marți, aprilie 23, 2024

Cum putem lupta cu prostia?

De milenii, omenirea se confruntă cu nețărmuritul tupeu al prostiei. Ne întâlnim cu ea în varii situații, inclusiv în ceea ce bănuim a fi lumea spiritului. Prostia se maschează în spirit justițiar, se automotiveaza ventriloc în torente de vorbe fără noimă, dar menite să-l facă pe autor/autoare să se simtă pe o înaltă platformă morală. Prostia este piramidală, galactică, impenetrabilă, inexorabilă, fulminantă, vituperanta, logoreica, sigură de ea, convinsă că stă de vorbă cu adevărul absolut. Prostia este oraculară.

Prostia așteaptă aprobări în serie de genul: “Chapeau!” și “Mă închin, maestre!” Adversarii prostiei sunt automat catalogati drept “mojici” și “narcisiști”. It takes one to know one, indeed. Prostia e monomană, ipocrită și bigotă, plină de complexe, înfundată unor prejudecăți inavuabile și unor amintiri de care îi este chiar ei rușine. De fapt, greșesc, prostia nu cunoaște sentimentul jenei, e mereu sigură de ea, se proțăpește în piața publică pentru a observa, adică a admonesta, “cultural”. Prostia se autovictimizeaza. Prostia îl unifică pe Eugen Barbu cu domnul Vucea. Dar și cu Adrian Păunescu. Nu încercați să deconstruiți prostia. Ea este omogenă, compactă, constrângătoare, non-fisurabilă precum călușul, precum botnița, precum cătușele. Prostia are nostalgia sclaviei. Mai grav este că vrea să ne-o impună și nouă.

Prostia e incultura care se ocupă de Popper, de Rawls, de Arendt si Oakeshott, crezând că sunt Constanța Crăciun, Pavel Ţugui, Ofelia Manole, Suzănica Gâdea, Aneta Spornic, Olivia Clatici și Mihai Dulea. Prostia definește licheaua care crede că poate submina, printr-o parodie de doi bani, semnificația unui apel autentic către lichele. Prostia este mândria țoapei care se crede Rahel Varnhagen, cea despre care a scris atât de frumos Hannah Arendt. Prostia este ranchiunoasă, încruntată, mediocră și filistină. Prostia este incurabilă, dar face gropi teribile si primejdioase în jurul ei. Mai ales când are bani, influență și o vanitate exacerbată. Deci, cum putem ține piept prostiei? Numind-o, fără reticențe si fără temeri, drept ceea ce este: neghiobie, nerozie, stupiditate, nevolnicie. Intelectuală și morală. Refuz al bibliografiei. Extaz al autobiografiei… 

Am scris acest scurt eseu in 2015. Urmăresc in continuare, mereu uimit de perseverența acestui fenomen mental si comportamental, cum acționează si ce ravagii face prostia. Mai ales atunci cand se imbracă în veșminte savante si rostește cu gravitate năucitoare aberații, baliverne, bazaconii. Există o ostentație a prostiei. Există si vulgaritatea prostiei. Prostia combinată cu trufia ruinează omenia.

Distribuie acest articol

75 COMENTARII

  1. Pentru că de fapt în spațiul public nimeni sau aproape nimeni nu o numește „fără reticențe si fără temeri, drept ceea ce este: neghiobie, nerozie, stupiditate, nevolnicie”.

  2. Regret, va contrazic.
    Prostia este invincibila.
    In plus, exista marele pericol ca in cruciada impotriva prostiei sa apara alti prosti… totalitari.
    Singura solutie este sa izolezi astfel de indivizi si individe, caci prostia nu face deosebire de gen. Nu este discriminatorie. Sau sa te detasezi, tu, de ele.
    In Ro, exista ceva, daca nu ma insel, in sensul asta :” “Trăind în cercul vostru strâmt,
    Norocul vă petreceti,
    Iar eu în lumea mă simt…”
    Ei, nu suntem nemuritori, dar putem sa fim detasati de cercul lor stramt.
    Chiar daca retragerea este catalogata drept fuga, frica, lasitate etc, ramine singura solutie impotriva prostiei.
    De altfel, schimbul de idei ramine cale spre aflarea adevarului. Doar dialogul (cu cei care merita) este calea. In rest… fiecare cu „cercul lui”.

  3. Este un fenomen real al societatii romanesti. A fost stimulat de nedreptatile care au existat pe acest teritoriu. Prostii au fost incurajati sa se exprime de anumite regimuri.

    • Dacă noi, toți oamenii trăim în înșelare cum putem pretinde că nu pătrunde în mintea și în credința fiecăruia dintre noi minciuna ce ne aduce suferință? Cineva spunea că proștii se pot împărți în două categorii: proști care știu că sunt proști și proști care nu știu că sunt proști; cei mai proști sunt cei din ultima categorie, căci necunoașterea de sine îi determină să nu îndrepte lucrurile.

      Manipularea surselor de informație, a învățământului, a sănătății ( citiți Postul negru o nouă terapie sau vizionați filmul și aflați că postul negru este este cel mai bun medicament; Yoshinori Oshumi a luat Premiul Nobel, în 2016, pentru aceasta), a educației, a hranei,…, într-un cuvânt a societății și a vieții nu este specifică sau singulară țării noastre.

      Cei ce au transformat rostul banului (căci moneda în vechime era pentru ca omul să imite darurile naturii ( v. Ch. Eisenstein, Economia sacră) dintr-o relație interumană pentru ca oamenii să poată viețui într-un mijloc de a controla țări și popoare și se străduiesc să dobândească noi puteri și privilegii sunt sursele multor neajunsuri. „Omul factură” trebuie să găsească o modalitate să devină om.

      Eroarea fiecăruia dintre noi este că nu ne documentăm corespunzător pentru a ne schimba modul de viață.
      Cum ar trebui să fie credințele din sufletul nostru pentru ca mintea, emoțiile, sentimentele și toate celelalte să fie curate?

      Despre manipulări la scară planetară, generări de revoluții și războaie din istoria recentă găsiți informații în cartea lui Douglas Reed, Controversa Sionului.
      Vă doresc sănătate!

      • Frumos și interesant comentariu!
        Se cunoaște ,, penita intelectualului de bună credință și cu constiinta libera”!
        Felicitări!

  4. Imi pare rau sa constat, dar… NU MAI PUTEM LUPTA CU PROSTIA !!! Spectacolul grotesc oferit ieri in Romania de alianta comasa(n)tilor, prilejuit de lansarea „alesului lor, Agamita Dandanache” la Primaria Bucurestiului, a fost un spectacol al prostiei, incompetentei, indolentei si nesimtirii. Si daca ar fi fost un spectacol artistic, n-ar fi fost o problema, DOAR CA A FOST UN SPECTACOL OFERIT DE CEI CARE NE HOTARASC SI TRASEAZA DESTINELE celor ce am ales sa traim (inca) in interiorul granitelor Romaniei. Nici Caragiale n-ar fi avut puterea sa transpuna pe hartie o sceneta care sa satirizeze acea adunare, pardon, adunatura de laturi politice, din simplu motiv ca ar fi vomat continuu pe manuscris, fiindu-i astfel imposibil sa-l termine.
    Asa ca nu mai putem lupta contra prostiei, cel putin, nu aici, in Romania. Din simplul motiv ca majoritatea celor pe car ei-am vazut ieri si care au impresia ca pot conduce o tara, nici macar nu mai au competentele sa recunoasca prostia – fiindu-le o stare naturala, proprie, cu atat mai putin sa lupte cu ea !
    Dar, sa nu disperam. Sau, dimpotriva, sa disperam, caci Istoria ne arata ca ori de cate ori prostia a ajuns la varful unui stat, natiuni, imperiu, cat de cat prospere, l-a aruncat intr-o criza din care, ulterior, cu chiu cu vai, omenirea a renascut. Pentru ca printr-o astfel de criza, problema prostiei e rezolvata dur, implacabil, EUGENIC, in baza legilor lui Darwin: prostii pur si simplu, nici nu-i supravietuiesc si li se si incetineste inmultirea.
    Doar orbii nu vad criza spre care omenirea se indreapta iar, in pas alergator, prin prostia ajunsa la putere la nivel global. Factorul declansator ar putea fi posibila realegere a lui Trump in SUA, care, impreuna cu Putin, Xi si alti cativa descreierati (Kim Jong Un, ayatollaul iranian, etc.) vor repeta Istoria din care refuzam cu obstinatie sa ne invatam lectiile.

    • In cazul pe care l-ati descris e mai mult vorba de miselie decit de prostie. Ma aflu in momentul de fata in Buenos Aires si credeti-ma ca desi orasul e splendid tara sufera de un mismanagement cronic, indiferent de guvernele care s-au perindat. Prostia Sint f sceptic cu privire la eradicarea prostiei, mai ales bazat pe darwinism si „survival of the fittest”. S-ar putea ca tocmai ei sa fie „the fittest” din teorie …

    • In ceea ce priveste alegerile din Bucuresti, aveti un contracandidat competent, cu bun simt si foarte bine dotat intelectual, pentru Agamita Dandanache. Nu are rost sa ne lamentam, cand avem solutia la indemana.
      In ceea ce priveste SUA, sa stam si sa privim, dar nu cred ca Trump mai are vreo sansa reala.
      Si nu, eu nu cred ca vine vreo apocalipsa politico-militara.
      Or fi avand toti prostii drept de vot, dar au succes numai daca dorm toti desteptii.

  5. In epoca socializarii online, adversarii prostiei sunt numiti si „hateri” (de catre prosti, desigur).
    Cat despre prostie, eu o percep ca fiind de doua feluri: maligna si benigna.
    Prostul malign ar fi cel fudul si abil. cocotat in pozitii in care poate influenta destinele unor oameni. Politica e plina de ei, chiar si in top-managementul unor companii putem sa-i intalnim.
    Prostul benign are un soi de „common sense” care-l fereste de fudulie ci care, ocazional, chiar il face sa inteleaga ca e prost. Si prostul beningn poate face rau, dar intr-un mod mult mai restrans, decat prostul malign.
    Pe prostul beningn putem sa-l lasam in prostia lui sau putem incerca sa-l ajutam. Pe prostul malign trebuie sa-l aratam cu degetul, sa-l demascam si sa radem de el – cat putem de tare, sa auda toata lumea!
    Doar prostii se uita, admirativ, in gura prostilor, deci armele de lupta impotriva prostiei ar fi educatia si instruirea.

  6. Nu putem lupta împotriva prostiei în vremurile contemporane.
    Cuvântul „prost” (împreună cu variantele sale în diverse limbi de mare circulație) devine, din ce în ce mai des, interzis în Social Media.
    Exemplu: „I have a stupid issue with my computer” a dus la blocarea unei postări pe Facebook: algoritmii prost construiți au determinat, în hâda lor înțelepciune, că postarea este „ofensatoare”.
    Privind lucrurile dintr-un unghi mai larg, prostia este agresivă, învingând în lupta cu politețea, mai ales în contextul „many-to-many”, în care grupurile de proști se aliază și se umflă, proțăpindu-se în fața grupurilor politicoase de, ahem, „neproști”, care preferă să cedeze, conform zicalei.
    Extrapolare: Democrația este tirania prostiei, în special în urma „unirii facebook-iste”, în care recrutarea de inculți are succes deosebit de fiecare dată.

  7. Prostia ramane o caracteristica a lui Homo sapiens. Doar prin educatie si scoala de calitate se poate diminua. In societatea de azi din Ro se vede clar ca lumea prostilor este tot mai unita si cu mare tupeu. Cei cu cel mai mare tupeu si coruptie ajung in posturi cheie si ne vand ipocrizie. Toate facultatile ca firme de produs diplome din 1995 au scos serii intregi de prosti cu are de intelectuali. Vom mai avea asemenea fenomene inca mult timp.

  8. Si totuși … Prostia îndeamnă la conservatorism. Cine nu poate imagina mai mult, vrea măcar să-i rămână ce are… Este necesară ca filtru de idei crețe. Dacă nu lămurești prostul, nu ești deștept destul. Lupta cu dumirirea celui reticent poate smulge prostiei un avantaj și se poate merge spre departe. Personalitățile mișcă mulțimi care le-au înțeles mesajele. Democrația generează mecanisme uneori prea complicate spre a o face eficientă. (Erasmus o numea mai blând – nebunie).

    • Exact în perioada cînd a apărut ”Elogiul nebuniei” apare si ”Corabia nebunilor”. Două cărți care au uluit contemporaneitatea aparitiei lor și rămase așa pînă in ziua de astazi .Au trecut de atunci un pic peste 500 de ani .Si încă un mic amanunt vreau să mai adaug. NICOLAUS OLAHUS si corespondența sa cu ERASMUS.Doamne ajută !!

