duminică, iunie 22, 2025

De ce nu merge domnul Bolojan ca prim-ministru?

Doamna Elena Lasconi, președintă a USR și candidată (din partea acestei formațiuni) la președinția România, anunță – într-un interviu – că, dacă ar fi aleasă în funcția supremă în stat, l-ar numi ca prim-ministru pe domnul Ilie Bolojan. Doamna Lasconi face această afirmație cu toate precauțiile neceasare: firește că există oameni capabili și-n USR, însă dânsa are o admirație deosebită față de calitățile de administrator ale domnului Bolojan. Acum, doamna Lasconi își joacă foarte bine cărțile: spre deosebire de ceilalți competitori pentru Cotroceni, care au un nume cunoscut (cum și l-au făcut cunoscut e o altă poveste), dânsa – care, până acum, n-a aparținut zonei mediatice a partidului din care face parte – trebuie să obțină maximum de vizibilitate în contextul alegerilor la care s-a angajat. Și, evident, asocierea cu numele domnului Bolojan e menită a-i lărgi audiența și a face să se vorbească de dânsa. În plus, e un semn de (binevenită) modestie în politica noastră: doamna Lasconi nu pretinde a cîștiga toate alegerile și a investi toate pozițiile publice; eventual – pe un val de simpatie – poate accede la Cotroceni. Dar, dânsa e conștientă, partidul pe care-l conduce nu are cum câștiga generalele, astfel că – prin nominalizarea domnului Bolojan – dânsa propune refacerea unei ”coaliții de dreapta”. Aceasta ar fi menită să tenteze acea parte a liberalilor care s-au săturat de ”alianța” cu PSD-ul.

E puțin stranie ideea aceasta cu ”refacerea dreptei”, deoarece – la ora actuală – toate partidele din România sunt (cel puțin la nivelul revendicărilor) pentru moderarea reformelor (”stabilitate”), naționalism (mai mult sau mai puțin reactiv) și moralizarea religioasă a vieții publice (ultimele două circumscrise termenului de ”tradiționalism”). În momentul în care modelul european a devenit real – România devenind o periferie a industriei continentale, fondurile europene urmând un calendar precis și oficialii români făcând parte din forurile de decizie ale Consiliului și ale Comisiei – el s-a banalizat și și-a pierdut caracterul dezirabil pe care-l avea înaintea aderării și imediat după ea. Acum oamenii vor mai curând o perioadă de stagnare a reformismului instituțional și administrativ (chiar dacă degetul arată spre cel ideologic – prea puțin vizibil în societatea noastră), pentru a permite decantarea ”acumulării cantitative” pe care-a făcut-o și-o face cu putință statutul european al României. Pur și simplu, a venit momentul ca ierarhiile interne să se consolideze și, pe clivajele lor, să se constituie noile clase sociale. De aceea, tot discursul public românesc este ”de dreapta”, iar stânga tradițională (intervenționistă și adeptă a politicilor sociale) a ajuns să fie asimilată ”revoluției permanente” troțkiste – care nu lasă societatea să se așeze – și, în cheie relgioasă, ”satanismului”.

Ironia sorții e aceea că domnul Bolojan e, într-un anume fel, cel mai la stânga om politic român al momentului. Și, dacă îl admiră și-l emulează la Câmpulung, e și doamna Lasconi. Și asta dintr-o rațiune simplă: domnul Bolojan e modelul decidentului public keynesian din România. Dânsul urmează, la literă, politica economică preconizată în anii ’30 de John Maynard Keynes: într-o situație de criză (cum e mai mereu la noi), statul trebuie să intervină în economie. Și intervenția lui nu se realizează crescând veniturile cetățenilor (care se duc în consum, adică în buzunare străine), ci demarând – aici – mari proiecte de investiții publice care generează deopotrivă locuri de muncă pentru oameni, contracte pentru firme și beneficii pentru societate. Primăria Oradea la început și Consiliul Județean acum sunt cele mai mari corporații și cei mai mari investitori din Bihor. De fiecare dată, domnul Bolojan a condus instituția în fruntea căreia se afla exact ca pe o corporație (și, la acest capitol, e cât se poate de dreapta): în speță ca pe o structură centralizată, compartimentată, orientată integral spre scopurile care-i sunt fixate de la vârf și funcționând pe principiul maximei eficiențe. Am spus-o și cu altă ocazie: e păcat că acest stil de conducere în administrația publică nu a fost analizat (în teze de doctorat și monografii), sistematizat și nu a devenit obiect de studiu în facultățile de specialitate.

Domnul Bolojan lucrează foarte bine din două motive: unul ține de dânsul – își fixează cu grijă obiectivele, de așa manieră încât pe de-o parte să atragă maximum de fonduri în proiectele pe care le deschide, pe de alta, din realizarea lor, să obțină în viitor un efect de multiplicare (de pildă, lucrează mult la infrastructura mare și la condițiile parcurilor industriale, dat fiind că după implantarea unor firme serioase în ele va obține un surplus de venituri locale, care – cuplate cu alte fonduri europene – multiplică dezvoltarea). Celălat ține de echipă – domnul Bolojan lucrează cu oameni care se încadrează, asemeni pieselor de puzzle, în viziunea funcțională a instituției pe care o are dânsul (și care e una dinamică, ce se reorganizează mereu). Criteriul după care sunt aleși acești oameni e performanța domenială și autoritatea lor în aria de competență. Dacă omul e bun pe felia lui, înseamnă că e capabil să coordoneze ceea ce i se fixează de către Președintele Consiliului Județean. Nu conteză că a mai fost la alte partide politice, că părerile lui sunt altele decât ale Domnului Bolojan sau că nu are păreri. Dacă acceptă faptul de-a intra în structura instituției la locul care-i e asignat și-și face treaba care i-a fost dată, beneficiază deopotrivă de renumele și de avantajele acesteia.

Se cuvine spus, în acest punct, câte ceva despre relația domnului Bolojan cu Partidul Național Liberal. Se știe, dânsul a avut și are mereu funcții în coducerea partidului (la un moment dat a fost chiar prim-vicepreședinte – adică al doilea om din formațiunea politică). Pe de altă parte, având în vedere tristul destin al PNL-ului din ultimii ani, a fost evident faptul că domnul Bolojan nu s-a implicat în luptele pentru putere de la centru și nu a jucat într-o tabără sau alta (a demisionat destul de repede din funcția amintită). Asta pe de-o parte i-a consolidat credibilitatea publică de administrator eficient, care se ține departe de derivele politicului, pe de alta l-a izolat în partidul căruia-i aparține. Domnul Bolojan nu e un penelist ca cei de la București; dânsul – împreună cu alți câțiva funcționari înalți, membri ai partidului (Emil Boc e cel mai cunoscut) – are un statut aparte: e o instituție autonomă, asociată Partidului Național Liberal. Relația dintre Partid și Domnul Bolojan e una simbiotică: fiecare profită de pe urma celuilalt. Partidul în mod evident, căci Oradea / Bihorul e un exemplu și un model de dezvoltare care, speră liderii de la București, cu ocazia fiecărei vizite la Primărie și la Consiliul Județean, se răsfrânge și asupra lor. Iată ce-nseamnă a fi liberal! Iată ce se poate face sub conducerea noastră! În plus, neavând ambiții la centru, domnul Bolojan e un partener care nu întunecă, ci doar luminează imaginea actualului / viitorului președinte al partidului.

Pe de altă parte, nici domnul Bolojan nu e omul care să se mulțumească cu câteva complimente de circumstanță. Își negociază apariția alături de liderii partidului, tăcerea (pe care aceștia o pot interpreta ca susținere) și – mai ales – voturile locale pe care le aduce în urna comună a partidului (și care se traduc în funcții, inclusiv la centru). Ne amintim brațul de fier pe care l-a avut cu Guvernul la finele lui 2019 pentru a-și impune prefectul de Bihor. Sau faptul că-n aproape fiecare guvern există un ministru – la Fonduri Europene, la Finanțe – care are o legătură directă și personală cu domnul Bolojan. E drept că nu cere nimic la vârful partidului, dar se asigură că are toate garanțiile pentru a-și duce la capăt proiectele din teritoriu. Deși nu cred că i-au plăcut vreodată ”marile coaliții” PNL – PSD eventual UDMR, a înțeles să speculeze inteligent ”consensul” de la București pentru a forța mâna organizațiilor de partid rivale din Bihor în direcția strategiilor dânsului. Domnul Bolojan nu face politică mare, dar știe să o folosească, pe cea care există – așa cum e ea – în interesul proiectelor dânsului.

Domnul Bolojan știe foarte bine că, pentru a conduce, are nevoie de un vehicul – și acest vehicul e structura teritorială a partidului. Și, de asemenea, e nevoie ca – într-un fel sau altul  – partidul să fie la guvernare, adică să aibă capacitatea de-a dispensa fonduri și de-a oferi funcții. Fără acestea, un partid nu e altceva decât un forum de discuții. Faptul că există o organizație în fiecăre cătun și (cel puțin) un ales local care poate fi cointeresat prin fidelizare (cu funcții, cu ascensiunea la județ etc.) înseamnă că ceea ce se hotărăște la Oradea ajunge în teritoriu, beneficiază de suportul adminitrativ local și se poate integra într-o arhitectură coerentă care vizează întreg județul. Invers, reușita de ansamblu e menită a-i convinge pe localnici că aderarea la partid le oferă și mai multe oportunități. Acesta e motivul pentru care – oricare ar fi fost rezervele dânsului față de o anumită conducere sau alta a partidului, ori față de derivele lui contextuale, domnul Bolojan nu s-a gândit nici un moment să părăsească PNL-ul. Doar două partide pot face politică (adică câștiga alegeri la bază, în teritoriu) și administrație în România de azi: PSD și PNL. Restul sunt ca niște capete fără corp: pot obține voturi, pot da spectacole mediatice, însă le lipsește acea structură de adâncime care adună și stabilizează oamenii.

Poate fi domnul Bolojan un bun prim-ministru? Din păcate, răspunsul nu e unul simplu: ”da”, ci presupune atâția ”dacă”, încât e mai curând improbabil. Pentru a lucra la capacitatea maximă a dânsului, domnul Bolojan are nevoie – în primul rând – de preluarea întregii puteri de decizie, de libertatea numirii oamelor în funcții (și a tuturor restructurărilor necesare) și de libera gestiune a fondurilor pe care le are la dispoziție. La felul în care va arăta politica noastră după alegeri (la fel ca azi), nici unul din aceste lucruri nu-i va fi accesibil. Inevitabil, se va afla într-un guvern de coaliție, în care orice hotărâre va trebui ”discutată” cu ”partenerii”. În plus, va avea deasupra un șef al statului – cum se visează doamna Lasconi – căruia va trebui să-i dea seama. Și, probabil, doamna Lasconi (sau cine-o mai fi) nu-și dorește să ajungă președinte ca să doarmă fără griji cinci ani de zile. Așa că va trebui să țină cont și de inițiativele prezidențiale. În fine, ca prim-ministru ar fi și șef al partidului, unde ar fi necesare alte energii, căci s-ar duce multe războaie. Nimeni nu-și imaginează că doamnele Turcan și Gorghiu sunt în pragul pensiei, or dânsele nu s-ar da la o parte, cuminți, ca să-i facă bulevard lui Bolojan.

Funcția de șef al executivului presupune – cel puțin așa cum o arată perspectiva – mai înainte de toate un abil negociator, în măsură să joace între tabere și să creeze majorități fluctuante, capabile să-i țină în șah adversarii, în funcție de geometria variabilă a coalizării lor. Or, cu toată tristețea, domnul Bolojan nu pentru asta e chemat. Dânsul ar ști precis ce să facă atunci când are toată capacitatea de decizie în mână, însă s-ar epuiza ușor în bătălii punctuale ale căror mize sunt greu de cumulat. Chiar faptul că, la ora actuală, e (relativ) izolat în PNL arată că abilitățile de negociator ale dânsului – capabil să edifice alianțe de durată și să constituie un pol în partid – nu sunt partea sa cea mai tare. În Partidul Liberal domnul Bolojan e o legendă, dar nu un pol care să fi coalizat o rezistență la derivele formațiunii politice din ultimii ani. Dacă chiar ar veni la București, domnul Bolojan n-ar putea-o face decât cu o parte din oamenii de încredere de la Oradea. Asta ar însemna că, pe de-o parte slăbește structura de transmisie de aici, pe de alta își coalizează pe cap funcționărimea centrală care li s-ar opune – prin toate mijloacele – bihorenilor. Mai mult sau mai puțin, lipsit de cele două atuuri majore ale dânsului: comanda centralizată și echipa acționând ca o curea de transmisie, domnul Bolojan ar fi captivul unui mare mecanism care s-ar debarasa rapid de dânsul. Și, jucându-și prestigiul pe cartea mare a țării, ar fi în situația de a pierde tot.

Pe de altă parte, poate fi o țară condusă ca o corporație? Poate limita maximă a acestui gen de conducere e județul. Căci, într-o anumită măsură, la noi acesta nu e altceva decât un hiterland al municipiului reședință de județ. Iar ”proiecția teritorială” nu e mai mult decât o deschidere în cercuri concentrice a zonei metropolitane în care ceea în municipiu e concentrat, în județ e dispersat și trebuie conectat și coordonat. Țara e altceva, căci sunt 41 de județe, fiecare cu specificul și cu problemele ei. Am avea nevoie, mai întâi, de 41 de Bolojani care să le le aducă în orbita dezvoltării. Ideea că un singur om ar putea face așa ceva, de la centru, e o pură utopie. În fapt, e visul unui ”Ceaușescu cel bun”, care concentrează întreaga putere (umană, materială și de decizie), care trece peste capul ”boierilor celor răi” (politicienii) și produce voluntarist un salt al modernizării (într-o societate care exaltă ”stabilitatea”). Cred că e zadarnic să-l proiectăm asupra domnului Bolojan și să-i cerem dânsului ceea ce nu ne poate da. Pentru încă odată – după nefericitul experiment ce se încheie la Cotroceni – ne-am dori ca politica să fie suspendată și (de data asta) treburile publice să fie conduse, cu eficiență, de un bun administrator.

Numai că fără politică nu se poate, căci tocmai ea – poltica – e cea care stabilește obiectivele administrației. Iar politica înseamnă deopotrivă hotărâre (pe care o iau cei puțini, aleși pentru asta) și dezbatere, la care participăm cu toții. În loc să căutăm a ne descărca responsabilitatea pe umerii unui salvator care să ne rezolve toate problemele, n-ar fi mai eficient să participăm cu toții la această dezbatere, încercând să ne formulăm problemele? Să învățăm lecția domnului Bolojan, multiplicând (și adaptând) stilul dânsului de administrație la scara întregii țări. Dar, mai ales, devenind cetățeni adevărați, adică oameni care locuiesc uman și conștient orașele pe care le dezvoltă Președintele Consiliului Local Bihor și care le – și îl cinstesc – prin faptele lor. Să învățăm lecția lui adevărată: domnul Bolojan ne-a arătat tuturor că se poate și că singurul lucru care contează e ceea ce ai făcut, nu scuzele că n-ai putut face ceea ce aveai de făcut.

Și dincolo de metodă și de exemplu mai e ceva: îndemnul la mai mult.

Distribuie acest articol

56 COMENTARII

  1. Bolojan are coloana vertebrala nu se.poate lasa condus de noii plantati in PNL ce nu au facut nimic solid pt partid ultimii 10 ani.

  2. Poate ca asa este dar sigur merita sa incercam varianta primministru dl.Bolojan. Ce o sa se intample ? O sa fie mai rau decat Viorica Dancila?! sau Ponta? Sa nu ne mai uitam la drobul de sare, deficitul este aproape catastrofal de mare si este nevoie de un administrator bun.

  3. Interesant. Dar greu, dacă nu imposibil de realizat.
    Partide mici ca niște ființe fără cap. Dar și partide mari ca niște caracatițe cu nesfârșite tentacule.
    E exagerat să luăm exemplul dlui Bolojan în fiecare județ. Mai bine facem opt regiuni pe care să le strunească cu iscusința sa un PM Bolojan. Dar cine să facă în România opt regiuni? PNL? PSD? Sau cine?
    Orbecăim cu partidele astea „mari” de aproape 35 de ani și locul nostru e de nevăzut în Europa. Și asta din cauza politrucului și a alegătorului-pălmaș român.

  4. Ce reforme s-au facut? Interdictia fumatului in interiorul cladirilor(chiar proprietate privata)? Condamnarea celor ce chinuie animalele? Dar impuscarea ursilor supranumerar? Etc. O lista foarte lunga cu „reforme”. Dar nimic esential, in fond.
    Propunerea doamnei Lasconi nu va avea succes. Pentru ca propune o alianta cu liberalii, dar nu-l sustine pe Ciuca. Poate in turul doi, daca-l va castiga.
    Toata campania este apa de ploaie. Si ascunde sub malul minciunilor o realitate mult mai cruda: lupta anticoruptie a incetat si partidele isi dau mina sa conduca unitar Romania. Spre un stat totalitar. Nu sub un dictator, ci sub o clica dictatoriala. (Vezi si refuzul de a aplica referendumul aprobat de CCR.)
    Singurul lucru care ii deosebeste este ca unii vor sa devenim un stat fundamentalist si asemanator lui Orban, altii vor sa ajungem sub imperiul curcubeului.
    In rest, aceeasi Marie(Lenuta), cu alta palarie.

    • Stimate domn, ați adoptat poziția cârcotașilor din balcon , de la Mupetts, fiindcă de fapt nu ați spus nimic ,pe când domnul de mai sus, cu sau fără paranteze și-a spus de fapt un punct de vedere, așa că, fără paranteze, vă propun CIOCUL MIC ! Și data viitoare ocupați spațiul cu ceva, nu cu nimic !

  5. Foarte buna analiza, felicitari !
    Mai departe insa, e greu, tare greu … Cum putem gasi un Bolojan in fiecare judet ? Cand de decenii elitele migreaza spre Capitala sau spre marile centre traditionale Cluj, Iasi, Timisoara … Poate ca regionalizarea ar putea fi o solutie, doar ca opozitia UDMR -surprinzator de eficienta !?- la orice finalizare logica a acestui demers prelungeste peste masura o reforma logica solicitata si de UE….

  6. Foarte buna si pertinenta analiza a dlui Maci. Dar cazul Bolojan nu este dorit de multi guvernanti si politicieni, indiferent de culoarea politica. Pentru ca restrange mult afacerile de famile si de clanuri mafiote si corupte. De aceea, exemplul Oradea nu a fost extins, va ramane doar un caz de dezvoltare locala. Daca guvernantii de ieri, de azi si de maine doreau ceva durabil si serios porneau o reforma administrativ teritoriala dar nu au dorit decat voturi si cati mai multi creduli in vorbele lor.

  7. Cred ca dl Bolojan e totusi un mai bun negociator decat sugereaza dl Maci aici. S-a descurcat foarte bine si in coalitie cu UDMR la primarie; a negociat si tradari (de la PSD) la voturile cruciale din CJ ca sa-si treaca proiectele, cand a fost nevoie; s-a priceput sa obtina sprijin din opozitie in cazuri punctuale; cand a esuat, a luat-o de la capat, mai prin invaluire etc. Si s-ar descurca foarte bine si cu celelalte. Dar nu stiu daca colegii de partid sunt pregatiti sa-i dea mana libera sa poata face treaba cu adevarat. Aici cred ca e hopul mare.

    • Aveți dreptate, dar în plus mai este ceva ! Nu cred că Dl. Bolojan a uitat trista experiență a unui ardelean ajuns premir și care a trecut prin ce a trecut ! Vezi Emil Boc pe vremea lui Băsescu !

  8. Minunata analiza, ne cam lecuieste de tentatia facila a extrapolarilor convenabile.
    Domnul Bolojan e foarte bine acolo unde este, ceea ce e de dorit e sa fie multiplicat prin tara, nu obturat intr-un context impropriu domniei sale. Nu are acum Romania context in care sa poata beneficia la varf de oameni ca dl. Bolojan.

  9. Ne-ar trebui o situatie ca in Singapore al anilor 60′ cu Lee Kwan Yew si atunci ar functiona conducerea ca o corporatie.

  10. la fiecare noi alegeri apare din diverse sfere propunerea Bolojan. Daca a condus judetul centralizat si ca pe o corporatie, inseamna ca e mai degraba comunist, corporatiile au prea putin de-a face cu capitalismul. La fel si USR-ul, un partid catalogat ca neo-marxist, cu suficiente argumente.
    Noroc ca la noi ideologia este fluida, si depinde foarte mult de ciolan. A se vedea cum Lasconi apare o zi la untold (cu o cruce mare la gat, ca si Firea) si o zi la biserica. Acum incearca sa maguleasca penelistii cu propunerea Bolojan, care de fapt aflam ca nu e liberal, e socialist. Trebuie sa ma apuc din nou de Caragiale, ca sa inteleg mai bine politica noastra.

    • Oare la București , (Nicușor este excepția) unde în frunte se află și se manifestă o struțo-cămilă, ce este ? capitalism ? Miram-aș ! Am convingerea că și aici ar fi necesar un Bolojan , dar câtă vreme jocurile le fac, Stănești, Ciolaci, Ciuci, Firi , Rareși, etc. nimic nu se va reuși , nici la nivel de București , dar, din nefericire ,nici la nivel de țară !

  11. Domnul Bolojan nu merge ca prim ministru pentru ca nu vrea sa se murdareasca prin asocierea cu politrucii romani. Una dintre ei fiind chiar doamna Lasconi, care, in disperarea sa de a iesi din anonimat, se foloseste de numele si reputatia lui Bolojan fara acordul acestuia. O manevra ieftina a candidatei USR, dar tipica pentru un partid oportunist, care stie ca fanii sai citesc numai titlurile stirilor, inteleg realitatea doar partial si nu se uita mai departe sa vada despre ce e vorba.

  12. Dincolo de toata admiratia si respectul pe care le am pt rezultatele domnului Bolojan, as vrea sa comentez un pasaj din articolul dlui Mihai Maci:
    „…domnul Bolojan a condus instituția în fruntea căreia se afla exact ca pe o corporație (și, la acest capitol, e cât se poate de dreapta): în speță ca pe o structură centralizată, compartimentată, orientată integral spre scopurile care-i sunt fixate de la vârf și funcționând pe principiul maximei eficiențe. „.

    Chestia asta nu e guvernanta corporativa in zilele noastre, ci mai degraba management tip Taylor-Fayol. Sau, mai bine zis, preminenta paradigmei militare, valabila in perioada interbelica (acum 100 ani) si ironizata de Chaplin infilmul „Timpuri Noi”.
    Guvernanta corporativa de azi considera sistemele mostly naturale si deschise, integrate in diverse ecosisteme, cu care comunica constant, cu feedback permanent 360 grade. Si, mai nou, cu integrarea robotilor (industrie 4.0) si relatia om-robot-mediu- economie circulara (industrie 5.0).

    • Domnule Dragusin, ce frumos le-ati spus. Bolojan este un antiliberal pur singe.
      Omul nu a avut si nu are de a face cu liberalismul si nici cu zona privata a anilor in care traim.
      Am un exemplu simplu, care spune totul despre „liberalismul” celor din PSD, PNL, UDMR, AUR si USR, ca toti au aceeasi filosofie a dublei masuri intre proprii cetateni din comunitate.
      Legile permit, dar nu obliga, ca legislativul local, CLul si CJ ul si executivul primariilor si CJ urilor sa voteze si sa aloce fonduri discretionare celor cu pile, iar marii majoritati sa le spuna ca ei sunt de mina a doua, iar ei trebuie sa obtina accesul la spatiul public si bani din bugetele locale diferit.
      Exemplele simple sunt: U CLUJ la fotbal si CSM ORADEA .
      Asta pe zona de sport sa dau doua exemple.
      Niciun liberal nu ar aplica de zeci de ani aceste legi proaste, mai ales ca nu sunt obligatorii sa le aplici.
      Adica ei bani de la toti cei implicati in sport si ii dai cu dedicatie, sume imense comparativ cu ceilalti, celor de la stat.
      La fel este si in zona culturii. Nu mai zic in zona economica a IMM urilor, doar lumea nu este formata doar din corporatii.
      Ei si-au dat legi, agreate si aplicate de „zei” antiliberali ca Bolojan sau BOC, prin care pot aloca prin incredintari directe sume de 270000 lei plus TVA pentru proiecte cumparate din zona serviciilor de catre autoritatile locale si de vreo 800000 lei plus TVA pentru zona constructiilor, reparatiilor.
      Credeti ca au investit in zona de AI/ML, transformare digitala astfel incit sa poata sa aloce aceste contracte exclusiv firmelor de profil din comunitatea locala si sa le aloce inteligent tuturor in functie de niste criterii?
      Credeti ca au transparentizat undeva folosind AI/ML/ softuri de prelucrare date si afisarea a lor pe intelesul contribuabililor? Nu ai inovat deloc si nu o vor face, deoarece oamenii nu stiu si unii nu vor sa o faca, deoarece atunci s-ar putea vedea mai usor de catre contribuabili informatii ascunse acum in PDF uri prost scanate si unele chiar nepostate pe siteul primariilor sau CJ urilor.

      Totodata, PSD-PNL-UDMR au dat legi prin care cei in functie pot sa isi mareasca cu pina la 50% indemnizatiile lunare de alesi, fie ei primari, sefi de cj uri, viceprimari sau vicepresedinti de CJ uri.
      Si BOC si Bolojan si le-au marit, desi nu aveau de ce, deoarece nu ei scriu proiectele, nu ei le implementeaza, nu ei fac pe dirigintii de santiere.
      Ce mai uita autorul articolului sa scrie este ce sume din fondurile europene cu care se laudau initial au fost de fapt absorbite si cite au fost pierdute in final si acoperite din fonduri nationale, fonduri primite, doar si-au tras partea leului, punindu-si oameni sa ii favorizeze pe ei in principal.
      Acesta nu este nici liberalism si nici democratie occidentala functionala, doar nu degeaba ROMANIA psd-pnl este de ani de zile la coada UE si la indexul democratiei conform EIU.

  13. Dupa parerea mea, dl Bolojan ca si d-na Lasconi sunt foarte buni la altceva: imagine media. Relizari …. eu sunt de alta opinie! Ambii sunt din neamul lui Piedone: o masa rasturnata si 5 spoturi la televiziuni.

    Argumentele mele: trec des prin Campulung si nu am vazut nimic (nu trebuie sa fiu crezut, oricine se poate uita cum arata Campulungul pe poze de Google Maps de acum si de dinainte de madatul d-nei Lasconi). In ceea ce priveste Oradea, am fost si aceeasi dezamagire: nu e nimic deosebit; dar fiindca asta e subiectiv, ii recomand oricui vrea sa vada una alta, sa se uite pe statisticile oficiale la nivel de judet si sa compare venituri/profit/ investitii intre Bihor si alt judete (Dolj, Alba, Sibiu, Arad, etc.); acelasi lucru se poate face cu un pic mai mult chin si despre perioada dlui Bolojan la primaria Oradea si comparata cu orase similare.

    Si articolul d-lui Maci, aici de fata, porneste de la ceea ce ar trebui sa fie o ipoteza verificabila dar este transformata in axioma: Dl Bolojan respectiv dna Lasconi au facut o treaba foarte buna la nivel local. Eu spun, „verificati, cu atentie si va veti decide daca asa e!”

    • Da, nu se vede nimic în Oradea dacă treci des, ocolind orașul pe centura, expres și ajungând direct în vama. De curand nu mai vezi nimic nici din Alesd sau Osorhei. 1 mai si felix din cauza centurilor ocolitoare. Nici când traversezi din nufărul spre Crișul în 7-8 minute în loc de 30 ca acum 15ani. Iar în centrul civic nu ai ce vedea decât ca pieton Pt. Ca mașina trece prin pasaje.
      Nici când îți parchezi mașina intr-una din cele 6-7 parcări sub și supraterana cu min 3-400 de locuri situate toate în zona centrala.
      Iar când drumul de acasă la job în parcurile industriale (care nu existau acum 15 ani și au adus >20k locuri de munca, unele mai bine altele mai rău plătite fata de IT home office) îți ia 10 min pt 10-15km, iar nu mai vezi nimic din Oradea.
      Da, salariile pe județ! Sunt mai scăzute pt ca 2/3 din populatie trăiește în zone rurale și orașele neindustrializate – lucru în schimbare prin parcurile industriale în lucru în județ.
      Stiti cum e, una e sa fi văzut orașul de-a lungul unei vieți și alta întrecere.

  14. Articol foarte bun.De invatatura. Poate trebuia mai in detaliu explicat ce este Keynesianismul si cum se „vad” in proiectele d-lui Bolojan. Poate fi un alt articol. Oare nu se poate asocia si cu Max Weber actiunile d-lui Bolojan? Cred ca da. M-aș referi la faptul cum priveste capitalul, nici urma de lacomie si „nedreapta imbogatire” si lacomie cum vedem (cit vedem, ca multe nu vedem!) la restul de 99% dintre cei care ne conduc. D-l Bolojan si alti citiva ma determina sa ies la vot, dar ma intorc totusi cu un gust amar, dupa ce stampilez „sageata”.Ramine doar speranta.
    P.S. Sint sj.nu bh.!!
    Cu respecte pentru D-l Bolojan si autor,

  15. Ltfel, perfect de acord si cu analiza starii actuale a PNL, si cu conflictualitatea modernism-stabilitate, care este o problema deschisa a tanarului popor roman si, mai ales cu faptul ca, lucrand „cu materialul clientului”, dl Bolojan s-a singularizat (aproape) si rezultate spectaculoase pt Oradea si Bihor.
    Da, cred si eu ca ne-ar trebui 41 de Bolojani locali si inca cateva zeci pt CFR Marfa, CFR Calatori, Tarom, Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Hidroelectrica samd, adica pt marile corporatii cu capital majoritar de stat, listate sau nu.

  16. La intrebarea autorului, daca tara poate fi condusa ca o corporatie, raspunsul este DA !
    Conditia este un proiect de tara, o, ,, CARTA” economica nationala, de dezvoltare industriala rapida.Altfel, d-l Bolojan sau Boc ramin exceptiile (inimitabile) ale regionalismului economic national, care duce tara spre indatorare si incapacitate de plata.
    Numai cu astfel de proiect, batut in cuie de partide, d-l Bolojan ar fi idealul de P.Ministru.Dupa prezentarea proiectului economioc catre dumnaelui, mai vorbim…

  17. Nu sunt orădean, dar am citit asta:
    https://www.catavencii.ro/zboara-bolojanule-zboara/
    și m-a cam dezamăgit.
    Oricum, dacă dl Bolojan are funcție politică și acceptă un inept ca Ciucă, nu prea e oablă treaba.
    Ceea ce face dl Bolojan este greșit, se numește managerialism. Județul și țara nu sunt companii / corporații. Școala și universitatea nu sunt companii economice. Mai apoi, se vede ce-a făcut ca președinte un alt fost primar liberal (mă rog …) din Ardeal, cel din Sibiu. Dar cum ziceți, trebuie să ne vindecăm de tătucofilie.
    (Despre dna Lasconi, numai de bine, că de rău își face singură prin gafele de comunicare pentru care văd că are un mare apetit!)

    • Alti oradeni cunoscuti de ai mei au casele pe strazi neasfaltate de zeci de ani. Lumea nu are habar de detalii si vede betoane si bitum, dar o comunitate nu este doar atit.
      Da, sa faci politica nu este corporatie si SRL uri in viata de zi cu zi, ci cu totul altceva. Sa confunzi capitalul privat, forme de organizare sub forma de societati comerciale cu ceea ce fac Bolojan ca presedinte de CJ arata necunoastere evidenta.
      Celor din privat nu ne acopera nimeni gaurile fondurilor europene neabsorbite, asa cum Bolojan si Boc si cei din BUcuresti o fac, atunci cind in 17 ani nu au absorbit 15 miliarde de EURO, iar acest lucru s-au transpus in mai putin proiecte finantate din banii celor din vest in ROMANIA.
      Lumea uita sa arate cite sute de milioane de lei nu a reusit Bolojan cu pnl-psd-udmr sa atraga in final.
      Lumea uita sa arate ca nu este normal sa tratezi comunitatile cu dubla masura, doar ca are unul ca Bolojan sau BOC oameni susi pusi in guvern.
      Nu este normal sa finantezi aiurea cu sume imense unele comunitati si altora sa le dai bani de seminte, iar tu sa zici ca faci politici de stinga cum este PSD ul, iar in acelasi timp ca asa zis penelist nu este logic sa sustii statul si sa aplici dubla masura intre proprii cetateni. Cind esti sef prin partid aflat la Guvernare a ROMANIEI de zeci de ani impreuna cu PSD sau cu altii, atunci nu poti sa te lauzi ca uite cite betoane am turnat prin Oradea si Bihor, iar altii cu alti penelisti si pesedisti la putere sunt vai de capul lor.
      Articolul dat de dvs ca exemplu, prin care autorul preia ceea ce spun si alti oradeni, bihoreni, adica salariile mici intr-un judet aflat aproape de vest fata de unul ca VAsluiul sau Galatiul, zice multe despre politicile „deosebite” la care contribuie direct si indirect si „zei” ca Bolojan.

  18. Orice penelist este un uselist, indiferent de realizarile lui profesionale. Și este mai condamnabil profesionistul Bolojan decât orice alt penelist, pentru că păcălește electoratul – care votează orbit de performanța unui singur om, ignorând ceea ce este de fapt PNL, în proporție de 99,99%: corupție, incompetență, impostură, nepotism.

  19. Domnule Maci, comparatia cu o corporatie este complet eronata. O corporatie exista pentru a produce profit. Oradea este un orasel adormit cu cateva cladiri spoite in centru, care nu reuseste dupa 16 ani cu Bolojan la conducere sa atraga turisti straini nici macar cat sa justifice o singura cursa saptamanala catre o capitala occidentala. Asta in conditiile in care are si Baile Felix la 2 pasi. Bihorul este undeva sub top 10 la exporturi, mediocru la contributia in PIB. Daca Ilie Bolojan ar conduce o corporatie, actionarii l-ar zbura fara discutii vazand rezultatele.

    Bolojan doar cheltuie fonduri publice, fara nici o legatura cu veniturile orasului si judetului pe care il pastoreste. Anul acesta, Oradea are un buget de 3 mld lei. Mai mare decat Timisoara sau Iasi. De unde? In mod cert nu din veniturile atrase de economia locala. Bolojan isi vinde votul si sustinerea pentru pesedisti, primeste la schimb alocari uriase din cotele de TVA (incasate din alte judete), o subventie guvernamentala de 4 ori mai mare decat Timisoara, intaietate la Ministerul Fondurilor Europene cand se trimit proiectele la Bruxelles… Lista poate continua.

    „Corporatia” Bolojan este mai curand o intreprindere socialista care nu are grija veniturilor, pentru ca un dictator benevol redirectioneaza munca altor milioane de romani pentru a sustine proiecte cu care sa se laude la alegeri.
    Problema lui tovarasului Ilie Bolojan este simpla – el e baiat destept, stie ca tot ce construieste e pe banii mutati din bugetele altor judete. Stie ca schema asta nu mai functioneaza cand esti prim-ministru, cand ai o tara intreaga de gestionat. Asa ca sta cuminte la el acolo in Bihor si refuza toate invitatiile de la Bucuresti

  20. Foarte bun comentariul, doar că domnul Bolo nu are ce să caute la București: l-ar mânca de viu uliii ăia de acolo. Poate doar dacă ar merge cu (măcar) un pluton de oameni unul și unul, care să îl ajute cu mană forte să deratizeze și să dezinfecteze administrația ultracentralizată din București. Atunci, da, ar începe și politica de pe la noi să aibă puncte comune cu logica. Deși, eu, unul, nu mai cred că e posibil.

  21. La mintea mea, ceea ce a făcut domnul Bolojan la Oradea Mare ( așa se numea orasu între cele doua raboaie mondiale, iar episcopia se numește si acum de Oradea Mare) trebuia pus pe hârtie si învățat pe de rost de toți primarii patriei

    Așa tara asta ar fi avut un altfel de viitor decât pe hoție si corupție
    Cluj Napoca, Timișoara, Craiova si București sunt mult in urma orasului Oradea

    De dreapta, de stanga, centru dreapta sau cum o fi, nu contează
    Omu sfințeste locu. punct

    Cine a fost in Oradea in urna cu 20 de ani si merge azi, va vedea diferența

    Dacă am înțeles bine, Bolojan dorește sa ducă la bun sfârșit mandatul in fruntea jud Bihor,
    Sunt lucruri care se mișcă
    Parca el voia sa facă la jud Bihor o companie aeriana de stat
    Se văd lucrări de investiții publice etc – e clar ca nu sunt făcute pe smen, ca acolo unde e făcut pe smen statu beneficiar nu are nici o obiecție pt lucrările de proasta calitate făcute la a V -a mână si cu depășire de termen

    E elementar ca dacă ai investitii publice masive
    investitii si locuri de munca, atunci vei avea un buget mai mare: o mare parte din impozitul pe salariu rămâne in orașul/județul unde e locul de munca
    Iar impozitul pe salariu vine lunar, nu ca impozitele si taxele locale pe care fiecare le plătește când vrea

    Contrar sustinerilor din articol cred ca a face performanta presupune constrângeri mari, urmărirea realizarii investițiilor, etc

    La noi libertatea înțeleasă prost si lipsa acțiunilor statului (atunci când conducătorii nu erau ei prieteni cu hotii) ne-au adus unde suntem

    Acuma vreo o suta de ani, un mare om pe nume Sigmund Freud a scris un eseu “angoasa in civilizatie”
    Eseul lui Sigmund Freud explica foarte clar ca întodeauna in decursul istoriei creșterea civilizației a însemnat reducerea libertăților individului
    Liberarea exagerata duce la anarhie si distrugere
    La noi libertatea si drepturile tb da fie pt infractori

    E greu sa faci performanța
    Iar in administrația publica de la noi, unde parchetu nu reuseste sa ancheteze câte smenuri se descoperă, e foarte greu

    Sa fi mare nu-i mirare
    Sa fi om ii lucru mare

    • „„Corporatia” Bolojan este mai curand o intreprindere socialista care nu are grija veniturilor, pentru ca un dictator benevol redirectioneaza munca altor milioane de romani pentru a sustine proiecte cu care sa se laude la alegeri”
      1. De atata lipsa de grija veniturilor bugetele aflate sub oblăduirea d-lui Bolojan au câte capitol mic, mic de cheltuieli operaționale unul de câteva ori mai mare de Investiții
      2.e interesant ca situația respectiva nu se regăsește în alte părți. Probabil acolo oamenii au tot o lipsa de grija dar vis-a-vis de cheltuieli
      3. Nu doar a milioane de romani cât și milioane de cetățeni UE, nu de alta dar veniturile sunt masiv din fonduri europene
      4. Nu confundați corporațiile, ce au ca scop profitul direct Pt acționari cu sistemul bugetar.
      5. Știe toată lumea ce ușor e sa atragi fonduri europene, păcat ca nu toți o și fac.

  22. Pur și simplu de acord cu analiza și concluziile sale! Ca de obicei – în cheie hedonistă -, lectura unui astfel de articol este și o reală plăcere.

  23. E interesant ca este judecat Bolojan ca posibil prim-ministru, desi el nu a ceurt niciodata asa-ceva, nu a propus niciodata asa-ceva…Astfel de articole, precum si altele la adresa d-lui Bolojan, sunt, vorba lui Petre Tutea: ,,Aflarea in treaba la romani”….sau, mai prozaic: ,,cainele imbatraneste de drum lung si prostul de grija altuia”!!

  24. Exista o butadă: dacă vrei creație-ia un moldovean, dacă vrei afaceri-ia un oltean, iar dacă vrei să faci o treabă serioasa-ia un ardelean….

  25. Din ce am citit pe sărite (nu citesc integral articolele lungi), aveți dreptate, trebuie peste tot administrație locală eficientă și cetățeni așișderea, altfel proiecții adolescentine cu dl Bolojan călare pe-un cal alb sînt nule și neavenite.

  26. Domnu MACI deșertează un sac de subtilități drept în puiul tîrgului de la ORADIE MARE ! Și ne spune cum ar putea ajunge UN dom BOLOJAN un nou CEAUȘESCU pornind de la TROTSKY și neo trotskysm ! Îndrăzneală mare. MARE DE TOT ! Mai mult !! SUNTEM INVITAȚI SĂ DEZBATEM . Pe bune să dezbatem. DA ! PE CÎT E O MIZĂ MARE O ASTFEL DE DISCUȚIE, PE ATÎT ESTE ȘI PROVOCAREA . Asta e adevărat …Oricum , trăim demult sub auspiciile „revoluționarului de profesie”, a „exportului de revoluție” și a „REVOLUTIEI PERMANENTE ” ca să ne permitem eludarea discuției. Așa că …

  27. Niste banalitati si exagerari ale autorului. Cica „domnul Bolojan e modelul decidentului public keynesian din România.” Wow…. sa compari cu Keynes care a trait in anii ’30, cand acum paradigma si conditiile sunt total diferite…
    Dnul Bolojan e pur si simplu un primar bun, care se OCUPA inteligent si muncitor de primarie, asa cum ar trebui sa se ocupe in teorie toti primarii. La noi pare un om providential, fiindca in general primarii sunt slabi, ii preocupa mai mult re-alegerea si jocurile politice, decat proiecte concrete pt orasul lor.
    Daca nu a vrut sa fie ministru PNL, el fiind din PNL, nu cred ca va vrea sa fie prim-ministru cu Lasconi presedinte. Dar Lasconi poate gasi un alt prim-ministru bun, nu e Bolojan singurul om capabil din tara.

  28. „Dar, mai ales, devenind cetățeni adevărați, adică oameni care locuiesc uman și conștient orașele pe care le dezvoltă Președintele Consiliului Local Bihor și care le – și îl cinstesc – prin faptele lor”.
    Citind fraza asta, am avut, pentru o clipă, senzaţia stranie şi înfricoşătoare, că m-am întors în timp, în urmă cu o jumătate de secol. În mod cert, cuvintele astea le-am mai auzit, adresate tot unui preşedinte, este adevărat, nu de consiliu judeţean…

  29. Nicolae Ciucă în toate sondajele se situează mult sub scorul PNL și are șanse mici de a ajunge în turul 2 al alegerilor prezidențiale, mai ales că individul nu are piotențial de creștere. Dimpotrivă, Nicolae Ciucă ar putea chiar să mai scadă în sondaje deoarece s-a dovedit a fi un prost comunicator, având un discurs șters, lipsit de spontaneitate și cu un vocabular mai degrabă modest, prin care nu poate deveni convingător.
    In plus, nici cei din PNL nu se simt toți reprezentați de Ciucă si mulți liberali nu l-ar vota. Astfel, Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și politician cu greutate în PNL, este unul dintre cei mai vehemenți critici ai presedintelui Klaus Iohannis care a adus PSD la guvernare, după ce în urma alegerilor parlamentare din 2020, PNL reușise formarea unei coaliții de dreapta împreună cu USR si UDMR.
    Ilie Bolojan a identificat trei motive care au făcut ca PNL să piardă capital politic în urma „aranjamentelor” lui Iohannis si a lingăilor din jurul său:
    – Primul motiv a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului, mai întâi Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci nu avea nici o legătură cu liberalismul și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nici o tangență cu acest partid.
    – Al doilea motiv se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă tot de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut.
    – A treia cauză este performanța slabă a guvernării cu Nicolae Ciucă premier pentru care PNL are acum probleme.
    La începutul lunii august liderul PNL Nicolae Ciucă declara că ”este cât se poate de logic să avem un tandem preşedinte-premier la alegerile prezidențiale”, iar numele acestuia va fi discutat în forurile de conducere ale partidului. Intre timp, Ciucă l-a contactat pe Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, si unul dintre liderii PNL care s-au împotrivit atât coaliției cu PSD, cât și candidaturilor comune la alegerile europarlamentare. Ilie Bolojan a refuzat în mod elegant să meargă în tandem cu Nicolae Ciucă la alegerile prezidențiale pe post de premier, pe motiv că participarea la campania electorală ar presupune să renunțe, cel puțin până la alegeri, la funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor, după ce a câștigat un nou mandat la alegerile locale din 9 iunie, 2024. In realitate, Bolojan nu voia să intre într-o astfel de combinatie, după ce acesta a criticat constant prestația slabă a premierului Ciucă în coaliția de guvernare cu social-democrații.
    De fapt , Ciucă situându-se în toate sondajele sub scorul PNL, urmărea transfer de credibilitate dinspre Bolojan spre sine dat fiind că sondajele le-au indicat liberalilor că electoratul PNL e receptiv la imaginea președintelui Consiliului Județean Bihor.
    De aceea, chiar si Elena Lasconi ar dori să intre în campania electorala pentru prezidențiale în tandem cu Ilie Bolojan pentru functia de premier, în speranta refacerii coaliției de dreapta.

    • ”alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă tot de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut.”

      Povestea e mult mai veche, de pe vremea când Iohannis abia era la stadiul de ”premierul Grivco” pe care Băsescu refuza să-l desemneze.

      În toată Europa au fost impuse asemenea ”mari coaliții”, iar momentul de referință pare să fi fost 2012. Atunci a avut loc celebra scenă în care Obama îl ruga pe Medvedev să-i transmită ”lui Vladimir” că după alegeri va avea ”mai multă flexibilitate”.

      În 2012 a avut loc nu numai a doua suspendare a lui Băsescu, dar tot atunci a fost forțat să demisioneze și președintele Germaniei și înlocuit tocmai cu învinsul din alegeri, un redegist de-al lui Merkel. Ulterior, Iohannis în România și Steinmeier în Germania au devenit președinți legitimi, ambii erau ”cine trebuie”.

      Toate astea puteau părea coincidențe, dacă @Hantzy și tovarășii lui trimiși de Cancelaria de la Berlin nu ar fi apărat-o cu înverșunare pe Merkel și nu ar fi justificat până la absurd demisia lui Christian Wulff și înlocuirea lui cu Joachim Gauck. A fost ca și cum Traian Băsescu ar fi fost înlocuit tocmai cu Mircea Geoană, în urma suspendării din 2012.

      Spre dezonoarea lui, Traian Băsescu și-a negociat rămânerea în funcție, iar în 2014, împotriva lui Iohannis a candidat Elena Udrea, nu Cristian Diaconescu. Încă de la origine, din 2012, toate firele duceau la Kremlin. Și duc în continuare. Mai ține cineva minte dezbaterile furioase legate de Antena 3 ? Acum apare cu sigla CNN și niciun vajnic activist nu mai are nimic de comentat, Antena 3 e ”de-ai noștri”.

      • „Atunci a avut loc celebra scenă în care Obama îl ruga pe Medvedev să-i transmită ”lui Vladimir” că după alegeri va avea ”mai multă flexibilitate”. Stii macar care era contextul acelei discutii? Sau decupezi iar din context, dupa bunul tau obicei?

        • @Octavian – era inevitabil să nu sari tu să-l aperi pe Obama. Uite clipul aici, are doar 25 de secunde, zi tu care era contextul:

          https://www.youtube.com/watch?v=MNxEDomUlXw

          A desființat sau nu Obama Flota a 2-a Atlanticului de Nord? A retras sau nu Obama toate tancurile americane din Germania, fără să anunțe nimic public? A anexat sau nu Putin Crimeea în timpul mandatului lui Obama, după ce Flota a 6-a din Mediterana s-a trezit că trebuie să asigure ea integritatea Atlantic Gap, în urma desființării Flotei a 2-a?

          Despre ”contextul” din timpul mandatului lui Biden ce ai de spus? Care președinte american a mai petrecut atât timp la Casa Albă după încheierea mandatului, cât timp a petrecut Obama în mandatul lui Biden? A fost al 3-lea mandat al lui Obama, iar acum se pregătește pentru al 4-lea, ăsta e rolul Kamalei.

          • Fireste ca era inevitabil sa apar eu, la fel cum va fi inevitabil si pe viitor cand vei mai veni cu dezinformari prezentate drept adevaruri absolute.

            Acel episod de la summit-ul nuclear din 2012 e invocat de unii republicani pentru a-l demoniza pe Obama, dar ideea e foarte simpla: fiind inaintea alegerilor, capacitatea lui Obama de a lua decizii importante in plan extern si cu privire la subiecte sensibile era limitata din cauza presiunilor interne. „After my election, I have more flexibility” inseamna doar ca dupa alegeri ar putea ajunge mai simplu la un acord cu Rusia fara a-i fi afectate sansele (in alegeri). Avand in vedere contextul, asta a fost tot. Dar cei predispusi la conspiratii n-au fost convinsi si au simtit nevoia sa genereze ei teorii fara fond.

            La celelalte puncte stiu ca ti s-a raspuns deja de mai multe ori, nu vad sensul pentru care ar trebui sa o mai fac si eu din nou. Ai cateva teme pe care le repeti mereu si mereu, desi cam toate ti-au fost demontate iar insistenta ta de a le repeta e pur propagandistica. Nu convingi pe nimeni cu pro-democratia si pro-americanismul de carton iar cineva care vorbeste mereu despre importanta IQ-ului ar trebui sa realizeze de mult timp asta.

            Ideea e cu totul alta: Trump a insinuat ani la rand ca Obama e nascut in Kenya si nu e un presedinte legitim. Problema clovnului nu era locul de nastere al lui Obama ci faptul ca el nu putea concepe ca cineva de culoare sa detina presedintia SUA. Asta e si problema ta, Obama e constant obiectul criticilor tale nu pentru ce presupui tu ca a facut sau nu a facut ci, pentru ca asemenea clovnului, nu poti concepe ca cineva de culoare putea fi presedinte in cea mai puternica tara. Daca lui Trump ii mai pot fi gasite unele scuze, tu nu ai, ca nu tu votezi in locul cetatenilor americani.

            • @Octavian – ăsta e răspunsul tău pentru ceea ce discuta Obama cu Medvedev ”în șoaptă”, să mă caracterizezi pe mine prin asociere cu Trump? Cum de te-ai oprit doar la rasist?
              Ai uitat de homofob și de bigot? 😀

              Ăsta e răspunsul tău pentru prezența lui Obama la Casa Albă după încheierea mandatului, faptul că aș fi eu rasist? Ăsta e răspunsul tău pentru desființarea Flotei a 2-a, faptul că aș fi eu rasist? Am avut zeci de dispute cu @Hantzy cu platforma asta, dar n-a coborât niciodată la un asemenea nivel. E drept că el o apăra pe Merkel, nu pe Obama, deci remarca mea rămâne.

            • Atata timp cât ai ales voluntar sa faci echipa cu Trump singur te-ai caracterizat și te-ai asociat cu el, nu am spus altceva iar problema lui Trump cu Obama era cea pe care am spus-o și care e și a ta.

              Terfelirea constanta a altui comentator, în absenta lui pe aici sau fără sa fi luat parte la discuție vorbește de la sine despre nivelul tău, nu al meu sau al lui Hantzy. Cat despre Hantzy, ti-a demontat toate minciunile vehiculate pe aici, ce altceva ar mai putea face?

        • @Xxx – Comparația Gauck – Geoană se bazează pe faptul incontestabil că amândoi pierduseră alegerile prezidențiale. Contești faptul că Joachim Gauck pierduse alegerile în fața lui Christian Wulff? Contești faptul că Mircea Geoană pierduse alegerile în fața lui Traian Băsescu? Joachim Gauck și Mircea Geoană erau învinșii din alegerile prezidențiale, în Germania, respectiv în România. Deci comparația e perfect justificată.

          Christian Wulff era în CDU, dar nu făcea parte din tabăra lui Merkel, asta era problema. Iar Joachim Gauck a participat la toată mizeria aceea, deci făcea parte din tabăra lui Merkel, deși nu era în CDU. Joachim Gauck o cunoștea pe Merkel de când era mică, venea în vizită la tatăl ei, ”pastorul roșu”, pe vremea lui Walter Ulbricht și Erich Honecker. Nu-i așa că Merkel era adeversarul de care Putin se temea cel mai tare? 😀

          @Octavian – până și exprimarea cu ”demontat minciunile” ai copiat-o de la mine, exact cum făcea și @Hantzy. Care @Hantzy e foarte prezent pe-aici, se ceartă cu mine în nume propriu, în comentariile la articolul publicat de Dl.Liiceanu. Ai o colecție nesfârșită de mistificări, toate destinate să prezinte o presupusă superioritate morală din partea ta. Însă acea superioritate morală (a-l apăra, chipurile cavalerește, pe @Hantzy, in absentia, deși el citește toate astea) e o superioritate complet falsă: împăratul e gol.

          Sigur că principalul artizan e Putin, în toată povestea care se derulează din 2012 încoace. Putin a anexat Crimeea și Putin a invadat Ucraina. Însă Obama și neomarxiștii lui îi ridică în permanență mingi la fileu lui Putin, ăsta e elefantul din încăpere.

  30. Eu am înțeles că Bolojan nu e un om politic și atunci lucrează la el acasă unde nu-l tulbură nimeni și-l votează poporul. E o atitudine înțeleaptă. România are varii probleme și el are limitele lui. Lasconi trebuie să bată câmpii fiindcă nu s-a evidențiat decât prin făcătura media cu copila și prin faptul că se speră ca feministele să iasă și s-o voteze. E jale.

  31. Bun, tranșant și realist. Credeți totuși că formula celor 41 de „Bolojan” e simplă, având în vedere toate metodele prin care oameni mai mult sau mai puțin competenți sunt aleși președinți de consilii județene sau primari de orașe reședință de județ? Nu ar trebui să fie îndemnați oamenii din pozițiile enumerate mai sus de către cetățenii votanți să ia exemplu de la domnul Bolojan? E simplu să te plângi că nu se întâmplă nimic la tine in județ când ți-ai dat votul fără a fi activ până la următoarele alegeri.

  32. Acest articol se inscrie in seria articolelor care atrag inclusiv cititorii pe diagonala. Comentariile generate de articol sunt un exemplu de exercitiu democratic aplicat. Felicitari domnule Maci. Mai ramane ca domnul Bolojan sa isi gaseasca timp pentru a exprima propria sa pozitie in legatura cu articolul si majoritatea comentariilor.

    • Sigur ca intrebari clarificatoare ar trebui puse tuturor candidatilor: Bolojan – daca vrea sa candideze, Ciolacu – daca i-a folisit ceva din materia de la bacalaureat, Ciuca – daca este viteaz, Geoana – daca este independent, ce-a cautat la masa cu Ciolacu&comp?..Lasconi – cu cine vrea sa faca guvernul daca deja se comporta ca Barna?, Sosoaca&Simion – de ce nu trebuie sa ne aparam de rusia imperialusta?, Tiriac – de ce nu am cucerit Cupa Davis niciodata si de ce am fost asa de slabi la Paris, Costica (in caz ca candideaza) – de ce nu trebuie sa ne aparam de incalzirism, etc…

  33. In penuria de prezidentiabili si premieri previzibila pentru alegerile de anul asta, eu nu vad decat doua persoane care au motorul necesar pentru alegeri, viziunea si capacitatea necesare de a conduce o tara cu finantele vraiste, un electorat in care a fost insamantat reflexul cersitului si al pomenilor electorale, capusata de smecheri cu “scoala vietii” si cu un razboi la granita: Emil Boc si Nicusor Dan. Niciunul disponibil in acest moment.

  34. Bolojan, o fi demonstrat profesional ceva. Dar nu am auzit nimic despre omul Bolojan, despre compartamentul sau, caracterul sau, despre relatia cu subalternii …. despre atitudinea lui dincolo de om politic. ????

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihai Maci
Mihai Maci
Lector la Universitatea din Oradea. Studii de licenţă (1995), de masterat (1996) şi de doctorat (2007) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Preocupări iniţiale legate de Simone Weil (problema decreaţiei în opera ei fiindu-mi subiect de licenţă), apoi de Heidegger şi de relaţiile acestuia cu istoria (tema masteratului) şi cu teologia (tema doctoratului). În lunga epocă doctorală am beneficiat de stagii de documentare în Franţa, ocazie cu care – pe lângă tema propriu-zisă a lucrării de doctorat – m-am interesat de gândirea disidentă est-europeană, şi, în particular, de filosofia lui Jan Patocka. Astfel că domeniile mele de interes vizează în particular filosofia contemporană şi mai ales tentativele est-europene de a gândi rostul istoriei. Am fost membru a două proiecte de cercetare care se ocupau de cu totul altceva, însă aceste experienţe mi-au arătat câte lucruri interesante se află dincolo de cele despre care eu credeam că sunt singurele ce merită a fi făcute.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro