„În practică, să trebuiască să convingi două treimi dintre membrii BoP[1] să se opună direct lui Trump în diverse chestiuni înseamnă o ștachetă de blocare mult prea ridicată. Acei membri care vor ieși din rând riscă umilința diplomatică de a fi concediați de Trump ca și cum ar fi concurenți la emisiunea «Ucenicul». Acesta a revocat deja invitația transmisă Canadei, după ce discursul de la Davos al prim-ministrului Mark Carney a cerut puterilor medii să dezvolte o mai mare autonomie strategică.”[2] – Hugh Lovatt[3] – „Welcome to the jungle: Trump’s Board of Peace goes global”
Istoria este o poveste care are un aparent început și se dezvoltă apoi organic, într-o succesiune liniară de evenimente până în prezent. Pe fond, însă, povestea pe care ne-o prezintă istoria este la fel de mult o anticipare a viitorului, precum este o lecție desprinsă din evenimentele trecutului. Să luăm un exemplu, doar aparent lipsit de semnificație istorică.
„Organizația Internațională Romani Union – IRU, al cărei președinte este Regele Internațional al Romilor, domnul Dorin Cioabă, a decis transmiterea unei scrisori oficiale de adeziune către noul Consiliu al Păcii, recent înființat de Președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump.” Citind acest comunicat transmis presei[4] de „regele romilor de pretutindeni”, Dorin Cioabă, nu puțini au lăsat să le scape un zâmbet condescendent.
Ar trebui să știm că International Romani Union – IRU „este membră a Organizației Națiunilor Unite de peste 40 de ani”. După ce, la Davos, s-a constituit oficial „Board of Peace”[5], Dorin Cioabă și-a propus să inițieze contacte la nivelul Casei Albe pentru ca IRU să adere la noua organizație, dar și în speranța că ar putea fi primit în Biroul Oval pentru a susține cauza romilor din Statele Unite.
„Considerăm că și în această nouă structură ar trebui să fim reprezentați, pentru a apăra și proteja drepturile națiunii rome. Națiunea romă este răspândită la nivel global, inclusiv în statele care au aderat și care urmează să adere la noul Consiliu al Păcii”, spune Dorin Cioabă. „Așa cum avem la ONU statut de reprezentare ca națiune fără teritoriu, cred că putem găsi înțelegere și la Consiliul Păcii. Situația este foarte serioasă”, continuă Dorin Cioabă.” Tot mai mulți romi au migrat spre Statele Unite. Au încercat să-și facă un viitor acolo, să-și găsească de lucru, sperăm să nu fie expulzați. Asta aș vrea să vorbesc cu președintele Trump, să nu fie expulzați romii, să nu fie excluși din societate, vreau să găsim o soluție pentru ei să rămână legal în SUA.”
Termenul de „națiune fără teritoriu”, evocat de Dorin Cioabă, nu apare pentru prima oară în istorie. În octombrie 1925, s-a întrunit la Geneva primul Congres al Naționalităților Europene, ca principal organism internațional interbelic care susținea drepturile minorităților. Conduși de Ewald Ammende, 45 de delegați din 12 țări au încercat să reformeze sistemul de protecție a minorităților al Ligii Națiunilor, cerând autonomie culturală pentru minoritățile etnice din statele succesoare din Europa Centrală și de Est.
Congresul a servit ca „parlament al minorităților europene” și a funcționat între anii 1925 și 1939, pentru a susține interesele minorităților pe scena internațională. Congresul și-a propus să reunească minoritățile naționale organizate din întreaga Europă, cu sediul principal la Viena. Cât despre Ewald Ammende, acesta era un jurnalist german din Țările Baltice, mai precis din Estonia.
La momentul constituirii Societății Națiunilor, Conferința pentru Pace de la Paris a reglementat statutul Tratatelor Minorităților ca principal instrument de protecție a minorităților din nou constituitele state naționale din Europa Centrală și de Est.
Tratatele Minorităților erau mandate ale Societății Națiunilor și declarații unilaterale făcute de țările care solicitau aderarea la Societatea Națiunilor, care confereau drepturi fundamentale tuturor locuitorilor țării, fără distincție de naștere, naționalitate, limbă, rasă sau religie. Țara în cauză trebuia să recunoască clauzele tratatului ca legi fundamentale ale statului și ca obligații de interes internațional plasate sub garanția Ligii Națiunilor. Majoritatea tratatelor au intrat în vigoare după Conferința de Pace de la Paris.
Așa cum atrage atenția Hannah Arendt[6], aceste Tratate pentru protecția Minorităților aveau sens pentru minorități care aveau legături etnice cu un stat național, dar existau și minorități, precum evreii sau romii, pentru care nu exista corespondent un stat național constituit.
„Congresul Grupurilor Naționale Organizate din Statele Europene” sau „Congresul Naționalităților Europene”, inițiat de un minoritar etnic german, a avut ca membri entuziaști un număr important de reprezentanți ai comunităților evreiești din Europa și nu numai. O minoritate etnică care nu se simțea protejată de mecanismele Societății Națiunilor, așa cum astăzi „International Romani Union” consideră că apartenența Board of Peace ar putea fi mai eficientă, într-o viitoare lume fragmentată, decât ONU în protecția „minorităților fără teritoriu”.
CARTA BOARD OF PEACE
După discursul susținut de Donald J. Trump la Davos, jurnalistul Cristian Tudor Popescu posta pe contul său de social media[7]:
„Președintele Pământului
«Toți sunteți datori Statelor Unite». «Fără Statele Unite nimeni n-ar mai avea o țară». «Statele Unite țin lumea pe linia de plutire».
Atât rețin din puhoiul de vorbe aruncat de Trump peste lume. Pe cale de consecință, cred că regele Americii, acum, că nu-l mai interesează Nobelul pentru Pace și, pentru moment, al treilea mandat la Casa Albă, vrea ca zisul lui Consiliul pentru Pace să fie, de fapt, Consiliul Mondial, iar El, președintele planetei Pământ.”
Exagera Cristian Tudor Popescu? Probabil cel mai potrivit ar fi să ne pronunțăm după ce parcurgem, fie și în parte, Carta[8] semnată de cei 19 lideri ai statelor care au participat la Davos la constituirea „The Board of Peace” – BoP.
MISIUNEA BOARD OF PEACE (Capitolul I – articolul 1)
[The Board of Peace /] Consiliul Păcii este o organizație internațională care urmărește să promoveze stabilitatea, să restabilească o guvernare fiabilă și legală și să asigure o pace durabilă în zonele afectate sau amenințate de conflict. Consiliul Păcii va îndeplini funcții de consolidare a păcii în conformitate cu dreptul internațional și care pot fi aprobate în conformitate cu prezenta Cartă, inclusiv dezvoltarea și diseminarea celor mai bune practici care pot fi aplicate de toate națiunile și comunitățile care caută pacea.
CALITATEA DE MEMBRU ȘI RESPONSABILITĂȚI (Capitolul II – articolele 2.1 – 2.2)
Calitatea de membru al Consiliului pentru Pace este limitată la statele invitate să participe de către Președinte și începe la notificarea faptului că statul a consimțit să fie obligat prin prezenta Cartă, în conformitate cu Capitolul XI.
(a) Fiecare stat membru va fi reprezentat în Consiliul pentru Pace de către șeful statului sau al guvernului său.
(b) Fiecare stat membru va sprijini și va asista operațiunile Consiliului pentru Pace în conformitate cu autoritățile lor juridice interne respective. Nimic din prezenta Cartă nu va fi interpretat ca acordând Consiliului pentru Pace jurisdicție pe teritoriul statelor membre sau impunând statelor membre să participe la o anumită misiune de consolidare a păcii, fără consimțământul acestora.
(c) Fiecare stat membru va îndeplini un mandat de cel mult trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei Carte, sub rezerva reînnoirii de către Președinte. Mandatul de trei ani nu se va aplica statelor membre care contribuie cu mai mult de 1.000.000.000 dolari SUA în fonduri în numerar la Consiliul pentru Pace în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei.
GUVERNANȚA – PREȘEDINTELE (Capitolul III – articolele 3.2 – 3.3)
(a) Donald J. Trump va fi președinte inaugural al Consiliului pentru Pace și, separat, va fi reprezentant inaugural al Statelor Unite ale Americii, sub rezerva prevederilor Capitolului III.
(b) Președintele va avea autoritatea exclusivă de a crea, modifica sau dizolva entități subsidiare, după cum este necesar sau adecvat pentru îndeplinirea misiunii Consiliului pentru Pace.
Președintele va putea desemna în orice moment un succesor pentru funcția de președinte. Înlocuirea președintelui poate avea loc numai în urma demisiei voluntare sau ca urmare a incapacității, astfel cum este stabilită prin vot unanim al Consiliului Executiv, moment în care succesorul desemnat de președinte va prelua imediat funcția de președinte și toate atribuțiile și autoritatea rezervate președintelui.
CONSILIUL EXECUTIV (Capitolul IV – articolul 4.1)
(a) Consiliul Executiv este selectat de Președinte și este format din lideri de talie mondială.
(b) Membrii Consiliului Executiv vor avea un mandat de doi ani, putând fi demiși de către Președinte și reînnoiți la discreția acestuia.
(c) Consiliul Executiv va fi condus de un Director Executiv nominalizat de Președinte și confirmat prin vot majoritar al Consiliului Executiv.
(d) Directorul Executiv va convoca Consiliul Executiv la fiecare două săptămâni în primele trei luni de la înființare și ulterior lunar, cu ședințe suplimentare convocate după cum consideră oportun Directorul Executiv.
(e) Deciziile Consiliului Executiv se iau cu majoritatea membrilor săi prezenți și votanți, inclusiv Directorul Executiv. Astfel de decizii intră în vigoare imediat, putând fi exercitate drept veto de către Președinte în orice moment ulterior.
(f) Consiliul Executiv își stabilește propriul regulament de procedură.
STATUT JURIDIC (Capitolul VI)
(a) Consiliul Păcii și entitățile sale subsidiare posedă personalitate juridică internațională. Acestea vor avea capacitatea juridică necesară pentru îndeplinirea misiunii lor (inclusiv, dar fără a se limita la, capacitatea de a încheia contracte, de a dobândi și de a înstrăina bunuri imobile și mobile, de a iniția proceduri judiciare, de a deschide conturi bancare, de a primi și de a distribui fonduri private și publice și de a angaja personal).
(b) Consiliul Păcii va asigura acordarea privilegiilor și imunităților necesare pentru exercitarea funcțiilor Consiliului Păcii și ale entităților sale subsidiare și ale personalului, care vor fi stabilite în acorduri cu statele în care operează Consiliul Păcii și entitățile sale subsidiare sau prin alte măsuri care pot fi luate de aceste state în conformitate cu cerințele lor juridice interne. Consiliul poate delega autoritatea de a negocia și încheia astfel de acorduri sau înțelegeri funcționarilor desemnați din cadrul Consiliului Păcii și/sau al entităților sale subsidiare.
INTERPRETAREA ȘI SOLUȚIONAREA LITIGIILOR (Capitolul VII)
Litigiile interne dintre membrii Consiliului pentru Pace, entități și personal, cu privire la aspecte legate de Consiliul pentru Pace, trebuie soluționate prin colaborare amiabilă, în conformitate cu autoritățile organizaționale stabilite prin Cartă, iar în aceste scopuri, Președintele este autoritatea finală în ceea ce privește sensul, interpretarea și aplicarea prezentei Carte.
REZOLUȚII SAU ALTE DIRECTIVE (Capitolul IX)
Președintele, acționând în numele Consiliului pentru Pace, este autorizat să adopte rezoluții sau alte directive, în conformitate cu prezenta Cartă, pentru a pune în aplicare misiunea Consiliului pentru Pace.
BOARD OF PEACE – ÎNCEPUTURILE
Consiliul de Securitate ONU, prin Rezoluția 2803[9] adoptată în data de 17 noiembrie 2025, saluta înființarea Consiliului pentru Pace ca administrație de tranziție cu personalitate juridică internațională, care va stabili cadrul și va coordona finanțarea reconstrucția Fâșiei Gaza. Rezoluția a trecut cu abținerile la vot ale membrilor permanenți China și Rusia.
Organizația Națiunilor Unite a autorizat „Board of Peace” și statele membre să înființeze o forță internațională de stabilizare temporară în Fâșia Gaza, care să fie desfășurată sub un „comandament unificat acceptabil”, cu forțe furnizate de statele participante, în strânsă consultare și cooperare cu Republica Arabă Egipt și Statul Israel, și să utilizeze „toate măsurile necesare pentru a-și îndeplini mandatul în conformitate cu dreptul internațional”.
În documentele Consiliului de Securitate al ONU se vorbește exclusiv despre stabilizarea Fâșiei Gaza și despre dialogul israelo-arab. Nimic despre o eventuală lărgire a cadrului de acțiune al acestui Consiliu al Păcii. Aceasta este o idee exclusivă a liderului Donald J. Trump, dezbătută formal în sau impusă și echipei sale, care ar extinde mandatul „Board of Peace” – BoP către abordarea oricărei cazuistici i-ar trece prin cap liderului de la Casa Albă.
Așadar, Donald J. Trump, concomitent cu anunțul public asupra misiunii unei BoP+, pe care a gândit-o și sub pretenția că are deja în spate mandatul Consiliului de Securitate al ONU, a trimis invitații către liderii a 60 de state, pentru a adera la constituirea acestui Consiliu și a participa în Elveția, la Davos, la semnarea Cartei care va consfinți lansarea sa.
„I heard about the peace summit. I was like, is that «P-I-E-C-E?» You know, a little piece of Greenland, a little piece of Venezuela”, este gluma cu care Elon Musk întâmpina, tot la Davos, într-o dezbatere cu Larry Fink[10], demersul președintelui Donald J. Trump, chiar în ziua în care, pe o altă scenă a Forumului, liderul american oficia alături de alți 19 lideri de state semnarea documentelor.
Cu o zi înainte, chestionat de presă, Donald J. Trump se lăsa antrenat de visul său și, la întrebarea dacă ceea ce-și dorește de fapt este ca BoP să înlocuiască Organizaţia Naţiunilor Unite, a răspuns cu un zâmbet ștrengăresc: „S-ar putea. Nu este foarte utilă. Sunt un mare admirator al potențialului ONU, dar aceasta nu și-a atins niciodată potențialul. ONU ar fi trebuit să rezolve toate războaiele pe care le-am rezolvat eu. Nu m-am adresat niciodată lor, nici măcar nu m-am gândit să o fac.”[11]
Pentru că nimeni nu știe când Donald J. Trump vorbește serios și când nu, cei care au ales să participe la semnarea documentelor au rămas pe poziții. Este vorba despre liderii statelor: Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Bahrain, Indonezia, Iordania, Kazahstan, Kosovo, Maroc, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Uzbekistan.
Din Uniunea Europeană au participat la semnare Viktor Orbán, evident, și premierul demisionar al Bulgariei, Rosen Jeliazkov, care, după scandalul generat ulterior în țară, pare să nu se fi consultat cu nimeni.
Au acceptat să devină membri ai BoP, dar nu au participat la Davos la semnarea Cartei liderii statelor: Albania, Belarus, Israel, Kuweit, Vietnam și Cambogia.
A FI SAU A NU FI MEMBRU AL „WORLD BOARD”?
Președintele României, Nicușor Dan, a primit invitația președintelui Statelor Unite de a se alătura ca membru fondator al „Board of Peace”. Dar România, spre deosebire de Bulgaria sau Ungaria, singurele state europene prezente la ceremonia de la Davos, a decis să își facă bine temele înainte de a lua o decizie – cel puțin acesta este mesajul transmis public de președintele Nicușor Dan.
Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde a organizat un sondaj de opinie în intervalul 22 – 23 ianuarie ac., pentru a măsura opinia cetățenilor cu privire la acest subiect: ar trebui sau nu ca România să se alăture „Board of Peace”?
Măsurătoarea arată că 44% dintre cei intervievați consideră că ar trebui să aderăm la „Board of Peace”, iar 36% dimpotrivă. Sub rezerva că este puțin probabil ca din cei 820 de respondenți mai mult de 1% să fi citit prevederile Cartei, cred că nu exagerez când apreciez că aceste răspunsuri au fost masiv influențate de mass media ideologizată și de mesajele difuzate de diverse grupuri interesate prin intermediul social media.
Primele informații despre conținutul Cartei Consiliului Păcii au apărut, neoficial, duminică, 18 ianuarie ac.[12] Trei zile mai târziu, președintele PSD – cel mai influent partid din Parlament (istoric vorbind) și cel mai important membru al coaliției de guvernare – Sorin Grindeanu, era citat cu următoarea declarație:
„Când principalul furnizor de securitate pentru țara ta, în speță pentru România, îți adresează o invitație să participi la un Consiliu pentru Pace, spui da, fără rezerve și niciodată costurile nu sunt prea mari, atâta timp cât vorbim de securitate. Bun, și da, se găsesc sume, e vorba de un miliard, dacă nu mă înșel. Eu cred că până acum a acționat corect președintele. În sensul că știu, mâine sau poimâine e un Consiliu European, probabil vrea să vadă și punctele de vedere ale celorlalți din Consiliu, al celorlalți 26 de membri, după care trebuie să ne exprimăm, pentru că temporizarea nu face bine în acest punct de vedere.”[13]
Este singura poziție clară a unui lider de partid din România până la ora la care scriu. Președintele Nicușor Dan, chestionat de reprezentanții presei cu privire la modul în care se va lua decizia în România vizavi de invitația primită de la președintele Donald J. Trump, a declarat deunăzi:
„Analizăm compatibilitatea între modelul de cartă care este propus în momentul de față și obligațiile internaționale pe care România și le-a asumat semnând alte documente cum ar fi Cartea ONU. Deci asta este analiza importantă. Legat de miliardul acela, așa cum este propunerea de cartă în momentul acesta, pentru trei ani nu se pune problema ca România să plătească. Țările care sunt invitate, sunt invitate pentru trei ani și după aia mai vedem. Pentru moment, analiza este la Ministerul Afacerilor Externe, pentru că ei sunt responsabili de tratatele internaționale pe care România le-a semnat.”[14]
Cu alte cuvinte, pare că ne-am afla în plin proces instituțional de „decizie documentată”, în care s-a purces de la premisa că nu ardem de nerăbdare să fim membri cotizanți. În același timp, liderii noștri politici ar cam vrea ca România să fie parte, măcar trei ani, din BoP – aceasta fiind poziția de plecare, de care birocrația noastră (MAE, servicii secrete, consilieri guvernamentali și prezidențiali), eficientă cum o știm, va ține seama în etapa de redactare a documentelor suport decizie.
CÂT MAI EXISTĂ ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE…
„Într-o analiză datată 19 ianuarie și distribuită statelor membre UE, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și-a exprimat îngrijorarea față de concentrarea puterilor în mâinile lui Donald Trump. Carta Consiliului pentru Pace reprezintă un motiv de îngrijorare ținând cont de principiile constituționale ale Uniunii Europene și de autonomia ordinii juridice a UE, în contextul concentrării puterilor în mâinile președintelui Consiliului pentru Pace, arată analiza SEAE. De asemenea, documentul notează că noua structură se îndepărtează semnificativ de mandatul dat de Consiliul de Securitate al ONU în luna noiembrie.”[15]
După Consiliul European informal din ziua de 22 ianuarie ac., președintele consiliului, António Costa, a oferit o declarație din care am reținut următoarele aspecte[16]:
„Uniunea Europeană și Statele Unite sunt de mult timp parteneri și aliați. Am construit o comunitate transatlantică, modelată în cursul istoriei, ancorată în valori comune și dedicată prosperității și securității popoarelor noastre. Credem că relațiile dintre parteneri și aliați ar trebui gestionate într-un mod cordial și respectuos. Europa și Statele Unite au un interes comun pentru securitatea regiunii arctice, în special prin intermediul NATO. Uniunea Europeană va juca, de asemenea, un rol mai puternic în această regiune.”
„Toate acestea reflectă angajamentul nostru ferm față de principiile dreptului internațional, integrității teritoriale și suveranității naționale, care sunt esențiale pentru Europa și pentru comunitatea internațională în ansamblu. Aceste principii vor continua să ne ghideze acțiunile. (…) În același timp, Uniunea Europeană va continua să își apere interesele și se va apăra pe sine, statele sale membre, cetățenii și companiile sale împotriva oricărei forme de coerciție. Are puterea și instrumentele necesare pentru a face acest lucru și o va face dacă și când va fi necesar.”
„Avem îndoieli serioase cu privire la o serie de elemente din statutul Consiliului pentru Pace legate de domeniul său de aplicare, guvernanța sa și compatibilitatea sa cu Carta ONU. Suntem pregătiți să colaborăm cu SUA la implementarea Planului de Pace cuprinzător pentru Gaza, cu un Consiliu pentru Pace îndeplinindu-și misiunea de administrație tranzitorie, în conformitate cu Rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU.”
Nu am idee cum vor gestiona autoritățile noastre invitația transmisă de Donald J. Trump privind aderarea la BoP. Cu documentele în față, așa cum arată simplu poziția SEAE, suntem în afara cadrului Rezoluției 2083 din noiembrie 2025. Așadar, analiza trebuie să ia în calcul utilitatea de a lua parte la o construcție în care vor avea, eventual, un cuvânt de spus doar cei care achiziționează acțiuni cotizând cu cel puțin 1 miliard de dolari SUA. Chiar și atunci, greutatea cuvântului va cântări eventual cam cât valoarea investiției. Vom putea noi concura cu petrodolarii EAU, Qatarului sau ai Arabiei Saudite, ca să facem diferența?
Parteneriatul strategic cu Statele Unite, pe care îl tot aud adus în discuție în corelație cu decizia de participare la BoP, nu poate oferi vreo indicație utilă în materie. Totuși, parcurgând obiectivele parteneriatului strategic[17], observ că primul dintre acestea este formulat astfel: „Consolidarea securității, dezvoltării și prosperității, într-o manieră adaptată provocărilor și responsabilităților globale; sprijinirea ordinii internaționale bazate pe reguli.” BoP limitat la Rezoluția 2803 este în acord cu parteneriatul nostru strategic, BoP+ se înscrie însă, cum am arătat, pe curs de coliziune cu ordinea globală bazată pe reguli.
Tradiția diplomației dâmbovițene ne sfătuiește să mergem la două capete: nu refuzăm partenerul strategic american și aderăm fără plată, deci simbolic, creditând însă implicit orice decizie ar lua președintele și board-ul BoP în cei trei ani în care am fi membri ai acestei structuri internaționale pe acțiuni. Dar dacă respectivele decizii vor veni în contradicție cu interesele Uniunii Europene? Nu vom ajunge astfel într-o poziție nu doar diplomatic incomodă, ci fundamental contrară interesului nostru național?
Maturitatea necesară clasei noastre politice și unitatea acesteia în chestiuni atât de importante mă tem că nu ne poate ajuta, pentru respectivele elemente nu există. Avem politicieni care visează cai verzi pe pereți de să-i întoarcem cu lopata. Dar nu mai avem niciun Kogălniceanu, Brătianu sau Ferdinand pe a căror rațiune să ne putem bizui. Și dacă lăsăm strada să decidă… vom tăia torturi unde nu ne fierbe oala și atât. Și vom fi la mila lui Dumnezeu.
[1] „The Board of Peace” – Consiliul Păcii
[2] https://ecfr.eu/article/welcome-to-the-jungle-trumps-board-of-peace-goes-global/
[3] https://ecfr.eu/profile/hugh_lovatt/
[4] https://hotnews.ro/dorin-cioaba-autointitulat-rege-al-romilor-vrea-sa-faca-parte-din-consiliul-pentru-pace-al-lui-donald-trump-ce-vrea-sa-discute-cu-presedintele-sua-2156130
[5] https://www.whitehouse.gov/articles/2026/01/president-trump-ratifies-board-of-peace-in-historic-ceremony-opening-path-to-hope-and-dignity-for-gazans/
[6] „Originile totalitarismului”
[7] https://www.facebook.com/CTPopescu/posts/1436146501210701?ref=embed_post
[8] https://reason.com/volokh/2026/01/20/the-charter-of-the-board-of-peace/
[9] https://docs.un.org/en/s/res/2803(2025)
[10] https://t.co/aghjMvIsLJ” / X
[11] https://www.bursa.ro/trump-consiliul-pacii-ar-putea-inlocui-onu-care-a-devenit-ineficienta8221-09161850
[12] https://www.timesofisrael.com/full-text-charter-of-trumps-board-of-peace/
[13] https://hotnews.ro/sorin-grindeanu-vrea-ca-romania-sa-plateasca-pentru-un-loc-permanent-in-consiliul-pacii-se-gasesc-sume-e-vorba-de-un-miliard-daca-nu-ma-insel-2154625
[14] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/nicusor-dan-despre-miliardul-pentru-consiliul-lui-trump-pentru-trei-ani-nu-se-pune-problema-sa-platim-3599677
[15] https://www.reuters.com/world/eu-concerned-about-trump-concentration-powers-over-board-peace-document-says-2026-01-23/
[16] https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2026/01/23/oral-conclusions-drawn-by-president-antonio-costa-following-the-informal-meeting-of-the-members-of-the-european-council-of-22-january-2026/
[17] https://www.mae.ro/node/4944
Este ridicol să plătești un miliard de dolari pentru o poziție într-o organizație pe persoană fizică, persoană fizică despre care nu știi dacă va mai exista într-o funcție relevantă peste doi ani și, de asemenea, persoană despre care e sigur că va fi irelevantă peste trei ani. Nu te joci cu miliardul de dolari în reality show-ul altuia. De fapt, situația arată mai degrabă gradul de patologie al respectivei persoane. Iar despre persoana în cauză…când visezi pacea lumii pe persoană fizică ar fi cazul să te cauți, nu să ajungi să cerșești miliarde dolari de la alții.
Nu cred că înființarea ” Consiliului pentru Pace” este o încercare a lui Trump pentru păstrarea hegemoniei SUA ci dimpotrivă. Trump acceptă multilateralismul și vrea doar marcarea teritoriului și stabilirea zonelor de influență americane( respectiv statele care acceptă suzeranitatea americană). Așa face și Rusia, și China și Europa (extindere). Este lupta pentru stabilirea unei Noi Ordini Mondiale și fiecare bloc de putere vrea să știe sigur pe cine se poate bizui. Deocamdată sunt 5 blocuri de putere: SUA, China, Rusia ( acceptată de SUA dar neacceptata de Europa…), UE și India. Pentru Europa vor și UK, și Franța dar și Germania dar sunt prea multe… ceilalți vor să le dea doar un loc…dar amatori sunt…3…
Cam asta cred eu că este situația geopolitică, de aici această gâlceavă planetară….
Trump din mandatul 2 e diferit de Trump din mandatul 1.
Intrebarea de baza ar fi „De ce?”
Pentru mandatul 2, calificativele abunda. Si nu sunt de lauda.
Sa vedem cat timp va mai fi Presedinte.
E o mare problema, acum, in SUA.
Nu puneti semnul egalitatii intre Trump si SUA. Sa vdem cum evolueaza situatia interna.
P.S. In ce priveste consiliul ala ciudat, care aduna dictatorii recunoscuti ai lumii, contra unei taxe de 1 miliard de dolari, e ceva ciudat: ND spune ca in primi 3 ani nu se cer bani. Putin raspunde ca da bani, dar din activele Rusiei inghetate in SUA. Active ce vor fi utilizate la reconstructia zonelor demolate din Ucraina, dupa semnarea pacii (?!!!). Evident, se gandeste la Donbas. Deci, nu da nimic.
PSD, inițial prin Ciolacu (deoarece prima decizie a fost a guvernului lui) iar acum prin Grindeanu, NU a avut bani pentru a respecta legea (adică pentru indexarea pensiilor) în schimb „se găsesc bani” pentru țepe?? Ce lingăi!
Va recomand:
”
1 MIN AGO: Trump in TERROR as World Plans MASSIVE BOYCOTT: „Make America Go Away” Viral!!”(You Tube)
Cu respect ( si un intirziat „La Multi Ani!!” pt un comentator de valoare de aici) nu e adevarat, e doar un fake news atent elaborat dar care da de gindit oricum..Un astfel de boicot ar fi fost de speriat chiar si pt mine ca antitrumpist innrait.Numai bine cu mult respect!!!!
Mulțumesc pentru atenționare.
Eu nu am cum să verific dacă e fake.
Mizez pe ajutorul dvs în continuare
De ce nu vă uitați cine este alături de Trump și, mai ales, în spatele lui? Toată ziua ni se împuie capetele cu Trump face, Trump zice, Trump amenință etc., dar cum s-ar putea ca 1 buc. individ să preia lumea și SUA pe persoană fizică? Uitați-vă la sponsorii lui de campanie, la echipa lui, la cei pe care-i numește în funcții înalte, la conexiunile și traiectoriile lor anterioare, la interviurile lor, la averile crescute exponențial în mandatele lui etc. Culmea este că partizanii lui Trump îl numeau pe Joe Biden „Joe Biden”, mereu cu ghilimele, ca să arate că este vorba despre o entitate pilotată (Clinton, Obama etc.). Dar el ce este, un Alexandru Macedon?
Se adeveresc spusele lui Spengler: pornirea imprimeriei de bani aduce un dictator la putere.
Iar dictatorii, autoritarii aduc războaie. Ca să vină vremuri rele, iar după ele lideri buni. Altul a zis asta, nu Spengler.