Duminică s-a produs un adevărat cutremur în politica din Ungaria, dar semne au existat. Un partid politic minuscul, condus de un necunoscut, a scos din scenă partidele de opoziție și a devenit o alternativă reală la guvernarea Fidesz.
În campania pentru alegerile europarlamentare, prim-ministrul Viktor Orbán și-a chemat susținătorii să „ocupe Bruxelles-ul”, însă partidul său a înregistrat la urne cel mai slab scor electoral de la integrarea în UE. În schimb, partidul Tisza condus de Péter Magyar, cu doar 19 membri, obține nu mai puțin de 30% din sufragii și redesenează scena politică maghiară.
„Nu vă temeți!” le transmite Péter Magyar maghiarilor, inspirat din cuvintele considerate deviza programului pontificatului lui Ioan Paul al II-lea.
Dar cine este cel care se consideră a fi doar „scânteia care poate să pornească motorul” unei țări capturate de un partid monolit vechi de 36 de ani?
În 2 februarie 2024, opinia publică ungară era zguduită după ce s-a aflat că președinta republicii, Katalin Novák, îl grațiase pe directorul adjunct al unui Centru de plasament pentru copii, condamnat pentru complicitate cu directorul condamnat pentru pedofilie. După prima demonstrație de protest în care i s-a cerut demisia, în 10 februarie președinta demisionează din funcție, fiind urmată de fostul ministru al justiției, Judit Varga, care demisionează din Parlament și se retrage din viața publică.
A doua zi, Péter Magyar, fostul soț al fostei ministre Judit Varga, anunță pe o rețea de socializare că demisionează de îndată din toate funcțiile deținute în companiile de stat deoarece „nu dorește să facă parte, niciun minut, dintr-un regim în care adevărații responsabili se ascund sub fustele unor femei”.
Deși era complet necunoscut de opinia publică maghiară, presa insistă ca avocatul de 43 de ani să-i acorde un interviu. Cu acest prilej, Péter Magyar precizează că este membru al partidului de guvernământ (Fidesz) încă din studenție, dar nu este politician, și că a fost până în 2018 funcționar public și raportor al guvernului de la Budapesta la Parlamentul European. Totodată, critică dur funcționarea guvernului, vorbește despre corupție și presiunile exercitate asupra sa din partea membrilor guvernului, dar și despre funcționarea propagandei.
Magyar susține că este cunoscut drept critic din interior, al regimului Orbán și că a atras adesea atenția asupra oligarhilor Fidesz, partidul devenit o afacere de familie a prim-ministrului. La întrebarea reporterului dacă va urca pe scena politică, Magyar răspunde că „este o glumă proastă această posibilitate”, dar nu ascunde faptul că „vrea schimbare și ca țara să se îndrepte într-o direcție bună”. Apoi spune răspicat: „deși pare a fi un sistem osificat, acest regim nu este atât de stabil pe cât pare din exterior”, iar „o situație aparent fără speranță se poate schimba foarte repede”. În doar câteva ore, interviul este vizionat de sute de mii de persoane, iar necunoscutul Péter Magyar este încurajat să accepte un rol în politica maghiară. Duhul nu mai poate fi închis înapoi în sticlă.
În 15 martie, cu prilejul zilei naționale, în fața a zeci de mii de maghiari adunați la chemarea sa, Péter Magyar anunță mai întâi crearea unei mișcări civice, „Talpra magyarok!” (Maghiari, ridicați-vă!), având ca scop apărarea drepturilor și libertăților maghiarilor. În 10 aprilie, el anunță și numele partidului pe care l-a preluat pentru a putea participa în alegeri. Este vorba despre Tisza, Tisztelet és Szabadság Párt (Partidul Cinste și Libertate), un partid de centru la care pot să adere toți „oamenii de bună credință care doresc să lucreze pentru patria lor”, fiind „nevoie de 10.000 de Meșteri Manole care din nimic vor construi o țară nouă”.
Institutele de sondare cotează deja noul partid Tisza cu 13-26% intenție de vot, iar Péter Magyar anunță participarea la alegerile europarlamentare și parțial la cele locale, un sistem public de recrutare a candidaților pentru PE și aderarea la PPE după alegeri. „Să arătăm că noi conservatorii, social-democrații și liberalii suntem în primul rând maghiari, că împreună putem să schimbăm viitorul țării noastre și să construim o Ungarie a cetățenilor, europeană, suverană, modernă. Oricât de mult a redus FIDESZ pilonii importanți ai democrației și ai statului de drept și și-a cimentat în funcții publice cadrele de încredere, deși cheltuiește sute de miliarde anual pentru propagandă, tot poate fi învins în alegeri”, susținea avocatul Magyar.
În timp ce puterea îl acuză că este de stânga, agresor de femei, finanțat de Soros, omul Ursulei Von der Leyen și susținător al războiului, Péter Magyar devine în scurt timp un „fenomen”, dominând discursul public din Ungaria. Unii vorbesc deja despre „fenomenul lebedei negre”, care poate aduce schimbarea într-o țară ai cărei „locuitori doresc să aparțină UE, iar elita politică se îndreaptă către Răsărit”. Cu toate acestea, presa și elita maghiară din Transilvania ignoră complet subiectul.
După mai multe demonstrații masive de protest antiguvernamentale, organizate la Budapesta, Magyar cheamă cetățenii la adunări publice în toate județele țării. În 17 aprilie, începe o campanie fără precedent în Ungaria, cutreieră țara în lung și-n lat, ținând câte patru, cinci discursuri zilnice de pe platforma unei camionete tricolore. Toate acestea, spune Péter Magyar, „pentru a întâlni provincia maghiară, ca să discute despre schimbare, despre viitorul comun și despre faptul că împreună pot elibera Ungaria”. Zeci de mii de locuitori ai satelor și orașelor îl aclamă în cele 192 de localități, iar declarațiile privind decizia aderării la procuratura UE, desființarea ministerului propagandei și înființarea unui minister al educației și unul al sănătății sunt foarte bine primite.
Péter Magyar le vorbește zilnic celor prezenți și miilor de urmăritori în direct de pe rețelele de socializare despre un stat eșuat, în care au ajuns 40.000 de miliarde de forinți de la aderarea la UE, dublu față de cât a fost nevoie pentru reconstruirea Germaniei după război, dar Ungaria este astăzi a doua cea mai săracă țară din UE și cea mai coruptă dintre țările membre.
Totodată, Magyar constată cu bucurie că tinerii sunt interesați de politică și că participă la demonstrațiile de protest doar pentru că un om a spus că „e destul”. Liderul Tisza promite eliminarea centralizării din sănătate și educație, a angajărilor aranjate din ministere, precum și desecretizarea documentelor regimului postcomunist, pentru a înțelege cum au fost distruse partide politice, cum au intrat unii în guverne, cum acționează unii inclusiv acum în relația cu Rusia, pe cine și cu ce îi șantajează.
„Să începem cu pași mici: mai întâi să depășim România”, spune Magyar, atunci când vorbește despre recâștigarea încrederii într-o Ungarie în care sufletele și coloanele vertebrale ale oamenilor au fost distruse de regimurile Kádár, Orbán și celelalte, în care procurorul general este membru fondator al partidului de guvernare, iar televiziunea publică servește numai pentru propaganda Fidesz.
Cel care, în urmă cu numai patru luni, își împărtășea opiniile politice doar familiei și prietenilor, scutură acum regimul autocratului Viktor Orbán. După alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, în Ungaria a început dansul.
Aceeași Mărie cu altă pălărie
Partidele aflate la putere se erodeaza, spre deosebire de cele din opozitie, scorul obtinut de Fidesz e o performanta. Magyar nu-i pare de stanga (poate ma insel), ceea ce inseamna ca Ungaria are viitor.
Democratia, alegerile, presa libera sunt o povara pentru comunisti. Comunistii verzi si renew au pierdut foarte multi alegatori in Europa.
foarte interesant. se pare ca nu e totusi chiar asa usor sa iei un stat pe persoana fizica chiar daca controlezi si justitia, si presa, si modifici si constitutia. este bine ca democratia mai are inca ceva de spus si in conditiile astea. multumesc pentru articol. köszönöm!
Un fenomen interesat.
Merita urmarit indeaproape.
Totusi, nu cred ca schimba politica si tezele maghiromane. Vom vedea!
Sper sa depaseasca Romania si sa ne ajute sa-l egalam!
Totuși, cine plătește muzica și dansul? Că trebuie bani mulți pentru a-l înfrânge pe V. Orban.. .
Ce ne facem Mister Kelemen Hunor ? Ne piere marele “vorba-n” ! Și rămâne biata minoritate de izbeliște ! Sau trecem cu “arme și flamuri” (fluturande) în tabăra lui Peter invingatorul, care va lupta pentru ca Ungaria să depășească România și, deci, va tăia ajutoarele pentru UDMR, ca să nu sprijine, indirect, economia cu care va lupta. Grea viața! Grea decizie !
1) Nu inteleg de ce taraste totusi Romania in discutie in mod inutil. 2) Cred ca nu a primit inca memoul ca toata europa vireaza spre dreapta, cu sanse majore de disolutie.
Alegătorii maghiari au avut ocazia să facă schimbarea în urmă cu un an. Au ales să sprijine cu un vot masiv politica prorusa și antieuropeana a partidului Fidesz. Probabil că ideile domnului Magyar coaguleaza categoriile de cetățeni care s-au opus și anul trecut lui Orban și care acum se simt marginalizați. Altfel, se poate constata aceeași exaltare tipică, vorbe mari, indignare și acțiuni intempestive specifice temperamentului sangvinic al vecinilor. De remarcat totuși, referirea la rolul speranței și al hazardului in restabilirea unui echilibru social și politic ce pare a fi deteriorat iremediabil.
Numele ”Tisztelet és Szabadság Párt” nu înseamnă Partidul Cinste și Libertate ci Partidul Respect și libertate.
Deocamdată, această formațiune nu constituie o opoziție față de regimul autocratic ci cel mult un concurent al regimului personal al lui Viktor Orbán, un fel de „fidesz reformat”, cam așa cum grupul Iliescian a fost un ceușism reformator în cadrul regimului ceușist.
Exact. Il cunosc pe Peter Magyar din 2009 inainte de a doua „descalecare” a lui Orban la putere. Pe vremea aceea era un tanar entuziat fata de oportunitatea oferita Fidesz de gafa groteasca a lui Gyurcsany …. De asemenea, era unul din cei din Fidesz care nu avea din start o atitudine de dispret fata de romani, tipica pentru garda veche de genul Orban, Kover, Zsolt Nemeth, Szajer sau Ader…
Sa vedem ce se va intampla….
Nu mi-as face iluzii, anti-Orban nu inseamna, automat, anti-orbanism.
Mai degraba, un experiment de „orbanism cu fata umana”, ca alternativa la orbanismul ce se erodeaza, inevitabl. Stapanii sunt aceiasi.
Dar, de ce, acest politician maghiar spune : „Să începem cu pași mici: mai întâi să depășim România”? De ce este atât de important pentru imaginarul maghiar acest lucru? Și ce înseamnă această afirmație pentru viitorul relațiilor româno-maghiare? Când vom învăța să depășim o astfel de ranchiună drapată în rivalitate ? Pentru România, dar și relația acesteia cu Ungaria, afirmația de acest gen a acestui politician nu e de bun augur.