miercuri, februarie 8, 2023

Cum ar putea arăta Federaţia Rusă după războiul din Ucraina?

Faptul că Federaţia Rusă este astăzi într-un moment foarte delicat – izolată de restul lumii, cu o economie în suferinţă, cheltuind enorm pentru armată, dominată de serviciile secrete, cu un regim totalitar şi cu sute de mii de cetăţeni dorind să scape de mobilizare, în timp ce zeci de mii au murit deja în cele aproape 10 luni de război în Ucraina – nu este un secret pentru nimeni. Depresia şi anxietatea au devenit dominante în societate, războiul şi-a pus amprenta inconfundabilă asupra tuturor. În aceste condiţii, ruşii din Federaţia Rusă şi cei din diaspora se gândesc tot mai mult cum va arăta ţara lor în epoca de după Putin. Dacă lucrurile sunt lăsate să meargă de la sine, nu cumva la putere va veni un lider şi mai autoritar, susţinut de un regim şi mai violent? O schimbare din interior, prin alegeri libere, este practic imposibilă. Navalnîi este la închisoare, cu posibilităţi limitate de a lua legătura cu exteriorul. Opozanţi cunoscuţi ai regimului Putin, precum Hodorkovski sau Kasparov, se află în străinătate şi încearcă a construiască o opoziţie unită. Mai multe canale media de limbă rusă emit din statele baltice – însă accesul cetăţenilor ruşi la mesaje alternative propagandei este deocamdată extrem de limitat.

Pe măsură ce Federaţia Rusă se afundă în războiul din Ucraina, nereuşind să-şi atingă niciunul din obiectivele iniţiale, o întrebare apare din ce în ce mai frecvent: cum va arăta Federaţia Rusă după Putin? În subsidiar, se pune întrebarea dacă şi cum se va putea realiza tranziţia la un regim democratic?

În luna noiembrie a avut loc la Jablonna, în imediata apropiere a Varşoviei, prima întâlnire a opozanţilor lui Vladimir Putin, intitulată “Primul Congres al Deputaţilor Poporului din Rusia”. Locaţia a fost aleasă deloc întâmplător: este vorba de locul în care au avut loc negocierile de tip masa rotundă dintre puterea comunistă şi opoziţia anti-comunistă în 1989 care au dus la schimbarea regimului politic şi la organizarea primelor alegeri libere. Titulatura a fost aleasă pentru a sublinia că este vorba de un “proto-parlament” care va lua locul celui în funcţiune, atunci când va cădea regimul Putin. Motivul pentru care a fost aleasă această denumire este că Hodorkovski sau Kasparov nu au participat la întâlnirea de la Jablonna, iar câteva organizaţii anti-Putin au contestat legitimitatea reuniunii. Cel care a organizat această reuniune a fost Ilia Ponomarev, singurul deputat rus din Duma de Stat care a votat împotriva alipirii Crimeii în 2014 şi care s-a refugiat ulterior la Kyiv. Ponomarev a devenit cunoscut în luna august a acestui an, după asasinarea Dariei Dughina, când a afirmat public că în spatele acestui asasinat s-ar afla membrii unei armate de partizani secrete care acţionează în interiorul Federaţiei Ruse. Asasinatul nu a fost revendicat însă de o astfel de grupare, iar Ponomarev a pierdut astfel din credibilitatea sa în rândul altor opozaţi ai lui Putin.

Este însă foarte interesant de prezentat viziunea opozanţilor lui Putin pentru a vedea cum ar arăta o Federaţie Rusă post-Putin. Toţi participanţii de la Jablonna şi-au manifestat sprijnul pentru înlăturarea cât mai rapidă, prin orice mijloace, a lui Vladimir Putin de la putere. După cum a afirmat un participant la această reuniune, din partea organizaţiei Speak up! cu sediul la Londra, preluat de Kyiv Independent, “războiul din Ucraina şi prevenirea războiului în Europa pot avea loc doar dacă Putin şi regimul lui sunt înlăturaţi de la putere”. Datorită acestui motiv, documentul adoptat la Jablonna solicită pacea imediată, demobilizarea armatei ruse şi părăsirea teritoriului Ucrainei de către militarii ruşi – inclusiv Crimeea. Primul act post-conflict ar fi, în această viziune, crearea unui grup pentru investigarea crimelor de război şi plata unor despăgubiri ucrainienilor afectaţi de război, precum şi preîntâmpinarea oricărui viitor “război de agresiune”. De remarcat că opozanţii lui Putin nu amintesc despre Tribunalul de la Haga, nici de un tribunal special pentru Ucraina. Ar prefera ca justiţia rusă să rezolve aspectul răspunderii crimalilor de război? Acest aspect nu este lămurit. Declaraţia reuniunii afirmă doar că “suntem gata să ne coordonăm în numele Rusiei pentru a lucra împreună şi a-i identifica şi pedepsi pe cei responsabili pentru crime de război în Ucraina”.

Ceea ce ar urma în această viziune ar fi “de-putinizarea” Federaţiei Ruse, lustraţia tuturor celor care au sprijinit războiul din Ucraina – persoane din FSB sau jurnalişti aserviţi puterii. Această lustraţie s-ar face prin intermediul unei comisii speciale care ar putea decide dezincriminarea unor persoane care nu au comis crime de război, dacă sunt suficiente dovezi în acest sens, Comisia va lucra pe baza arhivelor serviciilor secrete care vor fi desecretizate pentru a vedea răspunderea fiecărui oficial în declanşarea şi perpetuarea războiului din Ucraina – un obiectiv extrem de ambiţios.

Una dintre marile probleme ale Federaţiei Ruse în acest moment este centralizarea excesivă: regiunile nu sunt deloc autonome, iar puterea de la Moscova decide în cele mai mici detalii. Documentul de la Jablonna face o propunere radicală pentru remedierea acestei situaţii: dizolvarea Federaţiei Ruse şi înlocuirea acesteia cu o “democraţie parlamentrară”. La acest nou stat vor adera voluntar “popoarele” care doresc acest lucru. Din păcate, la atât se rezumă viziunea despre schimbarea regimului politic. Mai mult ca sigur, autorii textului s-au inspirat din destrămarea URSS – însă acest episod istoric ar fi trebuit să dea mai mult de gândit asupra posibilităţilor reale de schimbare dar mai ales asupra limitelor schimbării. De fapt, toate tranziţiile din Rusia din ultimul secol s-au bazat pe promisiunea fermă că va exista o ruptură fermă faţă de trecut dar niciuna nu a fost dusă până la capăt. Există însă un aspect incontestabil: actuala Federaţie Rusă se bazează pe inegalităţi între diferitele părţi componente – republici precum Daghestan sau Buriatia au fost mult mai afectate de mobilizare decât altele – iar acest fapt ar trebui avut în vedere de orice încercare de schimbare a actualului regim politic.

Documentul de la Jablonna este, în viziunea Financial Times, deficitar la capitolul economic. Se vorbeşte despre o analiză a rezultatelor privatizării – proces prost gestionat, din moment ce a permis apariţia oligarhilor şi nu a unei economii de piaţă funcţionale. Mai multe elemente legate de economie nu apar în document. Este expusă opoziţia faţă de reforma controversată a pensiilor iniţiată de Vladimir Putin în 2020 – însă problema gestionării sistemului de pensii, afectat de lipsa resurselor şi de o natalitate în scădere, rămâne indiferent cine se va afla la putere în Federaţia Rusă.

Documentul propune şi crearea unei “Uniuni Anti-Totalitare” care să se opună nu numai regimului Putin dar şi cel al lui Lukaşenko din Belarus, dat fiind faptul că mulţi opozanţi din Belarus, aflaţi în exil, au participat la reuniunea de la Jablonna.

Acest document nu este un program de guvernare detaliat, nici o strategie bine pusă la punct de înlăturare de la putere a lui Vladimir Putin. Reprezintă totuşi un prim pas într-un teritoriu total necunoscut – cum va arăta Rusia post-Putin. În ciuda unor ambiguităţi precum cele semnalate, documentul propune o viziune nouă despre cum ar trebui să se producă schimbarea de regim la Moscova. Alternativa la Prigojin şi Kadîrov există şi se exprimă public, după cum vedem.

Este adevărat că schimbări de regim în Rusia s-au produs în urma unor idei ale opozanţilor politici aflaţi în exil, precum Lenin care credea la începutul anului 1917 că revoluţia bolşevică nu are nicio şansă. Totul depinde de o conjunctură internaţională care poate fi sau nu favorabilă unei schimbări de regim politic în Federaţia Rusă. Această ţară poate repeta, în diferite forme, trecutul său caracterizat prin impredictibilitate. Important este ca ciclul dictaturâ – război civil, prezent de peste 100 de ani în Rusia, să se întrerupă la un moment dat pentru a crea premisele favorabile democraţiei. Lecţia istoriei este că masa rotundă de la Jablonna din 1989 a dus la căderea comunismului dar a şi fost contestată ulterior de Jaroslaw Kaczynski pentru a justifica o nouă naraţiune istorică şi, implicit, o altă viziune asupra democraţiei. Jablonna 2022 poate fi pentru Federaţia Rusă ceea ce a fost pentru polonezi Jablonna 1989, însă cine poate garanta că la această reuniune nu a participat şi viitorul lider autoritar al Rusiei? Oricum ar fi, prima încercare structurată de a oferi o viziune a Federaţiei Ruse post-Putin şi ulterior războiului din Ucraina merită a fi salutată. Atunci când se va întocmi lista finală a vinovăţiilor acestui război, semnatarii documentului de la Jablonna nu vor putea fi în categoria celor care au ştiut ce se întâmplă dar nu s-au ridicat împotriva regimului criminal condus de Vladimir Putin.

Distribuie acest articol

52 COMENTARII

  1. Nu sunt putinist, orca, niciodata nu mi-au placut rusii.Dar nu pot sa nu constat ca in ciuda tuturor eforturilor ucrainienilor, us, ue, rusii detin 20 la suta din teritoriul Ucrainei, si nu exista nici cea mai mica sansa de pace.
    Conducatorii lumii nu vor sa se aseze la masa pacii. De ce? Aceasta este intrebarea si nu ce o sa fie federatia rusa dupa ce nu o sa mai fie.

    • Bravo „mike” probabil capatati si bonuri de masa acolo de unde comentati. Ce ironic totusi sa-ti iei un pseudonim american si sa injuri Vestul! Toti postaci incep cu „nu sunt pro putin pro rusia daaar…” si apoi punctajul primit.

      • Mike are dreptate, pana cand vom astepta deznodamantul acestui conflict iar intrebarea de ce nu se doreste pace trebuie pusa fara a fi catalogat antiamerican sau antioccindetal. Mor oameni mai ales civili fara rost, iarna crunta va omora si mai multi decat bombele lui Putin. E usor sa stai la caldurica si privesti pe retele cum militarii arunca in aer tot felul de lucruri.

        • @Ursul Bruno _ „Mor oameni mai ales civili fara rost, iarna crunta va omora si mai multi decat bombele lui Putin.”

          Exact!

          Prin urmare, este urgent ca Rusia să înceteze agresiunea, să părăsească teritoriul invadat și să plătească despăgubiri pentru imensele pagube create victimelor agresiunii sale.

    • Rusia este, inca, o problema mare. Nu puterea ei economica sau militara conventionala ci puterea nucleara care, asociata unei lipse totale de scrupule caracteristice clasei sale conducatoare, reprezinta o amenintare reala, prezenta si infricosatoare la adresa intregii omeniri. Acest pericol a fost pe deplin inteles de Statele Unite si aliatii sai care incearca sa gaseasca strategia corecta pentru neutralizarea sau atenuarea, in cel mai rau caz, a acestei amenintari.
      Iar semnale ca se lucreaza intens au inceput sa soseasca: aparitia USS West Virginia, unul din cele 18 submarine atomice nucleare americane din Clasa Ohio, in mod misterios la baza militara engleza Diego Garcia in Oceanul Indian, o perfecta ilustrare a unei arhitecturi militare formidabile indetectabile.
      Lansarea unei noi generatii de sateliti americani (WFOV-wide fleld of view) speciali proiectati pentru detectarea timpurie a rachetelor balistice cu capacitatea de a supraveghea suprafete ale scoartei terestre mai largi de 3000 Km in orice moment singular. In prezent aceasta capabilitate este in proces de calibrare dupa efectuarea primelor probe cu succes.
      Si, un al treilea eveniment notabil, lansarea unei noi linii de activitate de catre SpaceX – Starshield – bazata pe experienta obtinuta cu constelatia de sateliti Starlink si destinata exclusiv unor aplicatii cu caracter militar.
      Toate aceste eforturi arata intentia vestului nu de a distruge fizic Rusia ca tara si popor cat de a descuraja aparatul militar rusesc de la aventuri nesabuite ca cea a atacarii Ucrainei.
      Experienta de pana acum a aratat clar ca Rusia lui Putin nu este un partener credibil pentru Democratiile Occidentale ci, mai degraba, un agresor criminal lipsit de scrupule care nu asculta decat de o Forta militara net superioara.

    • domnu mike,
      A prezenta niste fapte te face automat putinist. Noi nu de fapte avem nevoie, ci de sentimente, emotii, sperante. Nu conteaza cit detin rusii, important e ca vor fi invinsi, vor plati despagubiri, vor fi aspru pedepsiti.

      Si mai e ceva, vestul nu greseste niciodata, uite acum limiteaza pretul la petrol. Ce fac ticalosii de rusi? Ameninta ca nu vor mai livra petrol, chiar si-au cumparat niste petroliere ruginite sa livreze in India, China. Nu-i asa ca e o mare magarie? Cum adica, de ce sa nu livreze la pretul pe care-l vrem noi? Speculanti ordinari.

      • @neamtu tiganu _ „A prezenta niste fapte te face automat putinist.”

        Și eu cred, asemenea dumneavoastră, că prezentarea faptelor nu înseamnă nicidecum „putinism”.

        Domnul Putin nu este veșnic la conducerea Rusiei, cum nu au fost nici tiranii dinaintea domniei sale, care s-au crezut eterni. Iar coalizarea Kremlinului cu Iranul este de-a dreptul dezgustătoare.

        Rusia este, cred eu, un stat european, care – pentru a răspunde întrebării din titlul articolului – va adera cândva la Uniunea Europeană și va îmbrățișa valorile Occidentului.

        Desigur, asta se va întâmpla după ce popoarele din Asia și Caucaz se vor elibera de imperialismul Federației Ruse, iar Rusia Europeană va deveni și democratică.

        Cam acestea sunt faptele.

    • Imperiile moderne sunt mai presus de cucerire de teritorii si de „dragoste cu sila”. Imperiile moderne nu mai au granite geografice. Imperiile moderne propun un model si accepta (sau nu) noi „vasali”, care vin de bunavoie, catre imperiu. Acesta este modelul de imperiu care va functiona, un timp. Federatia Rusa si China viseaza ca pot perpetua un model expirat de imperiu… Se incapataneaza sa viseze…
      20%, astazi, din teritoriul unei tari, vi se pare mult? Candva, Roma cucerise jumatate din planeta, candva URSS stapanea intreaga Europa de Est…
      Putinismul isi traieste decaderea. Prelungirea razboiului din Ucraina ofera ceva timp rusiei sa se dezmeticeasca si sa-si aleaga o cale, dar trenul nu sta mult timp in gara…

  2. Nu cred sa fi cineva care poate da un raspuns, opozitia rusa inexistenta iar oamenii mai mult sau mai putin indiferenti de ce se intampla, s-au resemnat.
    Am vazut undeva o harta cum ar puea arata Rusia dupa, o tara in Europa, una central asiatica si alta undeva in extremul Orient, la Pacific.
    Care sa fie denumirile acestora ? numele de Rusia nemaiavand nici o semnificatie, de nici un fel, geografic, politic, economoc si militar, practic ne-am trazi cu 3 tari noi, probabil fiecare cu arsenal nuclear, cu preferinte religioase diferite, cu modele socio/politice si mai diferite.
    Destinul Rusiei nu a fost hotarat nici o data de oamenii de rand, elitele rusesti au fost cele care au randuit treburile iar de acum inainte tot ele vor rezolva intr-un fel sau altul treburile iar restul lumii va privi, singura tara care ar putea obtine ceva substantial, China.
    Scenariul „horor” razboi civil cu amestec masiv din afara, la cate resurse are Rusia, scenariu imaginabil, hoitul trebuie impartit intr-un fel sau altul.

    • @Ursul Bruno,
      „… ne-am trazi cu 3 tari noi, probabil fiecare cu arsenal nuclear, cu preferinte religioase diferite…”

      Dupa Brejnev, a mai fost vanturata aceeasi „sperietoare” destinata tarilor Occidentale. Momeala a tinut si Rusia a fost ajutata sa se ridice economic dupa colapsul Razboiului rece. Am vazut ce a urmat: Putin si masinariile sale criminale…

    • O Rusie centrată pe Moscova o să continue să existe, iar 80 sau 100 de miliioane de oameni înseamnă în continuare o țară mare, chiar dacă nu la fel de mare ca actuala Federație Rusă.

      Imperiile se destramă toate în aceeași manieră: își abandonează periferia. Dar la 100 de ani după dezmebrarea Imperiului Austro-Ungar, o Austrie cu capitala la Viena continuă să existe.

      Între timp, Boemia și Moravia au format o țară nouă, Cehia de astăzi. Galiția a ajuns inițial în componența Poloniei (care fusese desființată ca stat, prin împărțiri repetate între Austria, Prusia și Rusia) iar în zilele noastre Galiția de Est e în componența Ucrainei, care nu fusese niciodată independentă. Bucovina a ajuns împărțită între România și Ucraina, deși fusese integral a Moldovei. Carinthia a rămas să facă parte din Austria, în timp ce Carniola a ajuns Slovenia de astăzi, Istria a ajuns în componența Croației etc.

      Se vor găsi soluții și pentru teritoriile periferice ale Federației Ruse de astăzi, chiar nu e cazul să ne facem griji că vor rămâne fără stăpân 😀

  3. 1.Autorii acestui ,,manifest” politic post-putin nu puteau vorbi despre economia tarii, deoarece o tranzitie la economia de piata deocamdata nu este posibila in Rusia.
    Eltin a incercat o ,,tranzitie” de acest fel, insa ea a esuat, deoarece investitorii locali si straini s-au indreptat doar in directia resurselor energetice si minereliere, domeniu in care profitul era imediat si cu putine batai de cap.Putin a ,,remediat” situatia care era in defavoarea rusilor, eliminind multinationalele si preluind la stat activele din aceste domenii.Apoi a incurajat investitorii straini, care odata cu razboiul din Ucraina s-au retras in masa!
    Paradoxal, tranzitia la economia de piata statea la ,,mina” lui Putin, dar omul strain de economie, a crezut potrivita calea razboiului pentru extensia CSI!Eroarea sa a fost capitala si poate conduce nu doar la caderea economica catastrofala a Federatiei ci si la dezintegrarea ei, cita vreme rolul sau de lider ALFA a cazut catre zero…
    Putea ca bazat pe banii UE, pe energie, sa atraga treptat in federatie multe din tarile fostului URSS, declansind unele miscari centrifuge care sa oblige ,,dictatorasii” de aici sa ceara ajutorul armat al Rusiei.
    Si mai catastrofala este reactia viitoare a fostelor tari rusofone de repros asupra atacului unei tari crestine, rusofone prin geneza istorica.
    2.Tranzitia la capitalism in economii de stat este imposibila in lipsa atragerii si dezvoltarii unui capital strain masiv, de la care cel autohton sa preia treptat cultura afacerilor si asociarii, bani si in genere stiinta a administrarii afacerilor.
    Economia non-industriala a Romaniei – aflata in etapa I a ,,revolutiei industriale”, cu afaceri in domeniul montajului manual, al productiei de piese simple cu valoare adaugata minora, cu lipsa de capacitate a antreprenoriatului roman de a trece la etapa ,,marii industrii” (constatat stiintific de institutia de cercetare economica Coface in 2018), imaturitatea institutionala si financiara de sprijin a afacerilor, lipsa competitivitatii economice nationale, aflata la gradul 74 de blocaj economic contra investitorilor industriali majori straini poate fi un indicator de comparatie.
    Ori situatia Rusiei este sub a Romaniei care a preluat institutiile UE, dar fara ,,organizarea dezvoltarii” si aducerea competititvitatii economice nationala catre indicele 1 (de la actualul 74) tara noastra stagneaza industrial de 3 decenii!Cu toate acestea Rusia s-a dezvoltat industrial avind resurse importante de ,,coplata” si o piata economica mare, capabila de a crea investitorilor conditii de excelenta economica, dincolo de constringerile statului ,,iliberal” rus!
    3.In concluzie colectivul ,,viitorului” guvern nu are nici macar idee de aceasta complexitate a ,,problemei economice” a Rusiei putiniste, pe care sa o raporteze la dezintegrarea a ceeace s-a realizat in doua decenii si cu atit mai putin asupra modului de ,,reparatie” a acestui dezastru industrial si al serviciilor.
    4.Strain de economie si de rolul ei FUNDAMANTAL in constructia CSI, Putin a mizat pe componenta strategica-militara de constructie a CSI, luind de buna concluzia lui Kissinger, ca ,,fara Ucraina, Rusia nu poate deveni o putere europeana”, pierzind aceasta capacitate chiar daca in final ar invinge si ocupa UCRAINA!Kisinger intelegea aceasta devenire a Rusiei alaturi de Ucraina din 1989, vie, asociata, NU MUTILATA SAU DISTRUSA!
    In concluzie, nimeni nu stie deocamdata cum va evolua Rusia post-Putin, dar intr-o buna zi vine vremea unui raspuns concret si operational pentru cei care ajung la putere.Abia atunci va putea fi formulata o strategie si un ,,proiect de tara” pentru economia Rusiei…

  4. Nu mai bine ne-am preocupa noi de cum vom arata noi după încheierea acestui conflict? De ce va pasa asa mult de Rusia? Olaf Shulz v-a oferit răspunsul acum doua zile: ” ne-am dori o reîntoarcere la situația dinainte de invazie, atunci când făceam afaceri cu Putin, gazul curgea prin țevi, iar oligarhii spanzurau miliarde prin Europa. ” În fine, l-am parafrazat pe Tov. Shulz. Oare datorita cui a devenit Rusia mare putere în ultimii 30 de ani și cine este de fapt responsabil de acest război? Think about….

  5. Nu știu cum va arata Federația Rusa după Putin dar pot garanta ca rusii nu vor părăsi în veci Ucraina.
    În cazul extraordinar ca se vor retrage și vor accepta sa plătescă pagube plus sa incarcereze o buna parte dintre politiceni și ofițeri ar înseamnă sfârșitul Federației Ruse.
    Dacă au intrat în acest război singura lor șansă sa_si păstreze statalitatea este sa nu dea înapoi niciodată.
    Deci, nu cred sa existe la Moscova o forță atât de puternica încât sa destrame Federația.
    Nu am nici un dubiu ca în cazul retragerii din Ucraina Rusia se va împărții în mici țărișoare care vor fi cumpărate sau cucerite de vecini și de statele bogate.

    • @Tudor exact, indiferent cine vine la putere în Rusia, indiferent dacă Putin va fi schimbat intr-un fel sau altul, indiferent dacă va fi sacrificat precum Ceaușescu în 89, vor rămâne cei din jurul lui care abia așteaptă sa-i ia locul și sa continue refacerea „sferei ruse de influenta” prin orice mijloace. Occidentul n-a înțeles acest lucru sau l-a înțeles prea târziu. Dorința oligarhiei ruse și ideologilor sai FSB-isti transcende regimurile politice efemere.

  6. „…ciclul dictaturâ – război civil, prezent de peste 100 de ani în Rusia, să se întrerupă la un moment…”. In Rusia, singurul razboi civil a fost cel din 1917-1921 iar dictatura a fost continuata de autoritarism. Nu apare niciun ciclu pe acest parcurs de 100 de ani.
    Cat despre „“Primul Congres al Deputaţilor Poporului din Rusia” de la Jablona, mai mult omoara speranta intr-o posibila schimbare ; vadit imposibila dinspre „inauntru”, iar dinspre „inafara” fara mari sanse momentan, in penuria de adevarati lideri occidentali ( gen Reagan, cel cu „razboiul stelelor”)

  7. Nu cumva așa-zișii opozanți au aceeași origine etnica ca și banda criminala care a fost condusă de criminalul lenin?
    Chiar s-or fi terminat rușii?
    Cumplită și crunta realitate din Romania nu va invata nimic sau chiar credeți că schimbarea între ei a criminalilor ne rusi va aduce pace în lume și progres?
    Poate aceasta uriașă problema, din Rusia, va reuși să vă facă să incepeți să dobinditi curajul de a incerca sa înțelegeți bine ce a fost, cu adevărat, in timpul Revoluției Române și a contra revoluției care i-au urmat!

    • „Nu cumva așa-zișii opozanți au aceeași origine etnica ca și banda criminala care a fost condusă de criminalul lenin?”
      Nu, Kamarad Nica Leon.
      Coreligionarii mei care au prosperat in primii ani de dupa destramarea URSS l-au abandonat pe Putin in mare masura. S cei care au fost mai vocali au trebuit sa se exileze, au fost aruncati in inchisoare si cei mai vocali au fost eliminati fizic.
      Putin este doar rece si calculat dar nu antisemit.
      Asta nu e deloc o scuza pentru Putin, ci doar o constatare care sper sa ajute cititorii sa inteleaga mai mult.

  8. Chiar dacă Germania și Franța vor să salveze Rusia, soluția corectă pentru Omenire este distrugerea acestui imperiu periculos.

    • Distrugerea unei tari mari e un fapt grav pentru toata lumea. Distrugerea Imperiului Roman de Apus a dus la o mie de ani de Ev mediu intunecat. Distrugerea Imperiului Roman de Rasarit a dus la sase sute de ani de haos si lupte in Balcani (butoiul cu pulbere al Europei). Cand mica Bulgarie era sa invinga Imperiul Otoman toate puterile europene au sarit in ajutor (inclusiv Romania) si au salvat Turcia. Cand Japonia a capitulat, SUA au pastrat Imperiul Japonez condus de Mikadoul lor ca sa nu se produca dezordini.
      Dar cand unele state mici au fost distruse ca stat (Palestina, Irak, Libia, Siria, Afganistan etc.) urmarile nu au mai fi putut fi controlate (desi se putea anticipa aceasta) si nu in folosul invingatorilor. Nici nu ne putem imagina ce s-ar intampla in cazul unei mari puteri.
      Asa ca trebuie sa avem grija ce ne dorim, ca s-ar putea sa se adevereasca…

      Asa ca aveti grija ce va doriti, ca s-ar putea sa se adevereasca.

      • Nu este chiar așa. După prăbușirea imperiilor spaniol, englez, francez, etc s-au întâmplat numai lucruri bune. Principiul dominanței marilor puteri trebuie eliminat.

        • @Lucifer
          „Principiul dominanței marilor puteri” is here to stay !! Exista, aproape, de cand lumea si va exista cat lumea. Vedeti, cel putin, de la Razboiul peloponeziac incoace.
          Toate, dar absolut toate, temele/chestiunile/dihoniile/temerile si motivele reale ptr.care orice stat serios vrea sa devina o mare putere sunt si raman valabile dupa mii de ani de competitie strategica, razboaie mondiale sau nu, etc.
          Cele care au fost mari puteri si au renuntat/au fost silite sa renunte la acest statut, de mare putere, sunt, in buna masura, pe o panta descendenta continua (vezi cel mai stralucitor exemplu: UK). Sunt condamnate / se autocondamna la irelevanta. Sunt unele, precum exemplul citat, care ajung sa glorifice lipsa puterii/grandorii. Adica un tip de perversiune greu de inteles.
          Exista, sigur, si exceptii. Exista si state care revin pe panta ascendenta. Dar dupa mult, mult, timp. CHN e un exemplu.
          RUS nu si-a consumat energia/vlaga, desi toti (in anii ’90) am crezut exact contrariul. Ne place, nu ne place RUS e o mare putere si isi va exercita acest statut. Cu bune si cu rele.

          Noi am invatat scoala teoria „tarisoarei” care nu a invadat niciodata pe nimeni, nu a vrut sa cucereasca alte popoare, etc. Sigur ca e moralmente f.laudabil. Chiar aproape de ideal. D-na invatatoare, d-na de istorie, romana, etc.ne predau entuziast aceasta lectie. Aveau dreptate.
          Dar…..cate popoare cunoastem care ar fi fost ca noi ?!? Si ma refer la lumea civilizata, nu la exemple apocrife din cine stie ce peisaje exotice.
          Oricum, in jurul nostru NU exista astfel de cazuri. Noi suntem singura exceptie. Are cineva complexe si mustrari de constiinta pe tema asta? N-as prea crede.
          De ce toate astea?!? Pai e in firea omului/popoarelor (cu exceptia noastra se vede treaba, desi daca ii intrebam pe bulgari….) si mai e ceva. In politica internationala/relatiile internationale statele trebuie sa dea dovada de putere. Nu de agresivitate, de putere. Altfel interesele, drepturile si aspiratiile lor vor fi neglijate, trecute cu vederea sau la capitolul „griji secundare de care ne ocupam ulterior”. E bine ca e asa?!? Nu! Dar, realist vorbind, asta e situatia.
          UE are sanse sa devina si o mare putere. Statele membre luate separat NU.

      • Va referiti la state artificiale. Adunaturi de diverse triburi care sunt oricand gata sa sara la gatul vecinilor.
        La fel si cu triburile europene de azi.
        Daca Marx ar fi stiut ceva mai multa geografie si istorie ar fi scris poate Balcanii, Estul Europei, Orientul Mijlociu sunt „butoaiele de pulbere” din Europa si proximitate.

    • Din pacate, da, asta este unica solutie. Poate nu o distrugere fizica cat psihologica, de natura sa inhibe ambitiile hegemonice ale ultimului descendent al Imperiului Tarist. Pentru asta este necesara o izolare totala a Rusiei, economica, politica si culturala, sustinuta de o cursa a inarmarii peste orice limita capabila gandirii rusesti.
      Iar daca nici tot acest set de masuri extraordinare nu are succes, ultima solutie, a desfiintarii Rusiei ca Stat Unitar.

      • @Lucky
        Greu, foarte greu (daca nu imposibil) de realizat ceea ce propuneti.
        Ganditi-va, cum sa izolezi RUS cand e o tara cu resurse enorme si care, la ora asta, e vazuta f.favorabil de (mai)toate tarile care au ceva de reprosat de imputat occidentului ?
        Sa se interzica Africii si Asiei sa faca comert cu RUS ?!? Poate daca eram in era stapanirii marilor si oceanelor de catre flotele europene/americane si mai ales cand occidentul nu suferea, masiv, de complexe de vinovatie mai mult sau mai putin lipsite de fundament. Dar asa ?!?

        Distrugerea psihologica depre care vorbiti necesita multe decenii de vointa de a insufla permanent&constant un sentiment de vinovatie colectiva. Asa ceva fara o infrangere militara totala, gen ww2, nu cred ca e posibil.
        Personaje gen Hodorkovski care vin sa dea lectii de democratie si pluralism n-au decat valoarea unui contraexemplu. Pana la urma Hodorkovski e doar un gangster cu totul compromis in RUS. Mentionarea lui in art.e frivola. Serios.
        Un fel de Dinu Patriciu, dar mult mai daunator si infinit mai tupeist.

        Parerea mea e ca we’re stuck cu RUS. Trebuie sa gasim un modus vivendi. Inghesuirea la colt a RUS, amenintarile cu partajarea, desfiintarea, schimbarea fortata a regimului politic nu fac decat sa creasca animozitatile si pericolul. Pericol nuclear!
        Poate ca un modus vivendi negociat ne-ar nemultumi, ar fi ceva cam amar ptr.”inaltimea noastra morala” :-)) . Dar preferabil unei abordari care sa escaladeze continuu conflictul militar in chestiune.
        Dar nu se va intampla. Noi, occidentul, vom privi asta ca pe o infrangere, in special a US. Or, aiasta nu se mai poate deoarece ar veni prea repede dupa Irak&Afganistan si ar compromite si mai tare prestigiul celei mai mari puteri si a aliatilor sai. Asa ca e probabil sa continuam pe linia intransigentei si escaladarii pas cu pas.

        Ambitiile hegemonice au existat si vor exista cat lumea. Este in ADN-ul nostru. Ca si dorinta de a deveni mari puteri. Cititi „Razboiul peloponeziac” si va veti convinge. Pe fond, nimic nu s-a schimbat. E verificat de experienta istorica, de mii de ani, ce ne desparte de acele vremuri.

        Cursa/cursele inarmarii, mai ales intr-o lume multipolara ca acea de azi, implica riscul derapajelor. De ce credeti ca US&URSS negociau constant o limitare/reducere a arsenalelor si s-au grabit sa preseze N state sa semneze tratate de neproliferare ?
        „Cursa inarmarii peste orice limita capabila gandirii rusesti” evocata de dvs.va aduce CHN in dilema evaluarii riscului pus de aceasta cursa. Indiferent de declaratiile politice occidentale raspunsul ei nu poate fi decat unul singur: riscul e prea mare ptr.a ramane indiferenti. Asa ca va raspunde.
        E bine?!? Ne putem permite asta?!? Ne putem permite o alianta, de facto, a 2 mari puteri adversare? Dificultati, riscuri ….?!!

        In conditiile de fata „ultima solutie, a desfiintarii Rusiei ca Stat Unitar” nu poate avea loc decat ca urmare a unei infrangeri catastrofale ptr.RUS sau/si o prabusire din interior. Ceea ce nu se intrevede prea curand. RUS pare sa priveasca perioada anilor ’90 ca pe ceva tragic&umilitor, nu vrea sa mai traiasca asa ceva. Sau cel putin asa reiese din toate sondajele de opinie din ultimele 2 decenii.

        • Comentariul dvs, foarte pertinent dealtfel, poate foarte bine deveni realitate daca Occidentul incearca doar sa carpeasca sacul cu petice si nu urmeaza cu intransigenta planul coerent de inabilitare a Rusiei pe toate planurile.
          Ceea ce dvs. nu ati atins in argumentare este prapastia intre nivelele tehnologice ale celor doua puteri ca si faptul ca Rusia literalmente s-a prabusit in sfera activitatilor spatiale atat prin incapacitatea sa de a tine pasul cu Occidentul cat si, mai ales, datorita izolarii sale si lipsei de colaborari cu Occidentul in acest domeniu.
          Degeaba posezi bogatii minerale si arme nucleare daca nu esti capabil sa le folosesti.
          Politica cea mai eficienta pentru anihilarea potentialului militar rusesc este interzicearea controlului, chiar a accesului sau, la capabilitatea suprema reprezentata de Spatiul Extraterestru. Pentru a intelege mai bine ceea ce afirm aici va rog sa cititi acest Articol recent aparut pe Space News – https://spacenews.com/3-technical-accelerators-for-space-domain-awareness/
          Traim alte timpuri, daca in trecut trebuiau secole sa observi salturi calitative intr-un domeniu, astazi este posibil chiar peste noapte.

        • @Lucky
          „Rusia literalmente s-a prabusit in sfera activitatilor spatiale atat prin incapacitatea sa de a tine pasul cu Occidentul cat si, mai ales, datorita izolarii sale si lipsei de colaborari cu Occidentul in acest domeniu.”
          Mă scuzați, dar cred că greșiți.
          In ultimele decenii RUS era singurul furnizor de zboruri spațiale ptr.misiuni științifice/militare cu personal uman ptr.occident. Bine, ar fi fost si CHN dar acolo era deja un embargo (probabil reciproc).
          După 24.02.2022 UK a trebuir să anuleze zborurile programate din RUS din cauza sancțiunilor. Deci nu putem susține că Rus ar fi fost izolată in acest domeniu. Ba dimpotrivă.
          RUS are Glonass înaintea Galileo-UE….
          Vreau să vă reamintesc că RUS are, cel putin, 2 școli excelente (spre formidabile) de fizică. Deci, o bună pepinieră.

          „Politica cea mai eficienta pentru anihilarea potentialului militar rusesc este interzicearea controlului, chiar a accesului sau, la capabilitatea suprema reprezentata de Spatiul Extraterestru.”
          Ideea dvs.duce direct la militarizarea maximală a spatiului cosmic și reprezintă calea sigură spre tensiuni evoluând către conflict/confruntare.
          De curând a făcut rumoare, printre interesați, că RUS și-a țintit &doborât propriul satelit ajuns la final de activitate. Cu vreun a înainte a făcut-o și CHN….. Deci cum ar putea cineva să ajungă să interzică Rusiei controlul/accesul la spațiul cosmic ?!?!
          Mă rog…..

          Dar vreau să adaug ceva.
          Degradarea Rusiei din statutul de mare putere NU se poate face „once for all”. Efectiv nu se poate. Trebuie un proces de f.lunga durată, continuitate, determinare și multă dârzenie din partea occidentului. Vedeți dvs.posibil așa ceva nowadays?!?! Sincer!
          In occident (Ro.included) sunt mulți, surprinzător de mulți, care simpatizează cu RUS/Putin deoarece au impresia că reprezintă un fel de dig al normalității impotriva: woke, transgenderism, LGBTQIA+ supremacy, legalizarea drogurilor și alte bizarerii. Își spun că Putin e preferabil manifestărilor decadente similare teribil cu apusul Imp.Roman.
          Așa că, strategic vorbind, e f.putin probabil să se voteze constant și negreșit, in tot occidentul, politicieni care să implementeze măsuri in sensul celor preconizate de dvs.
          Publicul occidental nu percepe RUS atât de periculoasă/dăunătoare precum CHN. Ah, există un dubiu față de Putin însuși, dar e văzut ca ceva trecător.

          • @JB,
            Vad ca va exersati abilitatile in mersul pe sarma.
            1. Activitati Spatiale: Ceea ce dvs sustineti apartine deja timpului trecut. Daca sunteti mai atent veti observa ca Rusia se limiteaza acum la lansari de sateliti pentru propriile activitati militare, exceptand cele cateva lasari pe an in cadrul colaborararii cu NASA/ESA/JAXA/CSA pentru Statia Spatiala Internationala care, dealtfel, este foarte aproape de a se incheia si dupa care nu mai exista nici un alt Proiect de colaborare care sa includa Roscosmos. Forta spatiala ruseasca este semnificativ inferioara capabilitatilor unei singure Companii Americane – SpaceX, pe langa care exista o multitudine de alte companii private celebre Blue Origin, ULA, LEOLABS, GHGSAT, ORBITAL INSIGHT, SLINGSHOT AEROSPACE, ROCKET LAB, PLANET, RELATIVITY SPACE, CAPELLA SPACE, ASTROSCALE, ca sa mentionez doar primele 10 nume.
            2. „militarizarea maximală a spatiului cosmic”: Cred ca prin aceasta expresie intelegeti activitatea US si aliatilor sai de a se apara impotriva Blocului format de Rusia/China/Corea de Nord/Iran, dusmani declarati ai Democratiei Occidentale. Ce ati dori? Sa stam cu mainile incrucisate pe piept si sa asteptam a fi sacrificati asa cum sunt sacrificate poporul Ucrainean si propriile popoare apartinand acestui bloc? Denumita „Militarizare a Spatiului Cosmic” este facuta de tari responsabile care au demonstrat ca nu se joaca cu focul, asa cum Rusia, de exemplu, la trei vorbe ameninta cu atacuri nucleare tactice pe langa activitatile teroriste de fiecare zi.
            3. „…statutul de mare putere…”: Rusia nu a fost niciodata mare putere, nici militara, nici economica. Resursele minerale, indiferent de dimensiunea lor, de care dispune, nu-i confera aceasta incadrare.
            4. „…dig al normalității…”: Folositi o expresie a dublului standard rusesc care ataca forme ale libertatilor Occidentului pentru a-si masca politica criminala impotriva propriului popor. Faceti abstractie totala de interzicerea liberei exprimari de opinie si a asasinatelor politice zilnice in Rusia. Si in trecut au existat forme bizare ca „inchizitia, vanatoarea de vrajitori, sclavagismul, etc., insa Omenirea a progresat si a invatat sa supravietuiasca acestor fenomene trecatoare ajungand astazi la un nivel al democratiei, dezvolarii tehnologice, infloririi prosperitatii la care jinduiesc toti rusii care au un nivel de inteligenta minim.

            • @Lucky
              N-am inteles ce vreti sa spuneti cu ” va exersati abilitatile in mersul pe sarma”. Whatever.

              D-le, de ce sa ne lasam orbiti de impresii subiective si de wishfull thinking ?!? RUS a fost si este o mare putere. Si asta de secole. Indiferent ce ati crede dvs.si indiferent ca ne place sau nu.
              A fost si inainte de URSS si dupa. A avut „ups and downs”, dar a ramas la acest statut.
              FR, UK, DE nu mai sunt mari puteri. Probabil ca e pacat, dar nu stiu. Nu fac istorie contrafactuala.

              Mai cititi o data ce am scris in msg.precedent. Sunt niste intrebari si ipoteze menite sa clarifice dificultatea extraordinara a problemei.
              Va rog ganditi-va mai bine la ce inseamna logica aceasta a confruntarii intre marile puteri.
              Daca lucrurile erau asa la indemana, cum spuneti dvs.,credeti ca Nato ar fi ezitat sa intervina direct in UKR?

              Ok, companiile private din US au un avans in activitatea spatiala. So what?!? Asta impiedica CHN sau RUS sa aiba propriile activitati spatiale. Sa fim seriosi. Constituie chiar un imbold. Si e firesc.
              Inca ceva: majoritatea/toate companiile enumerate de dvs.au/urmaresc proiecte/contracte ce tin, mainly, de aparare. F.bine. Nu e o critica ci o constatare.

              Credeti ca militarizarea maximala a spatiului cosmic, pe care o anvizajati dvs.,poate ramane fara raspuns din partea „Blocului format deRusia/China/Corea de Nord/Iran”?!?
              Si iata, raspunsul (in exprimarea dvs.)”Rusia se limiteaza acum la lansari de sateliti pentru propriile activitati militare”. Sa cautam despre CHN?
              Dar dvs. propuneti mult mai mult: „interzicearea controlului, chiar a accesului sau, la capabilitatea suprema reprezentata de Spatiul Extraterestru.”
              Va dati seama ce inseamna asta?!?
              Practic, cum s-ar putea rezolva fara confruntare ?!?

              Repet: In occident (Ro.included) sunt mulți, surprinzător de mulți, care simpatizează cu RUS/Putin deoarece au impresia că reprezintă un fel de dig al normalității impotriva: woke, transgenderism, LGBTQIA+ supremacy, legalizarea drogurilor și alte bizarerii. Își spun că Putin e preferabil manifestărilor decadente similare teribil cu apusul Imp.Roman.
              In problematica aceasta, e relevant ce credem noi, o anumita parte a celor ce traim in occident?!? Poate. Nu sunt sigur.
              Sa stiti ca aceste „forme ale libertatii” par opresive multora daca libertatea de a nu fi de acord cu ele/de a se opune unor curente de gandire/mode este ingradita in acelasi mod pe care il reprosam altora.
              A bons entendeurs salut !

            • @JB,
              Am sa raspund doar la primul para, cu aplicatie pentru tot comentariul dvs.
              „mersul pe sarma” reprezinta o forma eleganta a expresei populare „branza buna in burduf de caine”. Take care…

  9. Apreciez la superlativ cele expuse de dl. Radu Carp. Dar in timp am urmarit evolutia F.Ruse. Plecarea lui V.Putin nu va insemna o actiune de deschidere si democratizare. Lustratia nu va fi acceptata cum nu a fost nici in Ro. Vechii securisti si cadre ale armatei vor face reforme minore ca sa dea impresia de glasnosti. Durata de incercari democratice au fost scurte si fara efect notabil- Gorbaciov si Eltin. Despre descentralizare, un vis indrpartat care trebuie asociat cu o noua reoranizare teritoriala interna. Nici la noi, dupa 32 de ani nu avem descentralizare adevarata si stam tot pe cele 41 de judete din 1968. Asa ca procesul istoric de democrstizare adevarata si nu mimata este un unul foarte lung, pe 4-5 generatii.

  10. Nimeni nu poate ști viitorul. În acest moment înlocuirea lui Putin nu pare a fi de actualitate. Rusia nu pare a-și găsi direcția neexistând un oponent carismatic ce poate acumula simpatia cetățeanului rus. În partea opua Ucraina și Zelenshi ar trebui sa își înlocuiască discursul agresiv. Toată suflarea a înțeles deja ce se intipla. Federația rusa nu mai poate exista în forma ei actuala ne zicea dauna i doamna der Leyen. Punctul cheie este iminentul atac asupra forțelor Rusia în Crimeea..Daca contraofensiva din Crimeea are succes Rusia va întra în tranșee,, în apărare și va amentita în clar cu apariția unor lovituri nucleare de mica intensitate,lovitturi ce vor crea o linie de demarcație între combatanți. În acest moment nu exista o opoziție la Putin, ce ar putea stinge o majoritate cetățenesca.Momentul în care se intipla asta decide izolarea totala a Rusiei de întreaga omenire și se ajunge la un alt format de reimpartire a sferelor de influenta.

  11. Visul dintotdeauna al occidentalilor a fost ca într-o bună zi moscalii sa se schimbe complet, sa-vina in fire și să se civilizeze. Problema cu Rusia este că nu a evoluat asemeni lumii civilizate, prin Reforma. Rusia Imperialistă nu a avut un deceniu care sa fi fost îndeajuns de rațional, de subordonat moralei, legii și coerentei instituționale. Totul este subordonat tipului de mentalitate absurdă – Maica Rusia hegemoana. De aici reiese că Rusia este un popor care, deși a trecut prin gulag, prin asasinate in masă și care trece și astăzi prin teroare, iubește sclavia și idolii. Lumea ar fi extrem de fericita sa asiste la dispariția monstrului de la Kremlin. Dar cum poate fi calificat bolnaviorul r(n)ațiunii Putin – un blestemat bot de om – din pricina căruia însuși Belzebut strănută? Sigur, acum se fac „aranjamente” de după războiul fanaticului Putin, război criminal care risca să se transforme dintr-unul împotriva Ucrainei într-unul „total”, cu atât mai mult cu cât milioanele de ruși îl percep ca pe unul „sfânt”. Sunt sceptic în umanitatea rușilor și în privința unei lovituri de stat. Și cât timp va exista aceasta lume rusă fantasmagorică, abrutizată, amnezica, va exista pericolul ca din aceasta plamada otrăvită sa fie dospit un al despot rus „dușman al progresului și al vecinătății”. Un alt Zeus al Râului, care, asemeni predecesorilor, nu va ști, pe lumea asta, decât de vointa sa și nu-și va împărți puterea nici măcar cu Olimp. Cu același dispreț față de omenire! Cu aceeași desconsiderare nedisimulată fata de cetățeni! De vreme ce nimeni nu i-a dat lovitura de gratie, monstrul ghețurilor cu alt nume ne va încolți timp îndelungat. Sa fim lucizi: in Rusia nu va funcționa niciun fel de democrație. Rusia a fost o problema. O amenințare! Rusia este și va rămâne o problema uriașă. O calamitate! In concluzie, proscrisul se va transforma treptat în dictator. Nu știm dacă va fi mai mult sau mai puțin feroce…Știm însă că va fi mult mai crunt ca Antihrist.

  12. Nu cred ca acum e momentul potrivit pentru aceasta dezbatere. Nu costa nimic sa dai cu presupusul. E ca si cum in ne-am teleporta in 1916 si ghicim cum vor arata Imperiile Tarist si/sau Austro-Ungar dupa incheierea razboiului. Nu stim cand se va incheia actualul conflict, in ce termeni (cu cedari teritoriale dein partea Ucrainei sau nu), cu V. Putin la putere sau nu. Foarte multe necunoscute. Cum am spus deja – hai sa ne dam cu presupusul. Dezamagitor.

  13. @Nica Leon, nu doar opozanții ruși ci și oligarhii ruși au aceiași origine etnica ca și banda criminală a lui Lenin.
    Eu cred ca Putin a pornit acest război cu mai multe scopuri, unul fiind acela de a-i deposeda pe oligarhii ruși de averile lor necinstite făcute pe spatele poporului rus.
    Totusi nu am înțeles de ce Putin încă se mai închina la moaștele blestemate ale lui Lenin?
    De ce nu are curajul sa se dezică de bolșevici și sa declare ca URSS a fost dușmanul de moarte al Rusiei?
    Zeci de milioane de oamenii au fost uciși de comunism, și Putin, ca și occidentul de altfel, ridica în slavi aceasta orânduire.
    Bănuiesc ca Putin în Rusia are credibilitate doar în fata inculților, oamenii informati știu bine ce-a înseamnat regimul comunist.
    @Caliman Eugen, sunt de acord cu multe din ce spuneți dar nu cred pt nimic în lume ca Putin ar vrea extensia CSI.
    Nu vrea decât o relație pragmatica cu tarile ne ruse, puțin ii pasa de ele, vrea în schimb ca Ucraina și Belarus sa i aparțină. Niciodată rusii nu vor mai ocupa pe nimeni, au învățat din fostul URSS ca hegemonia nu este buna.
    În schimb cred ca niciodată nu-și vor mai vinde produsele pământului (inclusiv cele agricole) pe copeici ci vor fi pragmatici in a obține preturi bune.
    Nici occidentul, nici China sau India, nu vor primi produse la preturi joase. Mai bine le vor arunca în Volga.
    Ca atare, plafonarile propuse de occident sunt sortite eșecului. Rusii nu sunt dependenți de nimeni și de nimic.
    În viitor cine va stăpâni bogațiile pământului acela va stăpâni lumea.

    • 1. Rusia o fi ea bogata in minerale, nu este insa singura tara furnizoare de materii prime (la o adica, materii prime gasim chiar si in Africa).
      2. Money talks – BS walks, puterea economica se castiga prin creare de valoare adaugata, cresterea productivitatii si a investitiilor private, cercetare, dezvoltare, inovare, tehnologii avansate, samd.

    • @Tudor,
      „Rusii nu sunt dependenți de nimeni și de nimic.”
      Si totusi, unii dintre noi vedem ca au nevoie de armament de la Iran, Corea de Nord, China, de diverse produse din India, au nevoie sa vanda gazul si petrolul – dealtfel cam unica lor sursa de venituri… Sa nu mai vorbim de insistenta cu care isi doresc Ucraina, Belarus, Georgia, Marea Neagra…
      Poate dezvolti putin afirmatia de mai sus, sa ne luminam si noi.

  14. Viitorul ne va spune exact cum va arata ruzzia dupa razboiul din Ucraina. Cert e ca sanse de democratizare sunt f.mici spre deloc… Rusia nu are in adn-ul sau democratia, ci din contra, dictatura de un fel sau altul (de stanga, de dreapta, monarhica, bolsevica, etc). Rusii nu sunt un popor chibzuit si rational. La ei merge doar cu pumnul si cu biciul. Citeam ca moda asta a otravirilor oponentilor e de pe vremea primilor cneji si apoi a lui Ivan cel groaznic. Rusia e singurul imperiu ramas, si e mult in urma vremurilor. Ei sunt inapoiati rau in gandire, in societate, in tehnologie. Deci pe ce baze sa construiesti o societate democratica?! Daca nici la 30 ani de la caderea comunismului nu s-au desteptat, si tot ii dau cu stalinisme si imperialisme, e clar.. De bine de rau, Putin tine in frau (cel putin pana acum) nuclearele. Dar daca rusia se sparge in tari mai mici, sau daca incepe un razboi civil ca cel din 1918-1922 intre diverse factiuni inarmate nuclear, e o grozavie. E posibil. Cel mai bun scenariu, din punctul nostru de vedere, ar fi ca unele republici sa paraseasca pasnic rusia, de exp Tatarstan, Yakutia, Buryatia, Tuva, etc. Pt ele ar fi categoric mai bine, si s-ar putea dezvota, nu ca acum, cand trimit toate resursele la centru.

    • Sa nu confundam rusia cu federatia rusa si nici poporul rus (sau muscalii) cu mozaicul de popoare din federatie!
      In plus, generatiile se primenesc, informatia circula, aspiratiie se schimba. Ma intreb, de exemplu, cat de important este „noul imperiu rus” pentru un tanar moscovit de 20 de ani?…

      • Confunzi… Sunt doua lucruri diferite, rusia pe de o parte, si rusii luati individual pe de alta parte. Dar, la fel ca in cazul nemtilor din care peste 80% au crezut in hitlerism, la fel si in rusia, o mare parte din populatie crede in putin si in misiunea imperiala a rusiei. Exista si o patura subtire de oameni educati care nu il sustin pe putin, dar prea putini. Pt a se schimba ceva durabil si de substanta, trebuie sa se schimbe mentalitatile, iar asta e extrem de greu, daca nu imposibil, de facut din interior. germania a fost ocupata dupa WW2, in rusia nu cred ca se va ajunge la asa ceva. Atunci cand o populatie e brainwashed continuu timp de decenii, si cand li s-a bagat in cap de mici despre „maretia” rusiei, etc, este practic imposibil sa cladesti o democratie. Dupa 30 ani de la caderea comunismului ei nu au evoluat deloc ca societate, ci au involuat..

        • :) Tot nu mi-e clar, cand spuneti „rusii”, la ce popor va ganditi, de fapt? La muscali? La tatari + baschiri + ciuvasi + cazaci + etc.? Spalatii pe creier sunt mujicii de peste 50 de ani care-o tin dintr-un zapoi in altul, sau tinerii cu un iPhone sau un telefon Android in buzunar? Simtit ca „poporul rus” e la fel de monolitic precum „poporul nord-coreean” (de exemplu)?

  15. Singurul MARE CASTIGATOR in urma destramarii „strutzo-camilei” = Federatia Ruse vasi China comunista ! Chia , care asteapta de ani buni sa „puna mana” pe …. Siberia ! O prada usoara si SIGURA – Putin populata – Putin dezvoltata – Plina de uriase resurse minerale (petrol + gaze naturale, metale mult cautate : Nikel, Aur si probabil metale rare….) Si vegetale (TAIGA – lemn din belsug cerut insistent de China !, dar si posibilitatea de a cultiva cereale in urma incalzirii globale) Nu-i vad nici pe europeni – nici pe americani interesati sa ocupe Siberia ! Oricum sunt prea departe si China comunista …. alaturi ! Deci ….. cine va profita ? Ghici ciuperca ….

  16. Este amuzant si induiosator cum ne roade pe noi grija de democratizarea altora, de parca noi am fi rezolvat problema noastra si dam lectii. Dar poate ca altii nu sunt democrati pentru ca nu vor sau nu le place, de ce sa facem ca in bancul cu cel care ajuta o batrana sa treaca strada desi ea nu vrea?
    Fiecare popor este liber sa isi aleaga soarta, o spune chiar Carta Natiunilor Unite. Ne-am speriat si de alegerile din Italia, chiar mai tare decat italienii, si uite ca nu s-a intamplat mai nimic important.
    Dar ne simtim noi insine importanti, ca nu ne mai gandim la crizele de toate felurile si la grijile cotidiene, ci la inalta politica internationala si croim harta lumii asa cum o faceau la vremea lor Napoleon, Hitler, Stalin si altii ca ei. Recunosc, si mie imi face placere acest exercitiu de gandire si exhibarea ideilor, asa ca probabil voi persevera cu cititul si uneori cu scrisul pe acest site.

  17. @Florix,eu vad altcumva viitorul.
    Nu cine va avea „valuta”, nu cine face invenții, inovații, nu cine creste productivitatea sau investițiile va conduce lumea ci cel care deține materia prima
    Imaginați-vă că prețul unui mineral creste de 20% ori. Imediat o întreaga industrie este pe butuci.
    Ca atare e suficient sa ai materia prima și o armata sa ți păzească resursele.
    Cercetare și producție buna pot face și tari nereprzentative pe plan mondial dacă au investiții din alta parte.

    • Tarile Peninsulei Arabe de exemplu sunt bogate in hidrocarburi, vor importa insa in continuare Mercedesuri, Porsche, Ferrari, Rolls Royce, Apple, aparate de climatizare, turbine, avioane, centrale electrice, centrale de desalinare, electrocasnice, diverse componente, samd. Si apropo, pe masura evolutiei economiei circulare, economiile dezvoltate isi vor creste productivitatea chiar si in privinta importurilor materiilor prime.

      https://www.youtube.com/watch?v=2oXYYDj9TC8

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Radu Carp
Radu Carp este profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, Director al Departamentului Politici Publice, Relaţii internaţionale, Studii de securitate (2020 - ). Doctor în drept al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene și relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). Reprezentant al Universităţii din Bucureşti în proiectul CIII-PL-0702-09-2021 - Ethics and Politics in the European Context, parte a reţelei CEEPUS III, coordonat de Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin care reuneşte universităţi central şi est-europene (2012 -). Coordonator al echipei Universităţii din Bucureşti în reţeaua ştiinţifică europeană Observatory on Local Autonomy, coordonată de Université de Lille (2015 -). Membru al Academic Curriculum Group, în cadrul E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2020 - ). Membru al Comisiei de ştiinţe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică a CNATDCU (2020 - ). Membru al Consiliului de Conducere al ICR (2017 -). A ocupat funcțiile de membru al Comitetului Executiv al E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2015-2020), membru al board-ului International Centre for Black Sea Studies, Atena (2010-2012), director general al Institutului Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2010-2012), prodecan (2008-2010), secretar științific (2010-2012) director al Şcolii Doctorale de Ştiinţă Politică (2015-2020) la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Colaborări și stagii de predare: Global Campus of Human Rights, Veneţia (2019, 2020); Universitá di Genoa (2019); Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin (2019); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea din Viena (2017, 2019); National Tchengchi University, Taiwan (2016); EIUC - European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2016, 2017, 2018); Universitatea Matej Bel, Banska Bystrica (2016); Universitá degli Studi Florența (2015); Institut für Sozialethik, Universitatea din Viena (2015); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea Wroclaw (2014, 2017); Universitatea Trnava (2014); Universitatea Umea (2013); Universitatea Carolină, Praga (2013); Universitatea Bologna (proiectul internațional 156171-LLP-1-2009-1-IT-ERASMUS JUSTMEN. „Menu for Justice. Towards a European Curriculum on Judicial Studies”, 2009-2013); Universitatea Szeged (2012); The Munk School of Global Affairs, Universitatea din Toronto (2011); Universitatea „Mykolo Romerio”, Vilnius (2010); Universitatea din Atena (2000). A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu mai multe instituţii: Fridtjof Nansen Institute - Fridtjof Nansen Stiftelsen på Polhøgda Oslo (2020 - ), Université Libre de Bruxelles (2020 - ); Comisia Europeană/CRPE (2019); Academia Română (2018); Wilfried Martens Centre for European Studies (2015); Institut für Rechtsphilosophie, Religions-und Kulturrecht, Universitatea din Viena (2006 2008); Institutul European din România (2007); Institutul „Ludwig Boltzmann” pentru Studiul Problematicii Religioase a Integrării Europene, program al New Europe College, București (2004); TMC Asser Instituut, Haga (2002) etc. A publicat 16 cărți în calitate de autor și coautor. Ultima carte publicată : O lumină în întuneric. Democraţie, stat de drept şi drepturile omului într-o lume în schimbare, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2020. Capitole de cărți și articole publicate în: Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Olanda, SUA, Ucraina.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro