miercuri, mai 19, 2021

Cu stiletto pe pârtia de ski sau cum mint politicienii că… depolitizează educația

Politicienii, noi și vechi, vor să… depolitizeze educația cu grația unei doamne care, după șampania de anul nou, o ia pe pârtia de ski încălțată cu stiletto… Există totuși speranță, președintele Iohannis promițând recent organizarea concursurilor ”ca la carte”. Să vedem însă despre ce ”carte” e vorba.

Chiar dacă lucrurile sunt foarte simple, niciun politician nu le explică, în schimb toți își fac PR pe seama acestei chestiuni fundamentale. Nu le explică pentru că, în opacitatea cețoasă, pot fi făcute orice mișculații, pe care ei, politicienii, știu să le ambaleze în fraze meșteșugite din care nu pot să lipsească “depolitizare”,  “bun profesionist”, “concurs corect”, “menegiment profesionist” și alte baliverne. Așadar, fiat lux!

Singura nevoie a societății pe care politicienii trebuie să o satisfacă e să avem directori buni. Directori cu știință de carte și pedagogie, gospodari, cu autoritate în fața corpului profesoral, părinților, elevilor, primarului, inspectorului școlar general și a comunității.

Restul e periferic: vârsta, sexul, etnia, apartenența politică nu trebuie să intereseze și nici nu e legal să intereseze pe cineva. E de o ipocrizie grețoasă să ceri directori care să nu fie membri ai vreunui partid politic: apartenența politică e un drept garantat prin Constituție și nu poate fi luat directorilor decât tot prin Constituție. Nu apartenența la un partid e problema, ci condiționarea accesului la funcție de apartenența la un partid. Dar pe cine mai interesează logica astăzi?

Rețineți așadar: singurele elemente care trebuie să fie corect legiferate sunt:

  • a) calitatea omului și
  • b) absența mijloacelor de a condiționa accesul în funcția de director de apartenența politică

A:          Ce am făcut eu pentru a mă asigura că, indiferent de ceea ce se înâmplă la nivel local în cele vreo 8000 de concursuri (proces greu de controlat de vreun organism central), directorii vor fi de calitate?

Simplu:

  • prin legea 1/2011 am condiționat înscrierea la concursul de director de “membership” în “corpul naţional de experţi în management educaţional” (art. 256, Legea 1/2011, idee preluată din raportul comisiei Miclea).
  • Ulterior, prin ordin al ministrului dat în baza Legii 1 (OMECTS nr. 5549/6.10.2011) am dispus ca cei care îndeplinesc criterii de calitate relevante să fie incluși în corpul experților, să beneficieze de formări relevante din fonduri europene (pusesem deoparte vreo 10 milioane de euro pentru asta) pentru ca mai apoi să aibă calitatea necesară pentru a coduce o școală.

Subliniez că, oricât ai fi de intransigent și de informat, e imposibil de controlat de către minister modul de desfășurare al celor 8000 de concursuri: nu poți să urmărești dacă pila preotului din satul X e mai capabilă ca pila șefului de post, ai în schimb datoria să te asiguri că toți candidații, indiferent de sistemul PCR (pile, relații, cunoștințe) căruia îi aparțin, sunt de calitate.

Cum a fost, ulterior, deturnată această măsură?

Destul de simplu, fără modificarea legii: guvernul plagiatorului Ponta, prin ordinul OMECTS 4838/2012, semnat Andronescu, a denaturat toate criteriile de calitate stabilite de mine, perimțând și nulităților accesul în “corpul experților” în care, de-acum, erau prezenți și oameni capabili și oameni slab pregătiți.

B:          Ce am făcut pentru a mă asigura că accesul la funcție nu e condiționat de apartenența politică?

Simplu conceptual:

  • am evitat ca politicul să impună directorul de sus în jos, pe verticala de putere ministru-inspector școlar general, legiferând organizarea concursului pentru director de jos în sus, de către consiliul de administrație al școlii, din care fac parte profesori (6 din 13 membri), reprezentanții părinților (3 din 13 membri), și ai primăriei (1 din 13 numit de primar și 3 din 13 numiți de Consiliul Local). E limpede că într-o asemenea compoziție în care toți cei interesați sunt reprezentați, e aproape imposibil de impus un director pe criterii politice. E vorba de (art. 257 și 258 din Legea 1/2011, inspirat de raportul comisiei Miclea).
  • În plus, fapt esențial, am prevăzut că în caz de vacantare a postului, devine director o persoană numită de consiliul de administrație, adică din nou de jos în sus, mult mai greu de influențat pe criterii politice.

De ce anume e importantă această ultimă prevedere? Pentru că una din șmecheriile des utilizate pentru a avea directori cu cheie politică în spate constă în a aștepta ca mandatul directorului (obținut prin concurs, sub un guvern de culoare politică diferită) să expire, și numirea ”temporară”, dar care în realitate dura cât dura și sprijinul politic al respectivului, de sus în jos, de către inspectorat, adică, în practică, de filiala locală a unui partid. 

Cum au fost deturnate aceste prevederi legale?

Simplu:

  • Prin OUG 49/2014 (semnată de Ponta/Pricopie în 2014) și ulterior confirmat de OUG 96/2016 (Cioloș/Dumitru) au schimbat legea în sensul organizării concursului de către inspectorat. E, practic, echivalent cu organizarea concursului de filiala locală a partidului de guvernământ, deci politizare garantată.
  • Prin același OUG 49/2014, semnat de Ponta și Pricopie, au transferat numirea directorilor intermari de către inspectorat, în realitate de filiala locală a partidului de guvernământ. De menționat că OUG 96/2016 care putea să corecteze aceste lucruri nu a făcut-o.

Câteva concluzii:

  1. Soluția corectă azi este o revenire la varianta originară a Legii 1/2011 pentru că dacă se organizează concursuri de directori conform legii actuale, condiționarea accesului la funcția de director de apartenența politică e ga-ran-ta-tă.
  2. Așa cum am arătat mai sus Legea 1/2011 prevedea cu precizie cea mai bună soluție pentru a ne asigura că cei care participă la concurs sunt de calitate și că este imposibilă condiționarea accesului la funcția de director de apartenența politică. Conform Legii 1/2011 se asigură reprezentarea în comisia de concurs a celor interesați de bunul mers al școlii: profesori, părinți, primărie.
  3. Responsabili de modificările prin OUG ale Legii 1/2011 sunt binomurile Ponta/Pricopie și Cioloș/Dumitru, aceștia din urmă aducând modificări minore răului făcut de OUG semnat Ponta/Pricopie. Consider că OUG 96/2016 (Cioloș/Dumitru) a ratat șansa de a repara ceea ce stricase Ponta.
  4. Îi îndemn pe habarniști, așa cum dovedește că e în ale educației domnul vicepremier Barna, să se abțină de la comentarii publice și de la reinventarea apei calde și să pună mâna să citească legislațiem că nu e greu. Aceste lucruri, spuse de vicepremier, nu de un wanabe de opoziție introduc confuzie.

În rezumat:

  • Legea 1/2011 pe care am lăsat-o în urmă, împreună cu ordinele de aplicare, garanta accesul la concurs al oamenilor de calitate, indiferent de simpatia lor politică, prin selecția și formarea lor în corpul național de experți în management educațional.
  • Tot Legea 1/2011 mai garanta, prin organizarea concursului de către consilul de administrație al școlii, că influența politică a verticalei de putere ministru-inspector e minimă și că interesul profesorilor, părinților și a finanțatorului (primăria) primează.
  • Guvernul Ponta a transformat simfonia Legii 1/2011 într-o manea proastă:
  • prin semnătura lui Andronescu a permis intrarea în corpul experților și a oamenilor slab pregătiți iar
  • prin OUG 49/2014 a decis organizarea concursurilor, de facto, de filiala județeană a partidului de guvernare

În ceea ce-i privește pe copiii voștri, îmi pare rău că în loc să aibă numai directori bunii în ultimii 10 ani, selectați în baza Legii 1/2011, unii dintre ei au avut parte de directori proști, numiți de partid. Nu uitați însă că fix părinții copiilor voștri i-au votat pe cei care au intoxicat educația din România.

În ceea ce mă privește pe mine… și eu am copii. Și voi continua să scriu despre ceea ce am făcut bun și alții au distrus, pentru că, într-o zi, și copiii mei vor căuta pe google să vadă ce a făcut tatăl lor cu onoarea unei demnități publice. Nu am niciun chef ca eu, care am dat singura lege care într-adevăr scotea politicul din școli, să fiu pus în aceeași oală cu cei care au distrus tot. Și nu, nu voi cruța pe nimeni, aviz amatorilor de aventuri legislative în educație.

Legea 1/2011 min. Funeriu, com. Miclea, variantă originară

 

Legea 1/2011 în forma actuală (modificată prin OUG Ponta și Cioloș)
Art. 257  

(1) Funcţia de director şi de director adjunct se ocupă prin concurs public de către cadre didactice titulare membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.

Articolul 257

(1) Funcția de director și de director adjunct se ocupă prin concurs public de către cadre didactice titulare membre ale corpului național de experți în management educațional.

(2) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director sau de director adjunct se organizează de unitatea de învăţământ, prin consiliul de administraţie. (2) Ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct se realizează prin concurs național, coordonat de către Ministerul Educației și Cercetării, organizat prin inspectoratele școlare, conform unei metodologii elaborate de către Ministerul Educației Naționale și adoptate prin ordin al ministrului.

Modificare prin :

·       pct. 79 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014 (Ponta/Pricopie).

·       Punctul 13, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie 2016 (Cioloș/Dumitru).

(3) În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management cu primarul/primarul de sector al unităţii administrativ-teritoriale, respectiv preşedintele consiliului judeţean pe raza căreia se află unitatea de învăţământ. (3) În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management administrativ-financiar cu primarul/ primarul de sector al unității administrativ-teritoriale, respectiv președintele consiliului județean pe raza căruia se află unitatea de învățământ.

Modificare prin :

·       Alin. (3) al art. 257 a fost modificat de pct. 79 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014 (Ponta/Pricopie).

(4) Directorul şi directorul adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional. (4) Directorul și directorul adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, funcția de președinte sau vicepreședinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, județean sau național.
Art. 258  

(1) Consiliul de administraţie stabileşte comisia de concurs pentru ocuparea postului de director, respectiv director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar. Din comisie fac parte, obligatoriu, cadre didactice, un reprezentant al inspectoratului şcolar, precum şi un reprezentant al consiliului local, respectiv judeţean, în funcţie de unităţile aflate în subordine.

Articolul 258

(1) Inspectoratul școlar numește comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director, respectiv de director adjunct al unității de învățământ preuniversitar, unității conexe a învățământului preuniversitar, unității de învățământ pentru activități extrașcolare. Comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director/director adjunct se stabilește conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării. La concursul pentru ocuparea funcției de director/director adjunct participă de drept reprezentanți ai organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar și un reprezentant al părinților, cu statut de observatori.

Modificare prin :

·       pct. 80 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014 (Ponta/Pricopie).

·       Punctul 14, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie 2016 (Cioloș/Dumitru).

(2) Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director şi de director adjunct se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. (2) Metodologia de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de director și de director adjunct se stabilește prin ordin al ministrului educației și cercetării.
(3) Consiliul de administraţie validează rezultatele concursului de ocupare a funcţiilor de director, respectiv director adjunct şi emite decizia de numire în funcţia de director, respectiv de director adjunct. (3) Consiliul de administrație al inspectoratului școlar validează rezultatele concursului de ocupare a funcțiilor de director/director adjunct.

Modificare prin :

·       pct. 80 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014 (Ponta/Pricopie).

(4) Modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Dacă în termen de 30 de zile consiliul local/consiliul judeţean nu se pronunţă asupra contractului de management, acesta se consideră aprobat tacit. (4) Modelul-cadru al contractului de management administrativ-financiar este stabilit prin ordin al ministrului educației și cercetării.

Modificare prin :

·       pct. 80 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014 (Ponta/Pricopie).

(5) Directorul unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie prin hotărârea consiliului de administraţie, cu votul a 2/3 dintre membri. În această situaţie, este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti. (5) Directorul/directorul adjunct al unității de învățământ de stat poate fi eliberat din funcție la propunerea motivată a consiliului de administrație al inspectoratului școlar/al municipiului București, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administrație al unității de învățământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această ultimă situație este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul școlar. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administrație al inspectoratului școlar. În funcție de hotărârea consiliului de administrație al inspectoratului școlar, inspectorul școlar general emite decizia de eliberare din funcție a directorului/directorului adjunct al unității de învățământ.

Modificare prin :

·       pct. 80 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014 (Ponta/Pricopie).

(6) Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional poate fi eliberat din funcţie, la propunerea consiliului de administraţie, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare. (6) Directorul unității de învățământ particular și confesional poate fi eliberat din funcție, la propunerea consiliului de administrație, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare.
(7) În condiţiile vacantării funcţiei de director, până la organizarea unui nou concurs, conducerea interimară este preluată, prin hotărâre a consiliului de administraţie, de către directorul adjunct sau un cadru didactic membru în consiliul de administraţie, care devine automat şi ordonator de credite. (7) În cazul vacantării funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar, de un cadru didactic titular, numit prin detașare în interesul învățământului, prin decizia inspectorului școlar general, cu avizul consiliului de administrație al inspectoratului școlar și cu acordul scris al persoanelor solicitate.

Modificare prin :

·       pct. 80 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014 (Ponta/Pricopie).

(8) Inspectorul școlar general emite decizia de numire în funcția de director, respectiv de director adjunct.

Introdus prin :

·       pct. 81 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014 (Ponta/Pricopie).

Distribuie acest articol

49 COMENTARII

    • Gigel Paraschiv a trecut la PNL dupa ce pentru numeroase partide de vanatoare pe fondurile de vanatoare ale USV l-a facut ministru PSD-ist pe rectorul „Pamblica” de la Universitatea din Suceava.

  1. Domnule Funeriu cu regret va informez ca sunteti un dinozaur depasit, obtuz, innapoiat, retrograd, traditionalist prin de toxic masculinity si opresiv patriarhy etc. etc. etc.

    Pai Merkel a dat lege ca in functiile de conducere sa fie 50% femei. Deci nu aveti dreptate cand spuneti ca sexul, varsta, rasa sunt periferice.
    Presedintele SUA -Biden tocmai a spus ca planul derelansare economica sustinut de el va da ajutoare firmelor pe criterii de rasa. Deoarece toti cetatenii SUA sunt egali in fata legii conform Constitutiei Biden a spus in clar ca cetatenii de culoare, indienii, asiaticii si femeile vor avea avea prioritate. Barbatii albi sunt ultimii si probabil nu vor primi nimic. Adica se vor lua din taxele barbatilor albi si se va da gratis la cei mentionati anterior.
    Deci in noua ordine mondiala (dupa caderea lui Trump) profesionalismul si meritocratia nu mai are cautare. Sexul si culoarea pielii sunt prioritare.
    Aveti grija domnule Funeriu sa va reorientati ideologic din timp ca sa nu va treziti ca sunteti deviationist. Am Citit doar primele 2 paragrafe din articol restul asa cum am demonstrat este literatura iredentist-ideologica si e periculos de citit asa ceva.

    • Ar mai fi si cei cu sex negociabil, persoanele cu copii in brate, orbii care au locuri rezervate la parcare si in general handicapatii, mai ales cei mintali.

    • Bănuiesc ca sunteți nu bărbat alb, profesionist desăvârșit și plin de ‘merite” doar ca nu ați citit și paragrafele 3 și următoarele! Poate ați fi inteles pe deplin articolul. M-a șocat “comentariul” d-voastră! Si n-as mai dori sa citesc astfel de păreri!

      • Cred ca ati inteles pe dos.
        Eu sunt barbat alb, crestin, heterosexual, traditionalist cu familie, copii, casa si job si bun simt.
        Adica fac parte din minoritatea cea mai persecutata pe plan mondial.
        Postarea mea este un fel de parodie amara. Incerc sa trag un semnal de alarma deoarece lumea a luat-o la vale.
        Ce am scris in comentariu este adevarat. Merkel a impus criterii si cote de sex in conducerea companiilor. Acest lucru arunca pe fereastra meritocratia.
        Iar Biden chiar a spus ca va acorda ajutoare dupa culoarea pielii si sex. Si sincer nu inteleg logic cum exte constitutional avand in vedere ca teoretic toti cetatenii sunt egali.
        Eu sunt pentru meritocratie pana la capat. Meritocratie cuplata cu morala deoarece nu ne ajuta deloc sa avem ca doctor unul ca Menghele care meritocratic este in top dar din punct de vedere moral e talpa iadului.
        Ce ma uimeste este ruptura logica din comentarii voastre. Toti sunteti pentru meritocratie si in acelasi timp toti sunteti pentru favorizarea anumitor minoritati incalcand criteriul meritocratic. Poate ma lamureste cineva.

        • In mass media germana se critica faptul ca wikipedia e scrisa mai mult de barbati 90%, astfel ca lipsesc teme importante precum botox, cum sa agati un milionar etc. https://www.t-online.de/digital/internet/id_89285692/wikipedia-feiert-20-geburtstag-zwei-jahrzehnte-wissen-fuer-alle-.html#utm_source=websuche&utm_medium=t-online-ergebnisse&utm_campaign=link1

          Pt cine nu stie scrierea articolelor in wikipedia e o activitate voluntara, neplatita. Lasati ba si femeile sa scrie si ele ca altfel ajung directoare.

        • Eu n-am nicio treaba cu cotele propuse conform noii tendinte de stanga cu privire la minoritati de tot felul, mi se pare aberanta.
          Insa, exista o fractura de logica in pozitia dvs, prin mentiunea faptului ca prin aceste cote se elimina meritocratia, fara sa aveti vreun argument in sensul in care minoritatile pentru care se impun cote nu ar avea si ele capacitatea profesionala necesara pentru a fi incadrate in meritocratie.
          Pentru ca pe principiul dvs, doar barbatii albi, crestini, heterosexuali etc sunt eligibili pe criteriul meritocratic. Asa sa fie, oare?

          • Cred ca voia sa spuna ca numai competenta/ meritele trebuie sa formeze ierarhia, nu sexul sau culoarea pielii. De altfel, un astfel de sistem selectiv, bazat insa pe originea sociala (nu pe sex sau culoare), a mai fost implementat, cu rezultatul pe care-l cunoastem: falimentul!

        • Eu știu ca ironiile/parodiile se fac cu vorbe ușoare/ascuțite/subtile mult diferite de …obtuz, …înapoiat…retrograd.

        • Ideologues minte, nu ironizează.
          Merkel nu poate da legi. Asta o face Bundestag-ul, adică Parlamentul federal.
          Nu există în legislația germană sau europeană nicio stipulare de tipul „50% femei în funcțiile de conducere”. Singura prevedere de acest fel este „30% în consiliile de administrație”.
          În general, așa numitul criteriu „die Frauenquote” este unul secundar, ce urmează celui meritocratic, care rămâne primordial, prin faptul că cei care candidează pentru un anumit post sunt obligați să îndeplinească anumite condiții minime, condiții intre care nu sunt prevazute sexul sau culoarea pielii.
          Ca să fie mai clar, dacă într-un colectiv lucrează 90% bărbați albi, deși între candidații care au îndeplinit de-a lungul timpului condițiile minime pentru posturile respective doar 40% au fost bărbați albi, mai poate susține idealogus că aceștia au fost defavorizați? Evident, nu.
          Iar când chiar si între condițiile alea minime sunt introduse și unele care să îi avantajeze clar pe bărbați, de exemplu „experiență minim 10 ani în funcții de conducere”, unde e ironia lui ideal8gus? Cum femeilor le-a fost sistematic refuzată în trecut această șansă, fișa postului seamănă cu caietele de sarcini ale Elenei Udrea când o firmă de apartament era preferată să construiască o grădiniță pentru că mai făcuse două locuri de joacă într-un sat de munte, iar alta care construise poduri și viaducte nu avea drept de înscriere pentru că nu a executat și construcții urbane.
          Deci idealogus vorbește despre Merkel după ceea ce aude la o bere intre proud boys. Probabil ca și despre Biden la fel.

    • @idealogus
      Romania NU contine minoritatile din america(si nici legislatia aferenta) si NU poseda nici macar germeni din legislatia feminista la care faceti referire….adica e o extrapolare COMPLET ilicita ….daca a fost o gluma…eu nu am ras
      In plus de asta, sa citesti 2 paragrafe si sa fi capabil sa recompui APOI tot restul necitit mi se pare o performanta intergalactica(si iredentista).
      ….as vrea sa va angajez :
      Sa cititi primele 2 paragrafe din orice si sa ne indicati ce trebuie sa facem cu vietile/afacerile/cercetarile noastre…cred ca sunteti in posesia unei chei magice

  2. Nu cred că directorii sunt marea problemă a sistemului de învăţământ românesc: calitatea slujbaşilor e, de prea multe ori, îngrijorătoare, ca să mă exprim eufemistic. Mă refer, în primul rând, la calitatea umană a celor care ar trebui să se ocupe cu formarea copiilor şi a tinerilor. „Lumea-i cum este…şi ca dânsa suntem noi” – de aici porneşte degringolada.
    Programele şcolare nu includ în conţinuturile lor formarea & cultivarea valorilor morale – în absenţa cărora civilizaţia nu poate exista. Deci – nema caractere, pentru că ne strofocăm să-i burduşim doar cu informaţii pe copii – să performeze, să ne aducă şi nouă lauri numai buni pentru gradaţiile/ salariile de merit. Nu-i pasă niciunuia dintre potentaţii din educaţie de relaţia cauză – efect( n-or fi auzit de ea?!), nimeni nu pare să priceapă că societatea românească nu se rezumă la câţiva olimpici livraţi anual( pardon, nu fac o aluzie nepoliticoasă, eu însumi fiind cândva un astfel de olimpic…), care să ia faţa mocofanilor.
    Valorile morale – integritate, onestitate, responsabilitate, corectitudine şi multe altele – trebuie urgent numite clar în programele şcolare şi „lucrate” serios şi extensiv, la toate orele, dacă vrem să nu devenim curând o adunătură de sălbatici.
    Nu mai vorbesc de bazele civilizaţiei – igienă, ţinută, politeţe…
    Aşadar, până nu umblăm la cel mai delicat palier, cel al calităţii oamenilor care lucrează pentru viitorul României, nu putem face nicio reformă sustenabilă. „Ce?” e, desigur, mult mai simplu decât „Cum?”& „Cu cine?”.

    • De acord

      paradoxonul fostului judecător de la Verfassungsgericht Karlsruhe RFG, domnul Böckenförde: Statul poate exista numai dacă libertatea pe care o oferă cetățenilor se reglementează din interiorul societății civice, din substanța morală și etică a locuitorilor.

      • Să tot fie vreo 200 de ani de când Ion Budai-Deleanu, autorul „Ţiganiadei”, punea pe unul dintre personaje să spună( într-o notă infrapaginală, „de subsol”) că democraţia nu e viabilă fără cetăţeni educaţi. E, în fond, ideea de bun-simţ formulată de judecătorul german, citat de dvs.
        E drept că scriitorul ardelean era supus austriac :))

        • România Mare 1919- 1944 /RPR-RSR 1945-1989 înseamnă înlăturarea dreptului civil „Mitteleuropa”, înocuirea limbii și întroducerea tradiției blacanice (sovietice) din „Regat” (comunism) în drept și instituțiile „statului național unitar” centralizat. Stat de drept consolidat si independența justiției au rămas până azi nerealizate. Cred că e o cauză majoră pentru neâncrederea cetățenilor în instituțile publice. Fără încredere …. peste 4 milioane cetățeni au votat cu picioarele, au emigrat în vest…. e grav ….
          Cred că cea mai mare pagubă a produs „omul nou socialist” prin selecția cadrelor după „originea sănătoasă” în comunism. Naționalcomunismul ceaușist e o moștenire apăsătoare până azi. E trist

  3. foarte logic si constructiv ce propuneti pentru directorii de scoli, mai ramane sa propuneti o solutie si pentru acei angajati ai ministerului educatiei care nu corespund unor minime cerinte etice/calitate profesionala dar nu gasesc slujbe in privat pentru ca sectorul privat este gatuit de taxe pentru a sustine aceste slujbe (si suplimentar prin taxarea consumului bazat pe imprumuturi externe)
    Ministerul educatiei este sectorul bugetar cu cel mai mare numar de angajati (280.000 platiti de la bugetul central si probabil inca 50.000 platiti de la bugetele locale) – prin comparatie ministerul sanatatii are circa 17.000 angajati pe buget central, ministerul de interne circa 100.000
    Utilizarea fondurilor europene pentru crearea de noi slujbe ar fi raspunsul, insa pentru asta trebuie transparenta, calitate, si vointa politica de a scoate tara din neofeudalismul intarziat in care a fost adusa din 2012

  4. Multi dar prosti si cu drepturi! Traiasca dictatura prostilor de care ne scapa doar extraterestrii sau a doua venire a lui Hristos.Abia de acum incolo putem vorbi de sfarsitul istoriei adica de la instaurarea tiraniei mediocrilor ,semidoctilor, doctorilor in stiinte nimerite si profilor de prostologie.Orice om valoros in domeniul lui va fi sufocat de aceste buruiene umane formate de un sistem de invatamant pervertit si cultivate de un sistem politic pseudodemocratic. Traiasca moartea care ne secera pe toti! Va dati seama daca s-ar putea obtine un soi de nemurire bazata pe regenerarea ADN?

  5. La nivel european, fiindca vad cum lucreaza scolile si invatamantul superior in Romania, Belgia, Olanda, pot sa spun ca profesorii sunt in sindicat si majoritatea lucreaza de lihamite, la fel si conducerea acestor institutii. Cand vorbesti cu fiecare separat e una, dar cand te uiti la actiuni e alta.

    Programele, manualele, etc. lasa foarte mult de dorit. Desi avem potential, tehnologii noi, profesorii, invatamantul nu stiu cum sa le foloseasca.

    Desi copii merg la scoala unde petrec mare parte din zi si sunt indoctrinati acolo, iar noi platim o caruta de taxe, nu vad calitate la baza: sa inteleaga bine stiintele, mate, sa aiba si ei un spirit critic, sa aiba notiuni minime de ce ii inconjoara.

    Este mult de lucru, directorii sunt un factor, dar nu e suficient asa cum nu e suficient sa faci examene corecte.

  6. Stimate Funeriu, sustineti numirea politica a inspectorilor scolari precum crearea unui „pool” la nivel central pt profesorii si altii care pot deveni directori de scoli.
    Mai este nevoie de inspectorate generale ca pe vremea comunistilor ? si care ar fi rolul lor acum ? sau ar ajunge pe langa primarie de un birou/serviciu scolar care s-ar putea ocupa de aspectele legate de invatamant.
    V-ati gandit vreodata la autonomia scolilor si al liceelor in care directorul sa fie ales democratic din randul corpului didactic ? si de nimeni altul ?
    Din pacate gandirea dumneavostra centalizata pe model francez/socialist/comunist nu va mai functiona, o regandire din temelii a organizarii invatamantulu catre structuri autonome/locale ar fi binevenita si ar rezolva depolitizarea de care se discuta insa nu se intampla mare lucru.
    Programele scolare pot fi realizate de minister impreuna cu structurile decentrale si mediul de afaceri pt scolile profesionale in cadrul unei comisii ministeriale, implementarea revenind primariei si nicidecum al unui inspectorat stufos populat cu tot felul indivizi care vor pana ca si horscopul sau alte baliverne sa fie studiate in scoli.
    Structuri clare si simple ar fi de dorit, e greu, sidicatele, profesorii, toti trag de cate un capat, cei care insa pierd sunt tinerii care ar trebui invatati si educati.
    De ce nu inversati problema si puneti in primplanul activitatilor elevul pt ca despre el e vorba sa lasati birocratia de o parte, nu aduce nici un folos.

    • De acord, ca unul ce am trecut
      ca dascal de la predare gimnaziu, liceu, universitate de stat si particulara sustin ideea ca toate insoectoratele trebuiesc desfiintate forme inutile de birocratie si de tocat bani de la bugetul de stat si cele locale. In plus di ministerul redus cu 50% din sistemul actual, stufos de directii si departamente.

  7. Singura informatie utila din acest articol este ce inseamna stiletto din titlul “Cu stiletto pe partia de ski….”. Eu stiam ca e un cutit ,ei bine nu, sunt pantofi cu un toc foarte ascutit….pantofi de doamna sau de domn , ca fiu politically correct. In rest stim ca dl Funeriu a fost cel mai mare ministru al invatamantului si ca astia de dupa , indifferent de partid, sunt niste mafioti care distrug invatamantul. Problema ca dl Funeriu nu mai inseamna nimic in domeniul invatamantului si al stiineti de mai bine de un deceniu, cel putin asa arata bazele de date. Traieste din trecuta glorie …Probabil veti considera acest mesaj din partea unui prof. univ . si nu a unui datator de pareri de pe site, ca este prea dur si nu merita sa il publicati. No problem, mi-a facut placere sa il scriu pentru cineva care n-a predat o zi in viata lui, ca si ministrul sanatatii care n-a facut o injectie in viata lui fiindca e economist. Ne aflam in plina epoca a pafaristilor. In fond, n-a fost Florin Iordache de profesie inginer mecanic ministrul justitiei?

    • Cred ca gresiti putin.
      Ministrii si in general politicienii au cel putin un masterat in alte domenii decat cel al profesiei de baza, cu precadere in drept, stiinte politice, de securitate (sau „inteligence” in Romania democatica de azi), management etc.
      Altii au chiar si doctorate dar nu lucreaza in Cercetare – Dezvoltare (R&D) ci sunt in functii politice si primesc un spor de 25% la salariu. Oare acest spor va fi eliminat de campania „hei-rup” a lui Catu ?

      • Cei mai interesanti politicieni sunt cei care pe langa facultatea privata terminate tarziu au mastere si/sau doctorate in securitate si management, sursa perpetua de plagiate ,fapt pentru care scolile doctorale de la celebrele academii Cuza si Mihai Viteazau au fost desfiintate. Exemple ilustre: Marcel Ciolacu, Elena Udrea, Alina Gorghiu, Marcel Vela, Florin Iordache si nu stiu cati secretari de stat de la ministrerul de Interne si lista este mult mai lunga . De la acest model s-a trecut modelul activistului PCR din secolul 21 utilizat de USR PLUS (sau mai degraba , minus!). Nu vorbesc de Vlad Voiculescu care e economist si minstru al sanatatii , un om a carui bunatate se citeste pe chip, si care se si pricepe si la ce face. Va amintiti de Cristina Guseth propusa de Ciolos ca ministru al Justitiei , de profesiune inginer electronist, sefa a onui ONG? Pana la urma, dupa ce madam s-a facut de ras la audieri un Parlament, Ciolos a pus-o pe Raluca Pruna ca ministru. Avem un ministru al cercetarii contabil si manager, si un prim-ministru care n-a luat examenul de treapta si a picat de n-ori la admitere la facultate. Sa il adaugam pe dl Funeriu care n-a predat in viata lui la o clasa de elevi,darmite la 100 de studenti ca sa vada ca dupa 4 sau 6 ore de predat cazi de pe picioare de oboseala. Dar domnul acesta este un mare reformator de care, vai, nu mai are nevoie nimeni, dupa cum se vede.
        Ce-ar mai fi de spus in afara ca Romania e remarcabila prin mediocritatile ei cu care se mandreste? Sigur exista mari valori in Romania in multe domenii, dar cine ii stie , ii cunoaste aici, in timp ce afara sunt cunoscuti, apreciati, aplaudati? Cateodata, rar, mai scriu pe Contributors, si mai rar raspund celor care ii citesc.

        • @ matrix 15/01/2021 At 20:23
          Multumesc pentru comentariu care completeaza cu exemple postarea mea. Apropo, dl ministru care n-a predat niciodata, nu este aceeasi persoana cu cea careia i se suflau raspunsuri de catre la o conferinta de o doamna secretar de stat ?

          • Un mic bis la comentariile anterioare:

            Citesc azi in presa 17 Ian .2021 ca fostului secretar de stat și sef al Brigăzii de combatere a Criminalitatii Organizate Cluj Napoca , Toma Rus, i s-a retras titlul de doctor in stiinte in urma unui plagiat. Care stiinte? Va spune comisia care :
            Vasile Dîncu ( din partea statului parallel!), Mihail Vasile-Ozunu, presedinte de onoare al Colegiului Național de Aparare, si Gheorghe Toma, secretar general al Academiei de Stiinte ale Securității Nationale. Ar trebui sa li se retraga dreptul de a conduce doctorate acestor profesori cu stele, dar nu se va intampla asa ceva.

  8. Scoala, ca si politicul, ca si tehnocratii, ca si profesionistii nu sunt decat o reflexie a societatii la orice nivel (local sau mai larg). Presupunand ca legea invocata cu multa mandrie paternalista ar furniza o solutie de principiu pentru concursuri mai putin viciate (lucru de care ma indoiesc tinand cont de dibacia romaneasca de a fenta) de unde sa se gaseasca acei candidati (sau macar unul) ? Raspunsul deja dat in text este din corpul de experti care conform cu ce am scri la inceput este o oglinjoara a societatii si in particular a domeniului educatiei din Ro. Sa fim seriosi, adevaratii experti, daca exista, se vor duce la scolile bune din localitati mari, nu la naiba’n praznic la o scoala comunala. La o scoala „buna” poate ca exista deja o masa critica sau macar una suficienta pentru a opri tampenii majore. Dar nu la toate x mii de scoli. Din cei 13 ce garantie exista ca sunt (ma refer in special la cei locali) capabili sa discearna si sa impuna calitatea? Apoi directorul cel minunat ce poate face sa aiba si profesori buni? Nu poate da afara catastrofe, nu are bani sa angajeze altii. De unde ii ia? Si cu inspectorii cum ramane? Si cu manualele execrabile ce facem?
    Dupa mine boala e prea veche si extinsa ca pacientul sa mai poata fi salvat, mai degraba m-as gandi la un sistem nou, in paralel care sa inlocuiasca eventual in timp pe cel vechi. Acum vreo 20 ani inca mai era posibil de insailat ceva pe sistemul vechi, acum nu. Ar trebui inceput de sus, adica de la universitati, cu presiune constanta sau ideal crescatoare pe calitate. Sa nu mai vina ingineri cu media totala aproape de 10 care nu stiu sa faca lucruri lementare, sa nu mai iasa similar profesori care nu pot lua 5 la titularizare, etc. In 5-10 ani societatea ar costientiza ca se poate si altfel si atunci s-ar putea merge in jos. Dar asta evident depaseste un mandat de ministru si mai mult de viziune pe 4 ani nu se poate spera la un politician. Geaba da o lege buna daca ea se poate schimba prin OUG, HG, OM etc. Daca cineva chiar considera educatia prioritate nationala, atunci de o lege organica (bine facuta, discutata, dezbatuta tehnic, si cat mai putin sau amendata politic, dublata de un referendum care sa impuna pastrarea mecanismelor ei esentiale pentru minim 10 ani. Altfel, fara a contesta bunele intentii ale dvs, este vax. Daca nu, pacientul va muri si asta e, cine poate se va duce pe unde mai exista educatie buna.

  9. Am un deosebit respect pentru ceea ce ați făcut, d-le Funeriu, în perioada (prea scurtă) a ministeriatului d-voastră. Între altele, ați pus la neutralizat (dezarmându-le financiar) mafiile din învățământ care se dau drept sindicate. Sigur, pentru ca acestea să fie destructurate și reînființate din nou, pe baze noi, de jos în sus, de la sindicalist și nu dinspre stat, ați mai fi avut nevoie de cel puțin un mandat.

    Găsesc corecte principiile pe care le-ați expus în privința selecției directorilor. Cu toate acestea, domnule Funeriu, consider că nu suntem pregătiți ca directorii să fie selectați prein examen organizat de consiliile de administrație. ar mai fi nevoie, cred, de încă două cicluri de câte 4 ani de concursuri organizate pe bune de inspectorate (sub supravegherea Ministerului), înainte de a trece pe umerii consiliilor de administrație această sarcină. Consiliile de administrație sunt încă prea timide și obediente față de directorii de școală sau, după caz, după factorul politic din inspectorate.

    • Directorii ar trebui alesi de corpul profesoral al unei scoli numai din randul lor, fara nici un amestec din afara.
      Profesorii unei institutii de invatamant cunosc cel mai bine calitatile colegilor apti de functiea de director, ei lucreaza impreuna zi de zi, complicam lucrurile mai mult decat este nevoie.

      • Eu cred ca beneficiarii ar trebui sa aiba un cuvant de spus, adica parintii elevilor care invata acolo. Autoritatea care are raspunderea bunei functionari a institutiei, trebuie sa aiba un cuvant de spus. Daca-l aleg colegii, inseamna ca directorul va fi, de fapt, actualul lider de sindicat si singura lui activitate va fi sa faca cumva ca leafa sa creasca si viata sa fie usoara (asa cum e acuma!). Daca va inchipuiti ca un colectiv il va alege ca sef pe cel mai competent membru, va inselati! Am experienta celor petrecute dupa ’89, cand FSN-ul a transmis cererea ca toti sefii de compartimente sa fie confirmati sau alesi de colectiv. S-au facut alegeri pentru toate functiile – inclusiv acel FSN de la nivelul fiecarui compartiment. Niciodata in viata nu am mai trecut printr-o perioada in care sa-mi fie sila de cei alaturi de care lucrez (vorbesc de un institut de cercetare, in care peste 60% dintre membrii fiecarui colectiv erau ingineri bine pregatiti profesional!)

  10. Urmăresc constant politica,în opinia mea ați fost cel mai bun ministru al Educației din ultimii 30 de ani , în România.
    Ați consultat specialişti în domeniu, ați atacat frontal problema plagiatelor, problema baccalaureatului ( asigurând concurența loială, respectul regulilor) .
    Acolo unde ați eşuat în opinia mea…ați subevaluat opoziția şi puterea politică a fabricilor de diplome ( banii subterani din educație) au fost la nivel politic mai puternice, au văzut în măsurile luate o amenințare directă.
    Nivelul unei administrații e dat de calitatea oamenilor. Tot respectul.

  11. Din pacate d-le Funeriu, concursul initiat de legea dvoastra de inscriere a doritorilor in ” corpul naţional de experţi în management educaţional” a ajuns un jalnic concurs de dosare….Sunt membri in Consiliul asta oricine a vrut sa-si traga titulatura de „expert in management educational” si nu stiu in ce masura mai are legatura dosarul cu reale abilitati manageraiale. In fine, astea se formeaza in timp….dar poti sa ai dosar beton dar sa ai carente serioase ca profesionist. Acest concurs a ajuns o forma fara fond, parerea mea.
    Cred ca ne scutea de toata hartogaria asta fara rost un concurs la nivel de scoala cu criterii stabilite de Consiliul de administratie sau si mai bine, alegerea prin votul membrilor Consiliului profesoral si al Consiliului de administratie (ca sa fi implicati finantatorii si parintii)

  12. „…cum mint politicienii că… depolitizează educația”

    Păi, nu dumneavoastră ați scris cu câteva zile în urmă, vreo 45, „Manifest pentru politizare”, d-le Daniel Funeriu?!

    Dumnezeu să vă mai înțeleagă! La Paris, probabil, ideile curg altfel…

  13. Fără învățământ, educație și universități de rang ce urmează?
    Evan Schofer, Francisco O. Ramirez, John W. Meyer: The Societal Consequences of Higher Education, in: Sociology of Education 94 (2021)

    Școlile crează condițile pentru învățare, educație și gândire critică. Universitățile sunt instituțile care crează condițile pentru depășirea naționalismului. Asemănarea canonului școlar și universitar pe tot globul a dus la utilizarea simbolică a elementelor din sistemul de învățământ.

    (Radio Deutschlandfunk: Weltweit schaffen Schulen die Grundvoraussetzung für den Erwerb von Wissen und kritischen Denkens. Doch erst die Universitäten sind die zentralen Institutionen, um den Nationalismus zu überwinden. Viele technische Erfindungen machen sich weltweit beliebt, weil ihre Vorteile jedermann einleuchten.
    Der amerikanische Soziologe John W. Meyer hat den globalen Verbreitungserfolg ganzer Institutionen als Symbolgebrauch in diesem Sinne beschrieben. Dass die Formenwelt des Nationalstaates auch dort imitiert wird, wo dies angesichts einer ethnisch und religiös gespaltenen Bevölkerung keine raschen Erfolge verspricht, ist dafür das Standardbeispiel. Aber auch in den Industrieländern orientiere man sich mitunter eher an globalen Modellen als am lokalen Bedarf. Meyer sieht in der Verbindlichkeit der globalen Symbole einen deutlichen Hinweis auf die Entstehung einer Weltgesellschaft.
    Die Rolle der Bildungsinstitute ist essenziell
    Den weltweiten Ausbau der Schulen und Hochschulen sowie die internationale Angleichung ihrer Lehrpläne und ihrer Abschlüsse ….. die historisch erfolgreichen Nationalstaaten die religiösen Partikularismen nur überwinden konnten, indem sie die allgemeine Schulpflicht einführten. Wenn es richtig ist, dass die Schule für den Nationalstaat sozialisierte – wer sozialisiert dann für die Symbolik einer darüber hinausgehenden Weltgesellschaft? Natürlich liegt es nahe, hier an Universitäten zu denken. Aber lässt sich das auch zeigen?
    Meyer und sein Team haben Daten aus der jüngeren Entwicklung von rund 150 Staaten miteinander verglichen, ….., wie stark ein Staat sich an transnationaler und weltweiter Kooperation beteiligt. Hierher gehören….. ferner etwa der Grad an „Verwissenschaftlichung“ von Politik und Verwaltung und anderes mehr. Das Ausmaß, in dem ein Staat sich für transnationale und globale Kommunikation öffnet, hängt nicht an der allgemeinen Schulpflicht und auch nicht am Besuch des Gymnasiums oder vergleichbarer Einrichtungen, nur die Breite des Universitätszuganges vermag den jeweils erreichten Grad an Offenheit zu erklären.
    Wissensbestände müssen international übertragbar sein
    Die Universität wäre demnach nicht nur eine Institution der Weltgesellschaft neben anderen, sondern zugleich diejenige, von der diese anderen in doppelter Weise abhängen. Sie verdanken ihr das analytisch geschulte Personal mit seinen Englischkenntnissen, seinen dadurch erweiterten Kontaktchancen, seinen relativ welteinheitlichen Wissensbeständen und Denkvoraussetzungen. In all diesen Erwerben spiegelt sich, Meyer zufolge, der wissenschaftliche Charakter der akademischen Lehre: Von den Geltungsansprüchen her gesehen, kann es keine deutsche Physik und keine amerikanische Soziologie geben, und also lassen sich auch die Kommunikationschancen, die man durch das Studium solcher Disziplinen erwirbt, nicht auf nationale Bezugsgruppen begrenzen.
    Aber es geht nicht nur um das Personal der globalen Einrichtungen. Dessen Ansprüche auf Mitsprache und Beachtung, auf Autorität und Prestige setzen ein Publikum voraus, das bereit ist, diese Ansprüche zu honorieren, weil ihm ein Minimum an Respekt vor wissenschaftlichen Argumentationsweisen beigebracht wurde. Und auch dieses Publikum kann Meyer sich ohne die Universität schwerlich vorstellen. Ebendeshalb, so sein abschließender Befund, bildet auch die vielbeklagte Entfremdung zwischen den globalen Eliten und den Nichtakademikern in ihrem Publikum einen eigenen, minder glanzvollen Teil dieser Geschichte.).

    Universitățile sunt locul unde se crează un orizont deschis pentru patrimoniul universal. In statele „naționale” e necesar să existe la locuitori un minim de respect față de argumentații științifice. Soziologul american John W. Meyer nu își poate închipui un astfel de orizont deschis al cetătenilor fără universități.
    Cred că vedem azi în momentul pandemiei cu virusul sarscov2 că e necesar ca cetățenii statelor „naționale” să privească peste gard, să vadă cu ochii lor că suntem pe aceași planetă și sub aceași amenințare.
    Soziologul american John W. Meyer poate vedea în fața ușii sale cum în SUA de mai mult de 25 de ani locuitorii s-au separat tot mai mult în grupări izolate fără comunicare între ele. Tea party există de mult de partea Partidului Republican american ca expresie a unui fundamentalism religios agresiv. Negarea pandemiei de către D. Trump a dus la în SUA 4.500 decese pe zi. In UE sunt azi și mai multe decese.
    Toți pământenii plătim azi un preț mare pe timp de pandemie pentru ingoranța celor de la cârmă, pentru incompetența politicienilor.
    Cum arată universitățile românești azi? Ce rol are conceptul de „cetățean universal” în domeniul umanistic al universităților? Cultura, arta, muzica, filmul, sculptura nu cunosc granite „naționale”.

    A prelua în personalitatea proprie cât mai mult din lume e viața însuși.
    „Soviel Welt als möglich in die eigene Person zu verwandeln, ist im höheren Sinn des Wortes Leben.“” Wilhelm von Humboldt

    („Der freiheitliche, säkularisierte Staat lebt von Voraussetzungen, die er selbst nicht garantieren kann. Das ist das große Wagnis, das er, um der Freiheit willen, eingegangen ist. Als freiheitlicher Staat kann er einerseits nur bestehen, wenn sich die Freiheit, die er seinen Bürgern gewährt, von innen her, aus der moralischen Substanz des einzelnen und der Homogenität der Gesellschaft, reguliert. Anderseits kann er diese inneren Regulierungskräfte nicht von sich aus, das heißt mit den Mitteln des Rechtszwanges und autoritativen Gebots zu garantieren suchen, ohne seine Freiheitlichkeit aufzugeben und – auf säkularisierter Ebene – in jenen Totalitätsanspruch zurückzufallen, aus dem er in den konfessionellen Bürgerkriegen herausgeführt hat.“).
    Paradoxonul Böckenförde. Statul poate exista numai dacă libertatea pe care o oferă cetățenilor se reglementează din interiorul societății civice, din substanța morală și etică a locuitorilor.

    Fără educație bună?
    Decalajul istoric ….

  14. Un articol excelent, pentru un domn care nu are bacalaureatul-in limba romana- scuze.Chestia cu stiletto e super-sexi. Prefer, oricum, 50 la suta femei.Sunt mai destepte si nu fac razboaie. Negociaza,Sunt mame.Sunt frumoase.

    Cand tontul boland de gadea, spunea ca nu aveti bacul, wtf, de ce nu l-ati intrebat de Alfred Nobel.

    Aveati doctoratul cu un Nobel in chimie.

    Ca sa scurtez ca astept o doamna cu schiuri si stiletto, va urez din suflet un An BUn si aveti toata admiratia mea,

    ati fost singurul ministru al invatamantului impecabil. In afara de Spiru Haret.

    Si de abramburica lui vanghelie.Nomina otiosum.

  15. În 2004 eram membru PD și la alegerile din 28 noiembrie am fost observator într-o secție de votare. După miezul nopții, am mers la sediul alianței D.A. să duc o copie a procesului verbal, pentru numărătoarea paralelă. Cum aveam cunoscuți pe-acolo, toți m-au întrebat „Ai depus?” Nu depusesem nimic și nici nu știam ce să depun. Un coleg (de-atunci, că acum e milionar, om influent, super-promovat!) a acceptat să mă scoată din ignoranța mea acută: „Cerere pentru post, mă! Pentru tine sau nevastă-ta!” Care post? „Nu contează, la Administrația Piețelor, în vreo AGA, la Primărie, în direcții, unde vrei tu. Trebuie să-nlocuim jegurile pedeseriste!”.
    Ceea ce s-a întâmplat. Dacă vreți, vă pot spune că, prin miracol, aproape toți au câștigat „concursurile”!
    Vă mai pot spune că prim-ministrul de atunci, Emil Boc, a făcut declarații în favoarea politizării. Nu știu dacă mai erați în guvernul lui când le-a făcut, dar cine face o investigație pe web, le poate găsi.
    Despre mult lăudata Lege 1/2011, puteți să verificați câte din amendamente au fost adoptate. Și dacă credeți că pedeseriștii/pesediștii au ciuntit-o, sunteți într-o mare eroare, din simplul motiv că altcineva avea majoritatea atunci.
    Așa că, nu vă cred. Articolul, ca și fotografia dstră, este poză. În franceză, despre cineva cu atitudinea asta, se zice „poseur”.
    P.S. Nu pricep cum „ați dat singura lege bună”, de unul singur? Și nici nu înțeleg de pe ce poziție „nu veți cruța pe amatorii de aventuri legislative”! Îi veți răstigni în jurnalul intim? Veți boteza molecule noi cu numele lor asociate unei înjurături?

  16. Azi 16 ianuarie 2021 am urmarit emisiunea „Romania la Apel” la postul TV Realitatea Plus.
    Tema discutiei era recenta decizie a CCR privind marirea pensiei cu 40%.
    La un moment dat, un economist si profesor universitar la ASE (probabil si doctor in stiinte economice) a facut o paralela intre efectele aplicarii aceastei legi (juridice) cu Legea Gravitatiei (o lege a fizicii la liceu, care nu se voteaza de vreun parlament).
    Dl. „profesor universitar” a argumentat spunand ca asa cum se intampla cand treci pe un pod si calci gresit poti cadea in gol (efect negativ), la fel se intampla si cu efecutele negative a unei legi juridice (votata la moment de politicieni din anumite interese) .
    Stupefiant este ca un cadru universitar sa faca confuzie intre o lege a fizicii (stiinta exacta) si o lege votata de politicieni !
    Manipulare sau prostie crasa ? Cred ca amndoua.
    Acesta este unul din rezultatele reformelor invatamantului romanesc.

      • Ati auzit dvs. ca Legea Gravitatiei (sau Legea Conservarii Sarcinii Electrice) sa fie votata sau schimbata/imbunatatita de vreun parlament ? Acel profesor de la ASE facea analogie intre Legea Gravitatiei si Legea Bugetului – votata si modificata de politicieni – in privinta efectelor: prima are efecte indiferent de vointa noastra (si a politicienilor) iar a doua are efecte conform dorintei politicienilor.

        Capsisci?

        • ”Capsisci?”

          comentariul meu se referea la faptul că respectivul domn a facut o „analogie între două legi” și NU o „confuzie între două legi”.
          Poate o fi făcut paralele confuze în interiorul analogiei, dar nu la asta m-am referit eu.

  17. @ „Corupția ucide”, ? Corupții sunt mai expuși la COVID și sunteți de părere că ar fi să fie printre cei cu prioritate la vaccinare, ?

  18. Ah…scoala….”La un moment dat, un economist si profesor universitar la ASE (probabil si doctor in stiinte economice) a facut o paralela intre efectele aplicarii aceastei legi (juridice) cu Legea Gravitatiei (o lege a fizicii la liceu, care nu se voteaza de vreun parlament).”

    O lege a fizicii la liceu? Este legea gravitatiei universale descoperita de Newton si caruia Einstein i-a dat un inteles mai adanc pe care se bazeaza cam tot ce stim azi despre sistemul nostru solar si univers.

    Paralele se pot face tot timpul….de exemplu, nu v-ati gandit prea mult sa scrieti acest mesaj si ati dat-o in bara… conform unei legi a mecanicii lui Newton F=ma.

  19. @ matrix 17/01/2021 At 17:21
    Era vorba despre Romania si aplicare Legii Gravitatiei (pe pamant, in Romania) si Legea Bugetului din Romania (nu din univers). Of fi vreo lege a Bugetului care se aplica sistemului solar ? si cine a descoperit-o ? Newton sau Einstein cu siguranta nu am cunostinta s-o fi descoperit-o. Poate dl. profesor de la ASE.

    Despre gravitatie am invatat in liceu: Un corp este atras catre pamant cu o forta G(greutate), egala cu produsul dintre masa corpului si acceleratia gravitationala adica G=mg unde,
    – m este masa corpului iar g este acceleratia graviationala constanta si egala cu 9.81 m/s2 (pentru calcule ingineresti).

    Legea bugetului pentru 2021 (sau orice an) este votata de politicieni si stabileste anumite cheltuieli inclusiv (cheltuiala cu) salariul minim, ca exemplu.
    Paralele fortate se pot face tot timpul si-n orice sens cand n-avem argumente si vrem sa sustinem o anumita idee bazata pe argumente din alta stiinta. In acest caz se aplica vorba romanului (dintr-o anumita provincie istorica): Daca nu se potriveste nu-i bai, o potrivim cu mana nu-i asa ?

    In opinia mea care poate nu coincide cu a dvs.:
    – Legea Gravitatiei, pe Pamant sau Universala, nu este stabilita si/sau modificata de vreo putere politica si actioneaza indiferent de vointa acesteia;
    – Legea Bugetului este stabilita de o puterea politica si/sau modificata de aceasta (sau de o alta putere indrituita) la orice moment;
    – Nu se pot face analogii/paralele fortate pentru a ne sustine argumentele utilizand legi specifice fiecarui domeniu stiintific: drept, economie, fizica, astronomie etc.

  20. Si totusi cum ramane cu curatatul uscaturilor din IFIN-HH. Unii membrii vocali, care au tinut piept lui NVZ, au frumoasa varsta de aproape 68-70 ani si sunt membrii prin consiliul stiintific. Foarte real si trist dar si cu impact emotional asupra tuturor romanilor este faptul ca un manager autointitulat „Sef CCR” nu a reusit si probabil ca nu va reusi curand sa porneasca productia de radiofarmaceutice la https://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/o-speranta-pentru-bolnavii-de-cancer-la-magurele-s-a-deschis-un-centru-de-cercetare-in-radiofarmacie.html. Poate Directorul General Interimar N. MARGINEAN nu se mai lasa pacalit (asa cu a facut-o NVZ si a tot inghitit galusca ca vezi doamne se poate dar suntem prea buni si astia de la ANM au ceva cu noi) ca acolo se marcheaza mii de noi molecule si se cerceteaza zeci de radiofarmaceutice si va dori sa investigheze cu ajutorul unui audit extern de la firma specializata (persoane calificate platite si care nu prea au trecut pe la centru…) si va dori sa incerce sa rezolve situatia absolut critica- in toata lumea la mai putin de 2 ani dupa instalare s-a inceput productia dar la noi nu. De ce? Pai fie sunt slabi oamenii platiti de stat ca sa porneasca treaba fie sunt interese obscure (turcii produc in Pantelimon de prin 2012 si dau o spaga pe undeva si ANM-ul nu da autorizatia). Suntem singurii de pe Terra care platim managementului unui centru ce nu produce nimic (nimeni nu intelege cum e tinut in functie- CV nu il recomanda). Poate trebuie si pe acolo o schimbare/inlocuire cu persoane competente. Domnul Director N. Marginean ar trebui sa curete putin buba si sa aduca oameni capabili sa porneasca motoarele si sa dea o mana de ajutor romanilor aflati in suferinta si nevoiti sa plateasca 4500 lei la privat pentru o imagine la PET-CT. Ce ziceti este un subiect interesant pentru DIRECTIA IFIN-HH, Ministerul Sanatatii, MEC, CSAT ? Noul Director general interimar instalat are acum responsabilitatea si posibilitatea sa dovedeasca ce poate. Renumitul savant L. Trache a incercat sa rezolve situatia si a esuat! Haideti sa avem o tara ca afara- canadienii si multi alti europeni beneficiaza de investigatii si tratament cu radiofarmaceutice de vreo 30 ani iar romanii cumpara din Ungaria si de la turci! Halal natiune

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Daniel Funeriu
Daniel Funeriuhttp://contributors
Ministru al învățământului din 2009 până în februarie 2012. În anul 1999 a obținut titlul de doctor în chimie la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg, sub coordonarea laureatului Nobel în chimie, profesorul Jean Marie Lehn. Între 1999 și 2006 a activat ca cercetător științific la The Scripps Research Institute, La Jolla, California și la AIST, Amagasaki, Japonia. În anul 2006 a obținut un grant de cercetare oferit de Uniunea Europeană (UE), de 2 milioane de euro (Marie Curie Excellence Grant). Tot în 2006, a fondat o echipă de cercetare în cadrul Universității Tehnice München.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Sfârșitul emigrației

Au emigrat din România spre Europa occidentală peste trei milioane de români, din 2000 încoace. O parte au emigrat spre Italia și...

De ce a pierdut USR în sondaje după criza de la Ministerul Sănătății

Un studiu Avangarde a prezentat zilele trecute câteva date extrem de interesante. 52% dintre cei intervievați consideră USRPLUS drept...

Încălzirea globală, acidificarea oceanelor și moartea peștilor tropicali – acuzații de fraude științifice de mari proporții

Pe 6 mai 2021, revista Science a publicat o amplă anchetă intitulată Acidificarea oceanelor modifică comportamentul peștilor? Acuzațiile de fraudă creează o...

Îl mai poate salva războiul/Hamas pe Netanyahu de pierderea funcției de prim ministru?

Știm, teroriștii de la Hamas au atacat iarăși Israelul iar statul Israel are tot dreptul să se apere. Niciun dubiu în această...

De 225 de ani ne vaccinăm. Cu succes

Azi se împlinesc 225 de ani de la prima vaccinare. Pe 14 mai 1796, dr. Edward Jenner l-a vaccinat împotriva variolei pe...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro