Cum încearcă statul georgian să își distrugă societatea civilă

Parlamentul din Georgia a adoptat în luna martie 2026 un nou pachet legislativ care restricționează și mai mult activitatea societății civile și drepturile fundamentale ale cetățenilor. În ultimii ani au fost adoptate zeci de amendamente care fac din dreptul de a face parte din societatea civilă, de a fi implicat civic sau de a face politică un atribut aproape exclusiv al regimului georgian, fiind eliminat un fundament cheie al unei societăți democratice.

Absurdul situației a ajuns atât de ridicat încât orice activitate civică poate fi declarată “interferență străină”, cu pedepse grele de închisoare, iar statul georgian și-a arogat dreptul de a decide în locul societății civile ce proiecte poate implementa, în locul mass-media ce poate comunica, iar în locul cetățenilor dacă se pot exprima, pot protesta sau se pot implica în viața publică.

Proiectele de lege ce au avut ca inspirație inițială modelul rusesc al “agenților străini” nu sunt ceva nou nici în statele UE, Ungaria fiind cel mai bun exemplu. Inclusiv în spațiul public de la noi, membri ai partidelor politice cu reprezentare în Parlamentul României, și nu numai, au avut poziționări, declarații sau flirturi cu proiecte de lege ce își doreau restricționarea societății civile.

În mai puțin de doi ani, Georgia a adoptat legi atât de restrictive împotriva societății civile, încât nu doar activitatea organizațiilor non-guvernamentale a fost grav afectată, dar și drepturi fundamentale precum libertatea de exprimare, libertatea de asociere sau de participare la viața publică au devenit o prerogativă aproape exclusivă a statului georgian. Ceea ce a început în 2023-2024 ca o încercare de control a societății civile, mass media sau providerilor de internet, prin așa-numita Lege privind Transparența Influenței Străine, care a oferit puteri extinse statului georgian de a controla vocile critice și de a le stigmatiza prin etichetarea ca “agenți străini”, s-a extins prin două valuri succesive de represiune, în 2025 și 2026. Noile legi adoptate de statul georgian au condus la închiderea sau sistarea activității a sute de organizații ale societății civile, au anihilat drepturi fundamentale ale cetățenilor și au creat un context de teroare prin care orice participare la o activitate „politică” sau de exprimare a unei opinii “politice”, cu definiții foarte vagi și arbitrare, poate însemna o amendă semnificativă sau, în cel mai rău caz, arestări și pedepse cu închisoarea.

Statul georgian conduce o campanie atroce de a-și distruge societatea civilă, una din cele mai proeuropene și active din regiune. Stigmatizarea acesteia ca “agent străin” pentru ceea ce este o activitate banală pentru orice organizație non-guvernamentală, adică asigurarea sustenabilității financiare prin aplicarea la competiții de proiecte europene sau ale altor donatori sau organizații internaționale (care impun oricum standarde ridicate de transparență) a fost primul pas. A continuat cu arogarea dreptului de a decide în numele societății civile ce fel de proiecte și finanțări pot fi primite și implementate (iar cele privind drepturile omului, egalitatea de gen, educația civică, statul de drept sau buna guvernare au fost primele vizate) sau blocarea prin mecanisme “birocratice” (extinderea controalelor, sancțiuni administrative extinse, noi și noi forme de raportare). Mai mult, statul georgian a decis că orice formă de suport primită de societatea civilă, fie că vorbim de donații sau transferuri individuale, din afara țării, reprezintă o „interferență străină”. Obiectivul autorităților de la Tbilisi este simplu: acela de a controla și “modela” societatea civilă, de a o transforma într-o extensie a puterii politice care nu opune rezistență și care nu include voci critice, modelul adoptat fiind cel din Rusia sau Belarus.

Statul georgian nu dorește însă doar ca societatea civilă să fie controlabilă, ci să blocheze orice voce potențial critică la adresa regimului, indiferent că vorbim de ONG-uri, grupuri civice, mass media, diaspora georgiană sau cetățeni implicați civic. Interdicțiile au fost extinse gradual către persoanele fizice, lăsate și ele fără drepturi elementare, inclusiv la liberă exprimare, libertatea de asociere sau de participare la viața publică, mai ales dacă vorbim de persoanele active din societatea civilă. Interdicțiile vizează și mass-media, al cărui conținut și surse de finanțare devin tot o prerogativă a statului și, mai nou, odată cu noul pachet legislativ din ianuarie 2026, și mediul de business. Absurdul situației a ajuns atât de ridicat, încât orice exprimare „politică”, cu definiții foarte vagi a ce înseamnă acest lucru, o postare pe rețele sociale sau o participare la un protest, poate fi etichetată ca opera unui “agent străin”, iar autoritățile statului au primit puteri extinse să le sancționeze. Interdicțiile includ sancțiuni dure, inclusiv pedepse cu închisoarea, care au fost mărite constant în ultimii ani. Restricțiile vizează și diaspora georgiană. Noi amendamente la Codul Electoral interzic organizarea alegerilor parlamentare în afara țării, cetățenii georgieni fiind de facto deprivați de dreptul la vot, este restricționat dreptul de a candida sau sunt impuse limitări privind monitorizarea alegerilor de către societatea civilă sau organizațiile internaționale.

Toate aceste schimbări, care limitează și anulează drepturi fundamentale într-o societate democratică, sunt aprobate printr-un instrument care simulează un proces democratic. Ceea ce se întâmplă în Georgia în ultimii ani nu mai are însă nicio legătură cu statul de drept sau buna guvernare, ci este doar tertipul “legal” folosit de statul georgian pentru a instaura un sistem autocratic, unul în care societatea civilă sau cetățenii au drepturi și pot activa ca actori implicați civic doar dacă primesc aprobare din partea guvernului.

La Centrul Român de Politici Europene am publicat un raport extins privind situația din Georgia și ne exprimăm solidaritatea cu societatea civilă afectată de măsurile regimului. Dorim de altfel să tragem și un semnal de alarmă privind pervertirea instrumentelor democratice în interesul unei puteri cu intenții autocratice, mai ales că în spațiul public românesc, inclusiv din partea membrilor partidelor politice cu reprezentare în Parlamentul României,  au existat declarații, poziționări și flirturi cu proiecte de lege care aveau ca inspirație modelul rusesc al “agenților străini”. Adică exact ceea ce se întâmplă în Georgia în ultimii ani.

Între timp, represiunea împotriva societății civile continuă, așa cum continuă și arestările arbitrare. Societatea civilă din Georgia protestează în continuare în strada, proteste având loc în fiecare zi. Probabil cea mai proeuropeană societate civilă din regiune este însă sub presiunea teribilă a unui regim cu tendințe autoritare, care s-a inspirat din modelul rusesc pentru a anihila vocile critice și incomode.