    • Prostia nu e stict rezervata conservatorismului. Faptul ca progresistul merge inainte nu inseamna neaparat ca e destept, daca alege sa mearga pe un drum gresit. „Personalitatile misca multimi care le-au inteles mesajul” pate fi refacut ca „Personalitatile care au inteles mesajul multimii misca multimea”

      • Progresismul este o idee creață, pe care prostia îl elimina visceral. Este un efect benefic al prostiei. Mesajul mulțimii este simplu și cam minimal, pentru supraviețuire și încă puțin, răspunde la un morcov și un bici dacă nu urmează morcovul. Deci un țel înfățișat clar, chiar dacă o fi fantasmagoric, imposibil de controlat, cu progrese mici și lente, dar continui, convinge de orice întreprindere, Datoria celor cu glagorie este să îi convingă pe cei mulți de falsuri în zgomotul de fond, zgomot care în internet depășește cu mult semnalul util. Deocamdată, masa critica explozivă este de mult depășită la intenții, dar materializarea în fapte cere consum real, efort real, pe care subiecții în cauza nu cred că sunt capabili să-l execute.

    • @Damian
      Progresismul este o idee creață, pe care prostia îl elimina visceral. Este un efect benefic al prostiei. Mesajul mulțimii este simplu și cam minimal, pentru supraviețuire și încă puțin, răspunde la un morcov și un bici dacă nu urmează morcovul. Deci un țel înfățișat clar, chiar dacă o fi fantasmagoric, imposibil de controlat, cu progrese mici și lente, dar continui, convinge de orice întreprindere, Datoria celor cu glagorie este să îi convingă pe cei mulți de falsuri în zgomotul de fond, zgomot care în internet depășește cu mult semnalul util. Deocamdată, masa critica explozivă este de mult depășită la intenții, dar materializarea în fapte cere consum real, efort real, pe care subiecții în cauza nu cred că sunt capabili să-l execute.

  9. Nu cred ca putem lupta cu prostia, cu atat mai mult cu cat cei mai inteligenti oameni au momente in care sunt prosti rau. Asta inseamna ca, cel putin o parte din timp, ar trebui sa fim orientati spre a ne lupta cu propriile noastre tampenii, sa fim preocupati de aceasta lupta inainte de a incerca sa impartim lumea in „tampiti” si „eu”. Cipolla zice ca sunt prosti chiar si printre laureatii Premiului Nobel, ca prostii sunt cu mult mai multi decat ne-am putea inchipui si o defineste foarte simplu: cei care pierd (sau nu castiga nimic) in timp ce-i fac pe toti ceilalti sa piarda. Nu avem destula vreme in timpul existentei noastre pentru a ne lupta cu prostia si nici nu trebuie avem. Ce este cu adevarat fundamental e sa ne luptam cu propria noastra prostie, cu momentele noastre de tampenie, cu imbecilismul de care dam dovada in anumite momente. Cu tentatia de a ne socoti permanent si invariabil „destepti”.

  10. Figaro, băbierul din Sevilla, îl sfătuia pe contele Almaviva să se deghizeze în soldat și să se prefacă beat (ubriaco!) pentru a o cuceri pe Rosina. Iar Almaviva îi urmează sfatul și îl plătește în aur! Desigur, e vorba de o operă apărută în 1816 – la un an de la înfrângerea lui Napoleon și la începutul restaurației. Dar poate că nici realitatea nu era departe. Deci Figaro era un furnizor de servicii (adică un burghez), iar Almaviva era un aristocrat (restaurat). Impresia mea e că Figaro are o abordare a prostiei care merită atenție.

  11. Chiar si prostii sunt de acord sa lupte si sa condamne prostia, deci orice articol pe aceasta tema va fi oricind bine primit. Fiecare care ia atitudine contra prostiei devine a priori inteligent.

  12. Absolut corect. Și pe cât de adevărat, pe atât de neputincioși ne simțim în fata prostiei. Chiar nu e nimic de facut. Poate asta e opusul prostiei: a-ti vedea și accepta cu smerenie si fara a cadea in „acreala” neputințele, imperfecțiunile, a intelege ca a lupta cu prostia te poate duce, daca nu esti atent, in alta forma de prostie, ca a cauta „opusul prostiei” te face de fapt prost, ca ne miscam de fapt pe un cerc si a fugi de prostie ne duce tot la ea, intr-o forma poate chiar mai periculoasa decat a „inamicului”. Fara a cadea in nihilism, este esential a-ti intelege limitele sau măcar a încerca să nu le proiectezi pe alții, un termen din psihologie, pe care, alaturi de altii cum ar fi „reversal of guilt”, „gaslighting” i-ati surprins și dvs. Lupta impotriva prostiei e dificila si prostul are mecanisme de aparare aproape infailibile. Ca sa lupti cu el iti trebuie o siguranta de sine vecina tocmai cu prostia, aroganta si celelalte metehne cu care lupti. Doar inteleptii lumii, oameni eruditi care si-au contemplat si inteles atat atat propria prostia cat si a altora, si au exersat renuntarea la ego toata viata, ar putea sa o faca, dar cu sanse minime chiar si in cazul lor, altfel riscul e de a se reduce totul la o cearta intre doi prosti, ca doua vecine care se intrec in invective, vorba aceea: „prostul te aduce la nivelul lui si te bate cu experienta”.
    In ultimul timp contemplu răul produs de oameni in numele unui „greater good”, a unei ideii in care i-au atras si pe altii, si care mi se pare o constanta a istoriei. Aproape ca pot sa spun fără teamă de a gresi ca orice „greater good” este doar o forma de manipulare a maselor care nu se termina bine, poate si pentru ca lupta pentru un „greater good” este imbratisata cu ardoare de către cei cărora le pasa cel mai putin de semenii lor, adica egoistii. Comunistii fanatici vor de fapt sa transforme societatea intr-o mare familie si daca ne-am uita in familiile lor, vom vedea ca le-a lipsit asa ceva. Iubitorii de animale vor uneori dragoste neconditionata, ce doar un animal ti-o ofera.
    Multi intelectuali de la noi sunt tributari ideii „ce misto sunt”. Nu au niciun output, nu au produs nimic care sa le sustina parerea buna despre ei, nici intelectual nici prin relatii inter-umane, dar cum deschid gura se dau peste cap sa puncteze realizarile lor sterpe, incepand „am citit cutare carte, deci sunt cool”. Da, desi toti acestia si multi altii se cred un fel de minune pentru semenii lor, de fapt e mult egoism la mijloc si e greu sa le explici asta fara sa produci descarcari de furie in care, daca nu esti jignit, esti pus la punct cu solemnitate. Mergand pe ideea asta, ar trebui sa ne ferim de acest „greater good” promis, fiindca niciodată în istorie nu a produs ce promitea, și dacă au fost niște beneficii, ele au fost de obicei temporare iar costurile au fost în general imense. De multe ori revolutiile au produs pe moment un haos si de unele imbunatatiri s-au bucurat abia nepotii, iar uneori costurile reale s-au aratat abia peste generatii, cum este incalzirea globala in cazul Revolutiei Industriale. Dar e greu sa te duci la 1850 sa vezi cum traiau oamenii de rabd atunci, ce probleme aveau si daca chiar le-am rezolvat cu masina de tesut, fiindca istoria consemneaza cel mai putin problemele si trairile omului de rand.
    Tot în zilele astea sunt în contemplarea ideii de „mortul e de vina” ca esență a stalinismului, forma cea mai sinistra a acelui „greater good” promis, dar care produce efectele fix pe dos si nu prin haosul produs de mase, ci intr-un mod cat se poate de controlat. Comunismul la noi, care promitea eliberarea omului de sub jugul burghez, l-a transformat intr-un sclav care avea „libertatea” de a munci pentru o chestie abstracta: Revoluția Socialista, în timp ce plăcerile concrete, gen o cafea, erau interzise de facto. Bineînțeles, mortul e de vina și astăzi, când statele ne iau cu forța jumătate din venituri plus TVA, etc., insa nu pot fi trase la raspundere pentru calitatea serviciilor oferite, in Constitutie avem dreptul la „sanatate”, „educatie”, dar cu greu administratia vorbește de vreo metrica de calitate serviciilor, totul este „best effort’, adica daca, cand si cum se poate. Asemeni unei dictaturi, institutiile publice atrag acel tip de om pe care l-ati descris. Cu bugete asigurate, dar fără sa dea socoteala pentru deciziile luate in fata pieței libere, oamenii ăștia trăiesc intr-o realitate paralela cu economia de piata pe care o paraziteaza. Fac prezentări cu realizările lor pe care nu le umbrește nimic. Un profesor va poate tine o prelegere despre cât de multe face el pentru copii, dar dacă copilul are rezultate proaste, nu ia BAC-ul și dupa 12 clase este analfabet functional, stiti dvs., e vina „mortului”. Cati profesori, bugetari au fost concediati pe motive de performanta? Daca dai cu masina intr-o groapa, e vina ta ca nu te uiti pe unde mergi. Aceasta forma de dictatura este peste tot in lume unde exista state, evident, nu in toate tarile e la fel, si pentru mine, cât de „accountable” e administrația in fata cetateanului e un criteriu a stabili cat de civilizat e acel stat. Dar acel stat are un sambure mai mic sau mai mare de dictatura in el. Chestia asta cu „mortul e de vina” se poate extinde cat se poate de democratic in definitiv la felul în care votam, desi aici mi se pare o capcana imensa. Votam unul sau altul dintre partide, e vina noastră. Dar oare e asa? Exista diferențe intre formatiunile politice, sau toate atrag și promoveaza în poziții de varf cam același tip de individ pe care il descrieti si dvs., cu mentiunea ca nu numai in politica se intampla, ci chiar si in stiinta, cultura, corporatii, etc.? De mult le spuneam prietenilor ca ne plangem de metehnele politicienilor ca mint, manipuleaza, dar in corporatii aceste lucruri sunt privite cu un oarecare respect, gen „soft skills” sau abilitati manageriale, am vazut de multe ori admiratie in ochii subalternilor cand seful „o dadea politic”, desi toti stiau ca minte, omite, etc. Poate parea ca ma contrazic, dar si corporatiile au gasit modalitati de a scurtcircuita responsabilitatea in fata pietei libere, dar nu o sa intru in detalii.
    Închei prin a spune ca poate chiar e vina mortului. Parca suntem prea ușor de atras de psihopatul care ajunge în vârf și care ne promite acel „greater good”, fiindca in definitiv despra asta e vorba, m-am ferit sa pun totul in termeni clinici, dar despre asta e vorba. În teorie, psihopatii exercita un șarm de multe ori irezistibil pentru cei mai slabi de inger. Siguranta de sine, narcisismul, aroganta, opulenta materiala, intelectuala, fizica, culturala, toate acestea ne atrag, inclusiv dpdv sexual. Succesul, expunerea publica, „șelf promotion”, sunt astazi atribute valorizate pe scara larga, in special de social media. Greu sa lupți, in termeni democratici, cu masele care sunt atrase de cei care au invatat, de dragul succesului la public, sa mimeze empatia, afectivitatea, combinate cu succesul, bogatia, desi e clar ca aceste lucruri se resping unele pe altele, nu ai cum sa fii si bogat si empatic. Abia cand e prea tarziu vezi fata reala a individului: dupa ce „s-a urcat pe tine”, dupa ce il votezi, dupa ce accepti sa lucrezi pt el, te casatoresti cu el, etc., si ce e cu adevarat trist e ca nu ne invatam minte. Ba mai mult, dupa ce luam teapa cu unii, in loc sa intelegem care e problema noastra, persistam in greseala, daca nu cumva cautam altii inca si mai si…

  13. Motto:
    „Prostul nu e prost destul, dacă nu e şi fudul“
    (Zicătoare populară)
    Monstruoasa coaliție PSD-PNL nu a fost in stare să găsească un candidat de primar general pentru Bucuresti din propriile partide si au apelat la o solutie de compromis, care „după lupte seculare” s-a soldat cu desemnarea unui „independent” in persoana medicului Cătălin Cîrstoiu- director la Spitalul Universitar.
    Si asta după ce au fost anihilate ambitiile PSD-istei Gabriela Firea si ale liberalului Cătălin Burduja de a ocupa fotoliul de primar general al capitalei. Astfel, Gabriela Firea si Cătălin Burduja vor conduce campania electorală pentru alegerile locale pentru Bucuresti din partea coalitiei PSD-PNL si vor strînge semnăturile pentru candidatura lui Cătălin Cîrstoiu, acest „Agamiță Dandanache” cum ar spune Caragiale.
    Din toată această tevatură iese Ciolacu si se laudă că „el” a găsit solutia salvatoate cu desemnarea lui
    Cîrstoiu: „Eu m-am săturat să văd explicaţii de ce nu se poate. Când se apropie alegerile, vin politicienii în faţa românilor şi încep să explice cum adversarii politici le-au tăiat aripile şi aveau o viziune şi voiau să facă multe.”
    Nu-i prima dată când Ciolacu în calitate de premier se crede buricul pământului si spune că el a făcut si a dres.
    Dupa ce România a câstigat procesul în dosarul Roșia Montană, fiind acuzat că a influientat tranzacțiile bursiere din Canada, printr-o posibilă manipulare a acțiunilor companiei Gold Corporation, Ciolacu a izbucnit în acelasi mod: „Adică eu câștig un proces și nu aduc o criză în România și o debusolare a sistemului fiscal și tot eu sunt acuzat că de ce-am câștigat? Chiar nu le e rușine?”.
    De asmenea, cu altă ocazie într-un discurs de la Satu Mare Ciolacu se pune tot pe el ca măgarul în fruntea turmei: „Nu mai pot să rabd să-i văd la televizor cum discută de unde bani pentru pensionari. Şi mă, măgarilor, oamenii ăia au construit România, oamenii aceia sunt părinţii şi bunicii noştri! Eu nu pot lăsa acei oameni să moară de foame, să nu aibă bani de medicamente!”
    Si exemplele ar putea continua.
    Napoleon Bonaparte spunea că “Prostul are un mare avantaj faţă de omul deştept: este întotdeauna mulţumit de el însuşi”.

  14. Trebuie sa recunosc ca articolul acesta mi-a aratat limitările cand vine vorba de referintele culturale sau de nume din el. Chiar si asa, l-am citit cu nerabdare asteptand solutia…diar ca sa aflu ca eseul a fost scris acum multa vreme si degeaba am numit prostia intre timp. Nu a functionat. Sunt un pic dezamagit de articol dar pana la urma, e „prostia” mea ca astept solutii de la altii.

    Sa numesti prostia nu functioneaza, oricat de frumos ai zice-o, doar enervezi prostii si din nefericire sunt multi. Solutia e ca oamenii sa isi doreasca sa invete si sa devina mai buni, iar cand nu se poate sau nu au timp, sa asculte de altii mai destepti ca ei pe domeniul respectiv, nu de alti prosti. Din nefericire, oamenii nu fac asta. Oamenii asculta doar cand au ei interesul si se aliniaza astrele si chiar si atunci isi iau informatia de alti prosti sau altii cu intentii mai necurate.

    Inca o chestie, IQul omenirii a crescut constant, generatie cu generatie, schimbarea e foarte inceata. Orice dezastru natural sau razboi sau taiere din bugetul educației din varii motive incetineste si mai mult. Singura solutie de moment e sa pleci intr-o tara unde au înțeles beneficiile educației, altfel ne resemnam ca poate copiii nostrii…

    Ce pot face cei cu un pic de inteligenta si notorietate e sa accelereze schimbarea, de exemplu prin creearea unei platforme care sa ghideze masele. Asta trebuia sa fie Academia Romana, asta trebuiau sa fie universitatile, dar din nefericire, mediul asta e infestat cu sobolani si sufera de aceleasi metehne ca restul societatii, inclusiv prostie.

    • Nu stiu ce vreti sa spuneti, dar eu impart oamenii din viata mea, in functie de ce fac si ce spun, in functie de urmarile actiunilor lor, in prosti sau ne-prosti. Uneori imi revizuiesc opinia, alteori o confirm si chiar o „bat in cuie”. Oamenii care fac in mod consecvent prostii, sunt prosti. Nu trebuie sa-mi dea nimeni dreptul asta si n-am nevoie sa cer nicio opinie.

    • dar evident toata lumea o face… Si de ce n-ar avea dreptul sa judece? Gandirea critica nu e un „drept”, e o abilitate pe care o ai sau nu. Intrebarea de 100 ouncte e de ce unii se manie cand sunt facuti prosti si chiar cand se vorbeste de prostie?

  15. Sa nu facem confuzii: prostii sunt aia care nu pot sa rezolve o problema noua; cei fara studii, lecturi sunt inculti; le putem zice si proletcultisti.
    Sunt foarte multi destepti inculti si foarte multi prosti culti. (Ca o dovada ca expresia „Unde-i carte multa e si prostie multa” e adevarata. Cea mai mare proba este data de cunoasterea gordianica. Nodul era facut pentru un destept, dar…)
    In politica, nu exista prosti! Fiecare isi urmareste interesul. Cei care nu reusesc sa identifice adevaratul sau interes (si al grupului de care apartin) sunt nebuni. Sau „idioti utili” cuiva.

    • Mi-e urat de prostul cult cum mi-e urat de prostul harnic. Aveti, fara indoiala, dreptate. Regula de aur a lui Cipolla se aplica usor: daca pierde si el (sau nu castiga nimic) in timp ce-i face pe toti ceilalti sa piarda, e prost.

    • Depinde. Stramosii nostri credeau ca Pamantul e in centrul Universului. Erau proști? Nu, aveau un model greșit, dar functiona pentru ce aveau ei nevoie. Pe baza acelui model stiau cand sa iasa sa are, sa semene, etc. Azi, mulți infatuati progresisti i-ar considera extrem de proști, desi in lumea stramosilor, fara delivery si supermarket ar muri de.foame. Dar cine stie? Oamenii atunci aveau o tihna, isi permiteau sa observe lucruri, exista intelepciune bazata pe contemplatie, experienta, aplicabilitate, diferita de cunoastere care se bazeaza „orbeste” si cu anumita infatuare pe facts, adevar, chiar daca de multe ori irelevante.

  16. „Prostia” e un produs secundar al comunicarii. Intelegi sau crezi ca intelegi anumite lucruri din ceea ce vorbeste sau scrie altcineva. Dar oamenilor li se pare mai usor sa functioneze prin incadrarea celorlalti in sertarase. Odata ce ai inteles si acceptat asta incerci sa iei ce iti este util din ceea ce spun ceilalti. Ar putea fi problematica „prostia” atunci cand „prostii” sunt in functii publice sau private dar in opinia mea nu e chiar un capat de tara fiindca „prostia” lor da mai multa libertate tuturor celorlalti. Romania mai mult decat alte tari e oricum o trestie in bataia vanturilor, valurilor. Si vanturilor, valurilor le plac „prostii”.
    Am pus „prostie”, „prosti” intre ghilimele fiindca eu nu cred in asta.

  17. O, ce prostii au afirmat, sustinut si chiar demonstrat matematic, niste calugari eretici, ca Galileo Galilei, Giordano Bruno si altii ca ei. Norocul a fost ca cei destepti i-au contrazis la timp si i-au pedepsit exemplar. Nici in zilele noastre nu ducem lipsa de prosti si nici de destepti, care sa ia atitudine hotarat si energic, pentru a corecta prostiile. Privind lucrurile din acest unghi, dragi cititori si comentatori, va considerati fiecare in parte, ca facand parte din prima sau din a doua categorie? Deci putem lupta cu prostia, dar cat de avantajos ar fi pentru omenire?

    • Nu cred ca a spus cineva depre Galileo Galilei sau Bruno ca-s prosti, nici macar la vremea lor. Treaba e ca aia 10-20% ne-prosti nu au timp si nici motive sa se lupte cu prostii: n-ar mai avea timp sa duca omenirea inainte.

      • Poate ca trebuia sa pun si ghilimele ca sa sesizati ironia, care de fapt face trimitere spre zilele noastre.
        Si daca am spus asta eu in comentariul meu, nu era obligatoriu sa o fi spus altcineva inainte.
        Iar in privinta aprecierii ca doar 10-20% sunt ne-prosti cred ca sunteti prea pesimist.

        • Le-au spus eretici, nu prosti. Vanduti diavolului, apostati si vrajitori, dar nu prosti. Nu poti coaliza masele impotriva unui individ (sau grup) sub pretextul luptei impotriva prostiei: nu te urmeaza nimeni. Atitudinea fata de Bruno si Galilei se pastreaza si se manifesta (din pacate!) si astazi, cred ca asta ati vrut sa spuneti. Aveti dreptate: avem exemple nenumarate de tampiti care se coalizeaza si incearca sa opreasca o voce sau alta pentru ca sunt mai multi. Eu cred ca 20% e o pondere mult prea optimista, oamenii inteligenti sunt cu mult mai putini, cel putin din experienta mea de viata. Interesant este ca omanii declara ca sunt ingroziti si dezgustati de prostie, dar le este teama, de fapt, de inteligenta. Poate pentru ca e rara, poate pentru ca le scapa intelegerii, poate pentru ca e periculoasa (chiar este).

    • Conform Dictionarului EXplicativ al limbii romane, „prost” are mai multe intelesuri, chiar foarte multe. Educatia, instruirea, experienta de viata, inteligenta emotionala, bunul simt, spiritul de observatie, ecumenismul, toleranta ne pun la adapost de multe dintre aceste forme de prostie, dar nu de toate. In consecinta, toti suntem mai mult sau mai putin prosti, dar unii n-au nicio indoiala ca nu sunt prosti, ba chiar sunt convinsi ca sunt destepti. Si, avand in vedere ca prin „destept” putem defini un om ca fiind siret / viclean / smecher, unii dintre acesti prosti chiar pot avea dreptatea lor, crezandu-se destepti.
      Tot in DEX, prima definitie pentru „destept” este „care nu doarme, treaz”. Sa fim cu mintea si inima treze, dara si vom fi mai departe de prostie. Garantat!

      • OK. Si care este numitorul comun?
        1. Regimul KGB-ist care sprijina Hamas-ul si autoritatea palestiniana infiintata pentru a disloca pe anglo-americani din Orientul Mijlociu.
        Acelasi regim KGB-ist a planificat si excutat totul si in Ucraina.

        2. Regimul sultanului santajist Erdogan.
        Si teroristii de la Moscova au venit din Tadjikistan via Turcia.
        Au fost platiti cu echivalentul in ruble a 5000$, jumatate inainte si restul dupa.
        Alte intrebari?

  18. Aveti perfecta dreptate: „prostia nu cunoaște sentimentul jenei, e mereu sigură de ea, se proțăpește în piața publică pentru a observa, adică a admonesta, “cultural”.

    Nici ca se putea mai bine zis, de acolo, din turnul de fildes.

  19. Un paralelogram are laturile opuse congruente. Unghiurile opuse sunt congruente. Intersectia diagonalelor unui paralelogram este mijlocul fiecareia dintre ele. Aria unui paralelogram este egala cu produsul dintre lungimea unei laturi si distanta dintre ea si latura opusa. Daca un paralelogram are laturile alaturate egale, atunci diagonalele lui sunt perpendiculare…
    Toate afirmatiile precedente sunt proprietati ale paralelogramului, unele echivalente cu definitia. Dar definita paralelogramului este:
    Paralelogramul este patrulaterul care are perechile de laturi opuse paralele intre ele.

    Si articolul si multe comentarii ii gasesc felurite fatete, variante, efecte.
    Dar, care o fi definitia exacta a prostiei?

  20. Complicat! Sa-i spui prostului ca e prost. Ce sa te-astepti, sa recunoasca? Sa se rușineze? Păi, rusinea este un grad al constiintei. Nu merge. Nu e buna metoda, sau mai exact, nu e suficienta. Mai trebuie ceva. O pusca? Nu, nu e bine. Rinichiul unui prost s-ar putea sa salveze viata unui destept si asta schimba optica despre prosti si destepti. Dar mai bine ma opresc, nu vreau sa deraiez. Cam asa s-a reflectat in capul meu exasperarea domnului Tismaneanu impotriva prostiei. Poate fi de inteles cand ai norocul sa traiesti printre minti luminate, insa cand te ciocnesti toata ziua de prosti si de prostie, te ingrijesti sa nu te prostesti si tu la randul tau (prostia se ia) si devii mai rezonabil in asteptari. Pana la urma, invatatura si educatia sunt singurele arme reale cu care sa lupti impotriva prostiei.
    Altfel, imediat ce nu mai esti destept, devii prost. Poti sa fii destept intr-o directie si sa fi grămada in alta. Deci, care pe care?

  21. ,,Prostia definește societățile eșuate economic, lipsite de resursele materiale și financiare minimale, capabile să asigure cultura și educația cetățeanului”.

  22. Legile lui Cipolla despre prostie

    1 Fiecare subestimeaza numarul prostilor
    2 Prostia este independenta de educatie, bunastare, putere etc.etc
    3 Oamenii prosti produc pagube altora fara insasi a profita
    4 Oamenii inteligenti subestimeaza efectele negative ale prostiei altora
    5 Oamenii prosti sunt mai periculosi decat banditii.
    Omul in sine nu este prost, proaste sunt actiunile si hotararile pe care le ia.
    Prostia este relativa, trebuie privita contextual.
    S-a constatat stiintific, dupa 1975 inteligenta umana este in regres, cauzele fiind multiple, noile technologii de comunicare si divertisment fiind considerate cauze principale.

  23. Să lupți cu prostia mi se pare o prostie. Să lupți cu proștii e nu numai stupid, ci suicidar (că s-ar putea să te lovești; din greșeală sau nu). Singura prostie ce poate fi învinsă uneori e propria prostie, dar chiar și cu asta eu prefer de obicei să fac un armistițiu…că nu-mi permit să fiu deștept toată ziulica.

  24. Curba lui Gauss, relativa la distributia coeficientului de inteligenta IQ intr-o colectivitate umana, pune in evidenta faptul ca numarul celor inteligenti (cu un IQ mare) este mult mai mic in comparatie cu restul populatiei. Asadar nu e de mirare ca cei mai dotati intelectual ( inteligenti) au des ocazia sa constate ca mediul in care evolueaza e populat de cei care pot definiti ca prosti deoarece au un coeficient de inteligenta mai mic.

    Apare totusi o problema. In cartea sa The Basic Laws of Human Stupidy (Legile fundamentale ale prostiei umane) Carlo M. Cipolla defineste prostia foarte sugestiv spunand ca un prost este o persoana care cauzeaza pierderi unui individ sau grup de indivizi fara a castiga nimic in schimb ,suferind uneori piederi in urma actiunilor sale ( el o numeste Regula de Aur ) si mai spune ca probabilitatea ca un anumit individ sa fie prost este independenta de orice alta insusire a persoanei respective, consecinta clara fiind ca persoane cu un coeficient IQ ridicat pot intra in categoria prostilor dupa modul in care actioneaza sau se comporta !!

    Cateva ziceri care au legatura cu prostia :

    1 ) Doua lucruri sunt infinite in lumea asta ,Prostia si Universul, dar de al doilea nu sunt atat de sigur, spunea Albert Einstein.
    2 ) Mama prostilor e toata vremea gravida. ( folclor )
    3 ) Daca Prostii sunt majoritatea de ce vor Desteptii democratie ? Un profesor de Politehnica Bucuresti.

    In ce priveste intrebarea ” Cum putem lupta cu prostia ?” raspunsul e unul singur, sa deschidem bine ochii, sa ne uitam atent la ce ( cine ) este in jurul nostru si sa gandim cu mintea noastra ( daca putem ) pentru ca o lume fara prosti e doar fantezie, iar mijloace de eradicare a prostiei nu s-au inventat inca si poate nici nu se vor inventa in viitorul mai apropiat sau mai indepartat !

  25. Prostii nu fac bombe atomice. Nici gain-of-function research. Nici nu inventeaza ideologii. Nici nu produc articole „stiintifice” coafate astfel incit sa fie acceptate la publicare in reviste de mare prestigiu. Prostii nu dezinformeaza si nu manipuleaza popoare intregi pentru a le transforma in consumatori captivi sau in votanti captivi.

    Prostii sint insa bombardati cu tone de divertisment ideologizat pe toate canalele si prin toate mijloacele: televizor, retele sociale, competitii sportive, muzica de caverna, filme, pornografie etc., pentru ca in timpul in care nici nu trag la saiba si nici nu dorm sa nu le mai ramina nici macar un minut in care sa cada pe ginduri, sa mediteze, ori sa deschida o carte. Ar putea sa li se nasca idei in cap.

    Prostii se uita in fiecare seara la televizor, nu rateaza nici un serial, merg la cinema, pe stadioane – unde citiva fac sport si zeci de mii, in tribune, maninca pizza, beau bere, stau in fund, se ingrasa si se uita. Prostii merg la razboi ca sa-i omoare pe dusmanii care le-au fost aratati la televizor. Sau la vot, ca sa nu iasa ticalosii care, au aflat ei de la televizor, vor sa le ia caii de la biciclete.

    Prostii sint majoritari. There’s a sucker born every minute (In fiecare minut se naste un fraier).

    Pe ei se bazeaza democratiile moderne si cu ei se cistiga alegerile. Fara participarea lor la vot publicitatea politica si campaniile electorale costisitoare nu ar avea nici un rost.

    Fara prosti alta ar fi situatia si cu bancile si cu banii creati de acestea out of thin air („Bine că oamenii din această țară nu înțeleg sistemul nostru bancar și monetar, pentru că, dacă l-ar înțelege, cred că s-ar porni o revoluție până mâine dimineață.”– Henry Ford)

    Pe scurt: nu prostii sint vinovati de mizeria din lume, iar diabolizarea lor pentru ca se comporta asa cum au fost educati, programati si conditionati e doar o tehnica de distragere a atentiei sau de limitare a pagubelor (damage control).

  26. „Nu sunt prea destept, dar cand ma uit in jur parca prind curaj” (Ion Creanga). Putem lupta cu prostia printr-o educatie solida, bazata pe stiinta reala, nicidecum inventata asa cum se incearca astazi politizarea stiintei in scolile occidentale printr-o propaganda sustinuta subtil care „modeleaza” spiritele in functie de corectitudinea politica.
    Nu doar in Romania exista prostie, ci si in alte democratii consolidate si avand traditii de secole si chiar mii de ani. Problema este ca la noi prostia s-a cronicizat, iar astazi incep sa apara si niste metastaze in societate.
    Din pacate, intaiul nostru dregator de tara (administratorul Romaniei) nu a reusit sa creeze o Romanie educata asa cum a promis acum multi ani si intre timp „gandu-l poarta zeci de veacuri inainte”, la pozitii mai inalte de la varful aliantelor occidentale. Atunci cand nu-ti iubesti propriul popor, cand nu reusesti sa iti protejezi propriul popor de prostie si cand ii pui bete-n roate prin incurajarea coruptiei timp zeci de ani, cum ai putea sa protejezi mult mai multe popoare de alte pericole si cum ai reusi sa aperi valorile lumii occidentale prin cea mai inalta pozitie la varful NATO?
    Se pare ca la romani prostia este ciclica, pe cand la alte popoare mult mai educate este liniara, asadar trebuie umblat la setarile acestui popor, la reglajul moral fin, pentru ca eu cred ca prostia apare datorita lipsei moralitatii, iar cele doua se completeaza bine.

  27. Dacă nu cumva forumul este moderat cu atenție de cineva este remarcabil că din comentarii lipsesc invectivele și atacurile la persoana comentatorilor sau a autorului (atât de obișnuite pe foruri). Deci cel puțin proștii agresivi au ocolit articolul. Că dacă l-ar fi citit sigur s-ar fi enervat și ar fi reacționat în stilul lor caracteristic. Înseamnă că și proștii au un instinct (că bun simț ar fi prea mult spus) care îi face să evite subiectul. Poate că nu ar strica să le punem mai des oglinda în față -ca demers educativ.

  28. PROST, PROASTĂ, proști, proaste, adj. , s. m. și f. 1. Adj. , s. m. și f. (Om) lipsit de inteligență, fără judecată, fără minte; nătărău, nerod, tont, … (dex)
    Cred ca se confunda prostia cu nesimtirea, ipocrizia. Este o aberatie sa spui ca Adrian Paunescu sau Euen Barbu erau prosti. Nu contest nesimtirea si ipocrizia lor. Sunt de acord cu prostia reprezentantilor comunismului gen Suzana Gadea. Dar si printre propagandistii si activistii comunisti sau urmasii acestora au existat si nesimtiti si ipocriti, prosti in acceptiunea autorului. Cu ce e mai „destept” (parca asta este antonimul de la prost) sau mai putin ipocrit autorul acestor randuri, scolit in vest pe banii comunistilor care vine si ne da lectii de democratie. N-am citit nicaieri vreo dezicere de activitatea comunistoida a tatatalui sau.

    • Prostia exista de cand e Lumea si nu elimina nimic. Omenirea a iesit din caverne si isi da cu pararea pe net tocmai pentru ca prostia nu poate elimina nimic, in special „viitorul”. E admirabil ca cei <20% care au minte ne-au adus pe toti aici, prosti sau destepti.

  29. Prost sa fii noroc sa ai ne zice partial o veche zicala romanesca .Prostul nu e prost destul daca nu e si fudul ne zice alta .„Prostia omeneasca ”adusa in fata noastra prin povestioarele lui Creanga este si ea cunoscuta .Unii inca mai vor sa aduca cu tirna soarele in casa .Ce sa facem ?Asa e si cu neamul prost .Zicerea „Prost de bubuie ”ne incinta inca sufletele atunci cind este vorba despre altul .Prostanacul sau Gogomanul par a fi cam acelasi lucru .Alintul adus fiecarui prost transformat in prosticut face parte din dorinta fiecaruia . Cum lenesul mai mult alearga si prostul mai mult pagubeste inca ne adie gindurile nu putem decit sa acceptam , cu totii, nevoia umanitatii atasata mintii scurte sau a celor atit de saraci cu duhul ca doara stiut este ca doar a lor va fi Imparatia Cerurilor .Cum alorlalti de la mai pleaca uneori „ mintea cu sorcova „ nu le ramine decit Iadul sa il acceptam si pe Sckaraoski ce are pregatite cazanele cu smoala(bitumul nu era inventat) spre a pedepsi pe aia ce inca nu le vine „mintea la cap”.Cap sau Pajura asta este jocul .Si ca esti prost si ca nu esti totuna-i .Mereu se va gasi unul fie mai prost ca tine fie altul olecuta mai destept .

  30. „Cum putem lupta cu prostia?”

    …Probabil, prin educație. Educația în România continuă să fie neglijată, iar învățământul este subfinanțat și excesiv politizat.

  31. Chiar daca zece milioane de bogdaprosti susțin o prostie, tot prostie rămâne. Ca și licheaua, prostia e o persoană care nu călătorește singură, căutând să fie însoțită de câte cineva „prost de bun” sau „bun până la prostie”, care să-i lumineze pașii de soldat dezertor de la bunele moravuri. Culmea prostiei e comportamentul de neam prost din prostii de o prostie enciclopedică. Or, neamul prost din ei se uită cu ingamfare la toți cei care nu le împărtășesc opiniile lor fehrmeee și poveștile proaste. Din nefericire, trebuie să recunoaștem că prostia este un dat de la natură. De-aici și opinia că la la noi sub fiecare bolovan se ascunde o comoară de prostie. De-aici, probabil, se declanșează, năpraznic, ghinionul românesc. Prostia nu are unitate de măsură. Prostia poate fi chiar un’dat’natural; o trăsătură (o „zestre”) a mediului din care provin prostii cu vocație. Culmea prostiei – să rămână așa, mult mai complexă decât ofensa. Nemuritoare și imortală!

  32. sa nu uitam de “profesorul de desemn” :
    “Ușor conduci pe un netot
    Dar mai ușor pe cel cuminte.
    Pe-un semidoct, nici tu, Părinte,
    Nici zeii cerului nu pot!” (Anton Holban)

    • @Alexandru _ „sa nu uitam…”

      … De Brexit, spre exemplu, sau că domnul D Trump are mari șanse să redevină președintele celei mai mari democrații din lume.

      Manipularea bine făcută este întotdeauna eficientă, iar cât de bine este făcută depinde doar de bugetul alocat, după cum a demonstrat domnul Dominic Cummings. Puteți să-i spuneți marketing [politic], dacă vă place mai mult denumirea aceasta.

    • ” Folly, thou conquerest, and I must yield!
      Against stupidity the very gods
      Themselves contend in vain. ”

      Friedrich Schiller, (The Maid of Orleans) (1801), Act III, sc. vi

  33. Din neintelese motive comentariul despre prostirea romanilor creduli de catre concetateni ne-ai nostri inzestrati intelectual si nativ amorali, nu a fost publicat.
    Ar trebui poate sa subliniem faptul ca vorba „prost” in mediul taranesc traditional crestin din numeroase regiuni din tara noastra ( Campululg de Arges , Campululng Moldovenesc, Banat, in comunitatile lipovenilor) nu se folosea fiind inlocuita cu cuvantul „simplu”.
    Prin educatie si de teama sa nu fie mustrat de Preot taranul nu il numea pe omul simplu, prost, cu toate ca fiind un cuvant de origina slava, tot simplu insemna.
    Este interesant cum s-a strecurat in vocabularul limbii romane cuvantul tampit, din dialectul idiş pronuntat in comunitate ” tipşii” טִפּשִׁי, Seineanu.
    Tamputu-i incurabil fff modest intelectual , ceea ce nu il impiedica sa evolueze social si politic prin sustinerea familiei/comunitatii..
    Elena Petrescu /Ceausescu doctor in chimie, savant de renume mondial reprezinta emblema tampeniei absolute impusa poporului roman de cei care stiau sa faca diferenta intre a fi simplu si a fi tampit.
    Viorica Dancila si Diana Sosoaca apartin altei categorii nocive, inrudite cu cea a clanului comunist care puieste si prospera international.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. În curând îi va apare la editura Humanitas un nou volum cu titlul „Aventura ideilor”. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro