De ce prețul energiei crește? Pentru că e haos în cheltuielile companiilor energetice!
De la 1 iulie 2025 dispare mecanismul de plafonare și subvenție al energiei electrice. Furnizorii au anunțat creșterea prețurilor și presa relatează despre acest lucru. Sebastian Burduja, în calitate de Ministrul al Energiei, a îndreaptat populația către furnizorul Hidroelectrica care, conform portalului ANRE, are cele mai mici prețuri în acest moment. Însă Hidroelectrica și-a anunțat clienții că aceste prețuri se vor alinia a ceea ce numim piață liberă.
Hidroelectrica și Nuclearelectrica sunt listate pe Bursa de Valori București (BVB), ceea ce înseamnă că se supun unor reguli de transparență pentru a fi atractive investitorilor. Astfel putem analiza informațiile economice puse la dispozitie de acestea.
Cunoscătorii știu că H2O este indicativul bursier Hidroelectrica și SNN al Nuclearelectrica.
Ambele sunt companii la care Ministerul Energiei deține aproximativ 80% din acțiuni. Cele 20% din procentele din acțiunile ce nu aparțin statului au fost scoase la vânzare pe bursă de catre stat în cazul SNN și de către Fondul Proprietatea în cazul H2O.
Hidroelectrica a intrat pe bursă în 2023 în toamnă, deci raportul pentru 2024 este cel al primului an pe bursă.
Probabil singura analiză plauzibilă și relevantă pe care o putem face este dată de datele certe ale celor două companii de producție de energie electrică listate la BVB.
Un indicativ la care trebuie să ne uităm pentru o capacitate de producție de energie electrică este costul mediu al unui MWh. Acesta este dat de costurile operaționale și numărul de MWh produși.
Costul mediu al unui MWh produs de o hidrocentrală variază semnificativ în funcție de mai mulți factori, cum ar fi mărimea hidrocentralei, tehnologia utilizată, costurile de construcție și mentenanță, condițiile hidrologice și regiunea geografică. În general, hidrocentralele sunt considerate printre cele mai eficiente capacități de producție de energie electrică din punct de vedere al costurilor operaționale, deoarece folosesc o resursă regenerabilă (apa) și au costuri variabile relativ scăzute.
Conform datelor disponibile in literatura de specialitate, costul de producție al unui MWh la hidrocentrale poate varia între 10 și 50 euro/MWh în condiții optime, dar în unele cazuri poate ajunge și la 70-100 euro/MWh pentru hidrocentrale mai mici sau mai puțin eficiente. Hidrocentrala Porțile de Fier I din România, una dintre cele mai mari și eficiente, avea un cost de producție de aproximativ 73 lei/MWh (circa 15 euro/MWh) în 2013, conform unor date furnizate de Hidroelectrica. Pentru hidrocentrale mai mici sau mai puțin eficiente, cum ar fi cea de la Hațeg, costurile pot ajunge la 410 lei/MWh (aproximativ 82 euro/MWh).
Stim ca Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, ar trebui sa aibă costuri competitive datorită economiilor de scară deoarece gestioneaza multe hidrocentrale, cea mai mare și importanta fiind cea de la Porțile de Fier, cu costuri operaționale mici și multe hidrocentrale de medii și mici dimensiuni cu costuri de operare mai mari.
Factorii care influențează costul mediu de producție sunt costurile de construcție și amortizare: hidrocentralele mari, precum Porțile de Fier, au costuri inițiale ridicate, dar amortizarea pe termen lung reduce costul pe MWh, condițiile hidrologice, anii cu debit scăzut pot crește costurile unitare, deoarece producția scade, intreținerea și retehnologizarea acestora cum ar fi proiectele de retehnologizare și reglementările și taxele ce includ și taxe pentru apa uzinată.
În Europa, costul mediu de producție pentru hidroenergie este estimat intre 10 euro / MWh (în Spania) și 34 euro/MWh în România.
Să trecem la analiza cifrelor din rapoartele H2O din BVB:
Hidroelectrica a produs 13.864.000 MWh în anul 2024.
Fig. 1 – Energia produsă de Hidroelectrica (sursa: Raportul Hidroelectrica pe 2024)
Conform aceluiași raport, totalul cheltuielilor a fost de 5.350.000.000 lei pentru 2024.
Fig. 2 – Cheltuielile Hidroelectrica (sursa: Raportul Hidroelectrica pe 2024)
Pentru comparație extragem aceleași tip de date și de la Nuclearelectrica. (pot afirma că raportul SNN este mult mai bine făcut decât cel al H2O, căruia îi lipsesc indicatori importanți)
Fig. 3 – Energia produsă de Nuclearelectrica (sursa – Raportul SNN)
Fig. 4 – Cheltuielile Nuclearelectrica (sursa – Raportul SNN)
Punem datele într-un tabel și comentăm.
Fig. 5 – Cifre comparative H2O si SNN (sursa – Cosmin Păcuraru)
Observăm că un MWh la Hidroelectrica costă cu 27% mai mult decât la Nuclearelectrica, ceea ce este de neînțeles deoarece Hidroelectrica produce energie regenerabilă ieftină, pe cand Nuclearelectrica foloseste combustibil nuclear care costă mult. De asemenea tehnologiile de la Nuclearelectrica necesită un program de reparații și retehnologizare riguros și mai mulți specialiști cu studii superioare, deci avem cheltuieli cu resursa umană mai mari.
Am putea interpreta aceasta mare diferență de cost de producție că se fac investiții (cu toate că nu am auzit de așa ceva), că managementul este incompetent sau este rău intenționat.
Calculam „cheltuielile de exploatare corecte” care care ne-ar fi dat pentru anul trecut “costul de productie corect” de 170 de lei / MWh am și vedem ca surpusul cheltuit este de 2,907,120,000 lei, adică aproape 3 miliarde lei.
Nu putem afirma că au dispărut acești bani prin diferite metode dar în mod sigur instituțiile competente se pot sesiza pentru a vedea de ce este această mare diferență între costul unui MWh la Hidroelectrica si Nuclearelectrica.
Later edit: În timpul elaborării articolului s-a anunțat că la Ministerul Energiei va veni un ministru care a terminat Facultatea de Știinte Politice, Administrative și Comunicarii. Am o întrebare: De ce se cere ca managerii companiilor energetice sa fie ingineri, economiști sau juriști atât timp cât cel mai mare manager din energie a terminat științe politice?
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
În primul rând, crește pentru că au fost organizate monosursă, cunoscătorii știu de ce!
Hidro are cel mai mic pret din toate monosursele
Pentru ca sinecurile sunt scumpe si obrazul subtire cu cheltuiala se tine.
Toate societatile cu capital de stat din energie, si nu numai din energie, sunt capusate de 35 de ani de partide pana la limita in care in loc sa aduca bani la buget se imprumuta statul sa le tina in spate.
”pe cand Nuclearelectrica foloseste combustibil nuclear care costă mult.”
E greu de crezut spre imposibil ca Nuclearelectrica să fi realimentat vreun reactor nuclear în 2024. Portavioanele americane cu propulsie nucleară au nevoie de realimentare doar la fiecare 20-25 de ani. Foarte probabil nici la Cernavodă nu e nevoie mai des de-atât.
Câteva noțiuni de contabilitate, oricât de rudimentare, ar fi și ele foarte necesare.
portavioanele/submarinele functioneaza cu reactoare PWR (adica SMR) cu uraniu inalt imbogațit…merg pe durata lunga, dar nu stiu daca 20 de ani (sunt date de obicei secrete, dar, repet, nu stiu)
Cernavoda are uraniu natural cu U-235 fisionabil cca 0,71% concentratie (naturala), si in functionarea reactorului, functioneaza permanent o masina de incarcat/descarcat combustibil (fasciculele de combustibil) din calandrii , le baga in bazine de ”calmare”, p-alea ”arse”, etc., etc, o gramada de smecherii d-astea…si dupa un timp …la procesare…scoate Pu din ele (facut din U-238 care a mincat ceva neutroni și s-a ingrasat la Pu-239) si, ca si iranienii, putem sa facem si noi focoase nucleare (ca d-aia le-a bombardat reactorul cu apa grea de la Takamak, nefunctional demult, sau cum naiba s-o numi)
Nea Cătăline, mea culpa. De data asta chiar mi-am dat cu părerea în necunoștință de cauză.
nea Haralde, nu-i bai, si io dau cu bita-n balta de multe ori, din repezeala, dar, asta e rostul unui site ca acesta….sa ne informam, conversam, etc. pe teme de interes contemporan
Prietene nu te baga in ce nu cunoști . Un reactor nuclear nu se alimenteaza ca o soba pe lemne
Poporul roman poate da de pamint cu guvernantii astfel ; firmele cu capital privat sa faca greva fiscala doua luni iar cetatenii sa reduca consumul la jumatate pe aceeasi perioada .
Pe strada mea sra cineva care lucrează la DelGazGrid. Deși avem gaz pe strada si omul are centrala, se încălzește cu lemne… pentru ca e scump gazul. E ceva șef pe la DelGaz. Are masina de serviciu. Mai tot timpul e parcata in fata casei. Cred ca lucrează de acasă. Pe lângă asta mai are si o firma de instalatii… mai prinde contracte cu primăriile, ca doar știe din poziția de unde lucrează ce si unde, doar poate sa blocheze un aviz sau o documentație dacă nu prinde el lucrarea…. ceva mici dumnezei pe pământ si gazarii sau metanistii astia….. Cheltuielile de operare a acestor monopolului umfla de fapt preturile la energie…..
Am sa dau o explicatie pe puncte:
1. Pentru ca Sistemul energetic a trecut de la un sistem integrat unitar la societati comerciale intesate cu militieni, oameni din servicii si oameni care au legatura cu energia fiindca stiu sa apese pe intrerupator sau sa bage un stecher in priza.
2. Pentru ca daca in 1989 erau cam 22000 Mw instalati, de atunci au mai aparut prea putine spre deloc grupuri noi. Cernavoda I dispare din peisaj o perioada de timp in 2027 ca face 30 de ani si trebuie retehnologizata. Cum curba de consum a fost in scadere, politicienii desi isi schimba periodic masinile n-au inteles ca si grupurile energetice trebuie schimbate si inlocuite.
3. Pentru ca in retele nu s-a investit pentru dezvoltare.
4. Pentru ca modelul initial al sistemului energetic nu mai e valabil azi, disparind consumatori, dar si producatori.
5. Pentru ca s-a permis sa se instaleze o capacitate uriasa de eoliene, care cica e verde si ieftina, dar care merg sub 25% din durata anului, si care primesc subventii uriase, desi e verde si ieftin. E asa de ieftin ca ingroapa toti consumatorii cu certificatele verzi. (Pe toti care ati dat aprobare pentru asa ceva si parcuri fotovoltaice de acolo v-as racorda direct, fara alta posibilitate de alimentare.)
6. Pentru ca dai cu tunul si nu gasesti energeticieni in CA si AGA din companiile energetice….
Știu bine acești experți despre toate alea 6 și multe altele. Dar el o dă cotită, ratează cu poarta goală, că prețul energiei crește, pentru că ar fi ”haos” în cheltuielile companiilor energetice. „Haos”? Nu cumva ”dezmăț”, sau „sifonărie”?. Mai este o expertă în acest peisaj contributiv, tanti Nuța, care o arde tot în genul, ca la banca del mondo. Ăsta e rolul lor. Propagă-conferențiază. Misiunea lor este să o dea pe lângă în stilul paralel-snspa, când adevărul este axiomatic:
Nu poți concura la formula 1, când bombonel cu neacsu ți-a vândut taman motorul mașinii!. Și așa, cu rabla ta fără motor, ai mai apoi pretenția să te aliniezi la start!.
Poate n-ai auzit ce a behăit nulitatea aia de politruc tupeist și pafarist dereglementator-șef, plătit cu 15000 euro pe lună: marțienii sunt de vină. Și asta după ce nicu-ăla micu-care dă din mâini i-a arătat cartonașul galben… în loc să-l zboare afară din teren, cu agentura lui cu tot!
D-le Pacuraru, raportul pe care il citati ne spune exact ce investitii a facut Hidroelectrica in 2024: 591 milioane lei (fata de 968 milioane bugetate).
Raportul si separa activitatea in doua segmente: productie de energie si furnizare de energie. Segmentul de productie de energie are venituri de 6.863.670.000 lei si profit de 4.316.358.000 lei, deci cheltuielile segmentului sunt de 2.547.312.000 lei. Impartind la 13.864.000 MWh produsi, obtinem un cost de doar 184 lei/MWh.
O alta observatie ar fi ca si Hidroelectrica are costuri cu „combustibilul”: in 2024 a platit pentru apa uzinata 517.805.000 lei. Daca apa ar fi gratis, costul per MWh ar fi doar 146 lei/MWh.