme vegetale și de animale ). Dacă politicienii noștri ar cunoaște conceptul în esența lui , acționând pentru aplicarea lui s-ar rezolva multe probleme cum ar fi :
        – dezvoltarea sustenabilă a economiei rurale cu o puternică ramură industrială de prelucrare a produselor vegetale și animale ;
        – asigurarea unor producții vegetale mult mai mari , suport pentru o zootehnie dezvoltată ;
        – producerea de biogaz în instalații de capacitate medie și implicit producția de energie electrică , eventual și termică . S-ar asigura astfel independența energetică a satelor .
        – limitarea poluării și eliminarea în mare măsură a deșeurilor .
        Bineînțeles că economia circulară este un concept mult mai larg . Dar mă gândesc că , având în vedere specificul României , pornind de la aplicarea în agricultură , ca nucleu al acestui concept extins , se pot obține într-un timp scurt rezultate deosebite.
        E o sugestie.
        În rest , numai de bine.

      • Ca sa faci bioetanol (alcool din porumb) iti trebuie instalatii. Exista? Nu prea. Deci trebuie cumparate, instalate (structuri, betoane, energie electrica sa coci porumbul ala si sa-l fermentezi, alta ca sa-l distilezi, instalatii de uscare (alt curent) ca sa-l usuci si sa-l dai la animale.
        Romania are rezerve de carbune (prost – lignit) pentru citeva sute de ani. Dar si mai bun (huila pe Valea Jiului), pentru vreo mie de ani la nivelul celor foste 6 grupuri de la Mintia, mai putin, daca se instaleaza mai mult de cele 6 grupuri. Dar minele sunt inchise din motive politice, ca n-au fost lasati sau nu s-a dorit sa le rentabilizeze, utilaje energetice (Cazane, turbine, mori, pompe, etc) nu se mai fac, oameni de exploatare nu mai sunt, oameni de instalare nici atit. Din ce stiu eu gaze din Neptun deep nu o sa prea fie in Ro, ca sunt deja vindute. In schimb, ca-n Andries, stati bine la productie de lemn de prun (fofeze si solare). Se viseaza la nu stiu ce minicentrale nucleare. Romania a stat bine energetic (vorba vine) deoarece curba de consum a fost descrescatoare. S-a laudat nu stiu cine cu retehnologizarea Cernavoda I. Dar acelasi cineva n-a spus si cu ce vor fi inlocuiti cei 700 Mw. Mai mult, am vazut/ citit o prognoza ca va dura retehnologizarea pina prin 2032… Sa te iei cu mainile de cap. Dar daca constructia a durat din 1978 pina in 1997, fata de un grafic de 60 de luni, respectat in general la surorile centralei romanesti, se poate si o RK in vreo 6-7 ani, desi pe la altii e de 12-18 luni, maxim 24. Nu-i o problema, se cumpara ca e virf de zi, gol de noapte, se cumpara. Ma umfla risul cu planurile cu CO2 si alte bazaconii, de parca aerul are granite si nu se deplaseaza de colo-colo (China, Africa, Asia, carora li se filfie dintotdeauna de green deal).
        Pai cu bioetanol la 1500 $/tona energia electrica va avea un pret aproape de nori.
        Da, e bun, se adauga in diverse proportii prin benzina, dar nu excesiv de mult. Specialistii in motoare stiu mult mai bine ca mine de ce.
        Romania are nevoi de ceva grupuri cu indice de utilizare de peste 70%. Nu foarte mari, ci de putere medie (150-200 MW/grup), de ceva reparatii la linii, de noi calcule de retea, adica de treaba d-aia serioasa, adevarata si nu de cai verzi pe pereti. Si treaba asta e serioasa si tine mult. Daca incepi maine ai primele rezultate peste vreo 6-7 ani minimum si rezultate adevarate, palpabile undeva intre 12 si 15 ani. (Asta daca lucreaza meseriasi, nu politicieni si/ sau politruci, d-aia cu termie.)

        • M-am referit la biogaz nu la bioetanol.
          În rest , numai de bine.
          P.S. Sunt de acord cu o parte din afirmațiile dumneavoastră .

          • @dl.impartial
            Lasați-mă sa ma refer eu (și) la bioethanol.
            Mai jos este un extras din planul de dezvoltare al Chinei pe 10 ani (ăștia il fac ”decimal” nu cincinal), ref. bioenergie circulara

            ”…The results indicate that considering the factors of land use, annual precipitation, soil salinity, soil pH, and accumulated temperature, approximately 32.23 million ha of marginal land are suitable for sweet sorghum cultivation in
            China, and 130 million tonnes (t) of ethanol can be produced. Further, the development of the sweet sorghum industry under the three models can generate 1425.49 billion CNY potential, (NOTA MEA: 173 miliarde EUR) approximately accounting for 3.57% of industrial added value in China if measured against 2023 levels, and reduce CO2 emissions by 4.68 million t….”

            Adica, ”productivitatea” / ha este de cca 5400 EUR/ha (in Romania abia daca ajungem la 1000-1500 EUR/ha, in anii f.buni, cu productie mare de porumb).

            Chinezii au 3 modele de dezvoltare a industriei (da,da, vor face o mare industrie bio), iar pt. o paralela, daca chinezii au proiectat pt. asta sa fie aplicat pe 32 mil.Ha ”teren marginal”, daca impartim la 10, obtinem 3,2 mil Ha…exact cit este in desertificare azi in ROmânia, si care trebuie și combatuta si adaptata la ea.

            Prin ricoșeu, daca impartim la 10 si beneficiile, vedem ca am produce 13 mill t bioethanol si o valoare adaugata de 17 miliarde EUR in industrie.

            Ăia 13 mil t bioethanol @cca 8 MWh/t fac 104 mill MWh/an energie primara folosibila anual intr-o capacitate de 104 mill MWh/8000h/an=13.000 MW.
            La ăștia 13.000 MW utilizabili anual, ii punem orice eficienta vrem (depinde d eutilizare) de la 35% – 90% și vedem ce iese…la minim, numai electricitate ies vreo 4500-5000 MW centrale ”verzi” in banda.

            Despre celelalte avantaje…vorba lu CG…hrana, mediu nu se pun ca o terminaram cu energie

            PS. reformarea catalitica a bioetanolului are randament exergetic de 6 ori mai mare decit electroliza apei, cu care ne dam de ceasu mortii sa facem H2 verde.
            Iar H2 din bioethanol e la fel de verde ca si ălalalt…dar cu mult, muuuult mai ieftin…chinezii stiu carte !

            • Mulțumesc. Foarte interesant. Se știe că biomasa este cea mai mare sursă de energie . La noi este neglijată . Energie regenerabilă , curată .
              În rest , numai de bine.

            • CHina e inca o tara comunista. Deci forta de munca e platita cit vrea partidul. Rapoartele Chinei au tot atita credibilitate cit si povestile Baronului Munhausen…
              Personal am vazut lanuri de porumb folosite pentru a produce alcool, ca asta e bioethanolul. SUnt cu porumb extrem de des.
              Alcoolul e mult mai bine valorificat ca bautura spirtoasa pe piete, nu ca combustibil in centrale. Se adauga in proportii relativ mici (10%) in produsele derivate din petrol.
              Si da, dupa ce se scoate alcoolul, amestecul este stors si uscat si apoi dat la animale.
              Dar inca o data, ai nevoie de o corelatie intre productia de porumb si capacitatea de a-l prelucra…

            • @dl.Stelian:
              ”…CHina e inca o tara comunista. Deci forta de munca e platita cit vrea partidul. Rapoartele Chinei au tot atita credibilitate cit si povestile Baronului Munhausen…”
              1. eu nu am discutat politica ci numai economie si tehnologie
              2. eu (si altii) zicem ca China functioneaza dupa modele capitaliste…altfel, cum naiba sa domine niste comunisti capitalismul mondial ”de virf”…putem dezbate ideologic chestia asta
              3. forța de munca e platita dupa cum vrea partidul..așa e !…dar e platita corect !…la noi, forța de munca nu e platita tot dupa cum vrea partidul aflat vremelnic la putere ?! (ei decid pentru toti, prin taxe si popriri)
              4. cu corelatiile …absolut de acord !

        • nea Stelica, nu te băga unde nu cunoști …bioeconomie si economie circulara, de creezi impresii false cititorilor

          așa ca chestie:
          1. pretul bioethanolului e 1500 $ , care asta e cu totul si cu totul altceva decit costul de productie al bioetanolului (deci produc ceva ieftin ca sa vind scump)
          2. de ce iese ieftin ?…pentru ca din porumb (si alte plante !!!), produc intii mincare (vorba lu CG ăla de-l stim toti, cu hrana, apa si aerul), adica ulei de porumb, sau proteine pentru pasari animale, iar din resturi (deseuri), care au cost 0 (zero) produc biocombustibili avansați
          3. din reziduurile de proces, produc energia electrica si termica…CURATA !…pentru proces si mai ramine si ceva de export
          Toate chestiile astea de maisus, se petrec CIRCULAR, adica este self sustainable….intra doar materia prima si ies numai produse bio ieftine si curate…NU SE ACHIZITIONEAZA DELOC ENERGIE DIN EXTERIOR…basca ca fac adaptari cliamtice la agricultura…adica materiile prime sunt agricultura / plantele si Soarele…adica Exergie spre zero, emisiile spre zero

          Si tot ca chestie: SUA au vreo 190 de biorafinarii (si cca 80% din porumb), si au 55% din păiata mondiala a bioethanolului, Brazilia are cca 30% din piata bioethnolului (din trestie de zahar) si cea mai avansata bioeconomie raportata la GDP-ul lor,,,apoi si altii

          Si tot ca chestie…nu-mi vorbiți de ”complexitatea” unei biorafinarii și ”cit de greu este”, comparativ cu SMR-uri, CNE-uri si chiar CCGT-uri…ne apuca risu pe toți

          Si ultima chestie…sunt de o buna bucata de timp membru TWG (technical working group – sectia energie…pentru ca sunt batrin in energie și-am vazut multe filme d-astea la telecinemateca) al unei organizatii internationale care se ocupa cu biocombustibilii avansati și derivate (SAF)…asa ca cred ca cam stiu despre ce vorbesc

    • Esti tik-tokist.Articolul e foarte bun, stiinta , iar tu vorbesti ca analfabetii de pe tik-tok. Faci comparatii gen mere cu pere. Da, impartialule!! Cam atit ca ma grabesc.

      • bre Energie,
        nu-ș cui te adresezi de-ncerci sa maresti Exergia acestui site (dacă nu stii ce e aia Exergie, gasesti surse de informare destule)

        Din ce vad, nu era vorba despre cit de bun e articolul, cit de stiintific este…era vorba doar despre o (alta) idee si abordare care se vede de la o posta că-ți este opacă.
        Spre alfabetizare citeste clicind pe Google despre Nicholas Georgescu Roegen, parintele bioeconomiei circulare, conexiunea economiei cu ecologia, și mai ales consideratii despre economia liberala clasica….asta la anii 60

        ,,,iar mai nou citeste-l pe Ciolacu, care a semnat
        HOTĂRÂRE nr. 927 din 5 octombrie 2023
        pentru completarea Strategiei naționale privind economia circulară, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2022, EMITENT – GUVERNUL ROMÂNIEI
        Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 918 din 11 octombrie 2023

        Cred ca matale ai luat de pe Tik-Tok ideea cu energie-hrana-apa-mediu, emisa de un eminent promotor CG care habar n-are despre ce vorbeste și și-a pus-o in proțap…cam imediat dupa ce semnase Ciolacu

        Ideea este ca,din anii 60 exista conceptul…iar mai nou, CE (adica Comisia Europeana !) a emis directive si regulamente in aceasta directie…ECONOMIA SI MEDIUL FIIND INTERCONECTATE

        nea Energie…ai mult de citit… si de recuperat…nu-i timpu pierdut, pina atunci, rămii doar o mare Exergie…mare !

  3. in principiu, totul pe bune, de aceea cea mai firava incercare de a comenta oarecum critic va fi curmat in fasa.
    Repet in 93 erau 12 state in Eu, in 2023 erau 27, iar procentele au scazut de la 23, la 14,5

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

anunt

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Societatea română pentru Istoria Religiilor organizează la București, în perioada 20-25 septembrie 2026, Congresul mondial al disciplinei.

Tema generală a Congresului – Religions 360° – va reuni sute de savanți din șase continente, care vor prezenta cercetările actuale desfășurate în toate centrele semnificative ale discipline la nivel global – vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro