Motivare
Faptul că putem afla care este țara de „proveniență” a imigranților definitivi, de cetățenie română, este , fără îndoială, un aspect pozitiv pentru cercetarea migrației internaționale care afectează profund dezvoltarea României. În plus, de aici rezultă și câteva întrebări. Răspunsurile la astfel de întrebări vor putea folosi nemijlocit la fundamentarea cercetărilor și politicilor de dezvoltare în domeniu. Specialiști sau instituții care pot avea contribuții în acest sens pot fi de folos demersurilor aferente prin asocierea la discuție într-un fel sau în altul.
Mai întâi este util să precizăm despre ce fel de imigranți este vorba în datele pe care le analizăm. În specificările metodologice de la baza tabelului POP310D, din baza de date TEMPO a Institutului Național de Statistică (INS), se precizează că este vorba de cetățeni români care revin în țară. În conformitate cu literatura de specialitate, se precizează, în nota metodologică menționată anterior, că „Imigrația este acțiunea prin care o persoana renunță la domiciliul de pe teritoriul altui stat si își stabilește domiciliul in Romania”.
Adaug, în plus, că datele pe care le voi folosi aici sunt date de flux, de la INS, nu date de stoc, precum în abordări anterioare ale aceleiași teme (vezi, spre exemplu, Arbel&Costemalle 2016, Sandu 2024).
Întrebările analizei
Acestea apar când compari cifrele de imigrare definitivă din cadrul tabelului 1, între ele, sau pe cele de imigrare definitivă cu cele de imigrare temporară (prin schimbarea rezidenței obișnuite, nu a domiciliului), sau pe cele de imigrare cu cele de emigrare. Altfel spus, întrebările sunt rezultat și de cercetare comparativă. Sunt necesare, deci.
De ce, spre exemplu, imigrările cetățenilor români scad, în continuu, începând din 2022 (Tabelul 1), iar emigrările (Tabelul A1) cresc ? Știm , tot din datele INS, că imigrările temporare (324 de mii, în 2023, spre exemplu, conform datelor din tabelul TEMPO POP321A) sunt mult mai mari decât cele definitive. Și totuși, de ce cifra imigrărilor temporare, care îi include și pe cetățenii străini și pe cei din România, este în declin? Se reduce atractivitatea pieței forței de muncă din România, sau a modului de funcționare a instituțiilor, juridice sau nu, din România?
Tabelul 1. Cetățeni români, imigranți definitiv în Româna, în perioada 2022-2025
Seriozitatea întrebărilor anterioare decurge și din faptul că pentru toate cele 10 origini de revenire în țară, de durată, are loc o reducere numerică a cifrelor. Altfel spus, deși aceste reduceri sunt reduse (nu pentru Republica Moldova și Ucraina), ele se produc sistematic. De ce cetățenii români vor din ce în ce mai puțin să revină în țară în 2025, comparativ cu 2024? Efect de evaluare a votului din 2024? Alte cauze?
Și dacă tot am pornit cu seria de întrebări, adăugăm. De ce, spre exemplu, Spania, serioasă surse de reveniri în țară lipsește din liste INS de țări specificate? Sigur cifra aferentă este cumulată la „alte” dar procedura nu ajută pe nimeni, din cercetare sau din zona politicilor de dezvoltare. Normal ar fi să căutăm originea revenirilor în țară mai ales în țările de principală atracție a emigranților din România. Spania și Marea Britania fac parte din cele șase țări de maximă atracție pentru emigranții din România (Sandu 2025). Cel puțin în cifre absolute ar fi normal, concordant cu așteptările logice, să scontăm pe reveniri mai ales din țările „hexagonului” de țări de maximă atracție migratorie a românilor. Datele parțiale din tabelul 1 susțin această așteptare. Ar fi bine, deci, dacă este și posibil (mai ales pentru Spania care este și țară UE și are și o foarte bună statistică națională a imigrărilor), să știm ce este și cu imigrările românilor reveniți din Spania. Cerința are un suport vizibil și prin faptul că Spania apare, cu nume specificat, în lista țărilor de emigrare (Tabel A1) dar nu și ca origine pentru revenirile în țară. Nu mai discutăm aici, deși ar merita să fie făcută și o astfel de abordare, ce este cu migrația românilor fără a mai trece prin țara de origine, direct de la o țară străină la alta, pe care nu o mai înregistrează nimeni dar care este extrem de importantă în relația cu migrația internațională care implică România.
Desigur, sunt dificultăți procedurale în a produce date precum cele din tabelul 1 cu specificarea numelui pentru cât mai multe țări de origine. Spania și Marea Britanie sunt numai exemple notabile, în acest sens. Oricum, este o mare problemă faptul că mai mult de jumătate din revenirile de durată ale cetățenilor românii în țară apar la capitolul agregat al „altor țări anterioare revenirii în România”. Semnalez problema în speranța rezolvării ei.
Nu este clar de ce abordările de tip flux, dezvoltate aici, indică mai mult o reducere a atractivității unor fluxuri de imigrare spre România iar abordările de tip stoc (Sandu 2024) sugerează o creștere a acestei atractivități. Diferențe de date, de mod de abordare?
Materialul este scurt și nu cred că mai impune și formularea unor concluzii. Textul în sine, este o concluzie interogativă.
Anexa
Tabel A1. Cetățeni români, emigranți definitiv din Româna, în perioada 2022-2025
Referințe
Arbel, J., & Costemalle, V. (2016). Estimation des flux d’immigration: réconciliation de deux sources par une approche bayésienne. Economie et Statistique/Economics and Statistics, 483, 121-149.
Sandu, D. (2024). De ce revin românii în țară și parte din ei re-migrează?. În Contributors.ro, 19.09.
Sandu, D. (2025). A Multi‐Level Migration System Between Regions of Origin and the European Hexagon of Attraction. International Migration, 63(5), e70092.
Pentru Romania, pierderile de populatie prin migratie vor continua. Daca guvernul si toate partidele nu inteleg ca avem nevoie de reforme structurale si nu doar contabile, de sustinere mai buna a mediului de afaceri. Am vazut in Franta, afaceri in rural, non agricole, care merg la a treia si a patra generatie. De la prelucrare lina in pasla, impletituri paie si nuiele, productii de uleiuri mustar si alte oleaginoase, de condimente vegetale, branzeturi maturate, preparate afumate si semicrude din carne oaie, capra, vita, pasare, dulciuri, marochinarie marunta, mobilier mic bucatarii, gradinite, productii fire textile din si canepa, sofran, transport local turisti si localnici, transport produse locale in sate mai izolate, piete volante cu produse rurale in cartiere urbane, fara chirii tarabe si spatiu, suportate de primarii, etc.
De ce nu revin românii în țară deși nivelul de trai din România s-a apropiat mult de media europeană( la cam 80%)? Nu revin din cauza serviciilor proaste și al corupției, nu din cauze economice. Apoi, din cauza speranțelor pentru viitor, România este în criză economică, socială și politică, plus războiul din Ucraina. În Europa de Vest viața e mult mai sigură și serviciile mult mai bune(chiar dacă sunt mai scumpe).
Una peste alta, românii nu revin în țară din cauza CALITĂȚII vieții, nu neapărat din motive economice.
„Fără regrete”: Sute de mii de familii poloneze părăsesc Marea Britanie și se întorc în Polonia.
Un videoclip cu o familie poloneză care se întoarce acasă a devenit viral.
Mulți polonezi susțin că viața în Marea Britanie a devenit din ce în ce mai dificilă din cauza costurilor ridicate de trai, a imigrației necontrolate din afara Uniunii Europene și a infracțiunilor violente de pe străzi.
Numărul polonezilor din Marea Britanie a atins un maxim de aproximativ 1 milion în 2017 și a scăzut de atunci la 600 de mii.
Polonezii se întorc în Polonia nu numai din Marea Britanie, ci și din alte țări europene.
Din 2024, mai mulți polonezi părăsesc Germania pentru a se întoarce în Polonia decât invers. Același lucru este valabil acum și pentru Țările de Jos, Austria, Suedia și Irlanda.
https://x.com/visegrad24/status/2080287120757752260
Diaspora poloneză în Regatul Unit, 2000-2025
Sursa = Oficiul Național de Statistică
2000 -> 58,000
2001 -> 60,711
2002 -> 63,000
2003 -> 66,000
2004 -> 95,000
2005 -> 170,000
2006 -> 274,000
2007 -> 411,000
2008 -> 512,000
2009 -> 540,000
2010 -> 579,000
2011 -> 681,000
2012 -> 713,000
2013 -> 726,000
2014 -> 813,000
2015 -> 916,000
2016 -> 1.00 Million
2017 -> 922,000
2018 -> 905,000
2019 -> 842,000
2020 -> 738,000
2021 -> 682,000
2022 -> 669,000
2023 -> 651,000
2024 -> 633,000
2025 -> 615,000
Din cauza faptului ca sintem guvernati de hoti si mincinosi . Probabil si din cauza faptului ca acestia ajung la guvernare cu voturile needucatilor pe care sistemul public de invatamint ii scoate pe banda rulanta din 1990 pina astazi .
Pai ce conditii de viata si infrastructura, servicii publice etc sunt in Romania… si ce afara?
Oamenii au trimis bani la parinti, veneau sa i vada in concedii. Cand au murit, ce-i retine aici??
Ubi bene, ibi patria!
Greu să te mai întorci în România cu copiii la școală în străinătate. Poate se vor întoarce unii la pensie, să trăiască aici cu pensia de afară. Încă nu am intrat în etapa când grosul generației de emigranți români va ajunge la vârsta la care părinții lor din România vor dispărea din cauza vârstei, iar românii plecați vor avea de rezolvat o moștenire în România. Pesemne că cei mai mulți o vor vinde, vor încasa banii, iar cu suma obținută își vor rezolva anumite necesități financiare acolo de unde s-au stabilit: rate la casă, școală privată la copil etc. Nu cred că un om care stat mai mult de cinci ani afară se mai poate adapta în România.
Ţigănie, mitocănie, șmecherie, corupție „mică” la primării și autorități locale, mizerie pe stradă, cade tencuiala pe toate clădirile ( mai puțin la Cluj si Oradea da’ și acolo) , sârme pe fațade in toate direcțiile, prețuri nesimțite în magazine, nespălați agresivi pe stradă si poliția se uită la ei din mașină, spitale de că**t cu doctori agresivi si mitocani ( asta-i o specialitate românească – cred ca au un curs la medicina ” cum sa fii mitocan”) … etc. Noh, la ce să se intoarcă bietu’ rumân ? Până și un slum împuțit cum e Londra e mai bun.
Descriere perfecta! Ce sa te motiveze sa te reintorci? Eu am parasit RO pe vremea societatii socialiste multilatereal dezvoltate, in 1984. Am trait si profesat 37 de ani in Germania, de 5 ani traiesc ca si privatier in Spania. In RO relatia pret-calitate este total data peste cap (prost si scump), respectul reciproc nu exista, serviciile la pamant inclusiv cel mai important, sanatatea. Fiind originar din Cluj-Napoca ma uit si ma crucesc ce preturi exista la apartamente, case. Germania si Spania sant mici copii! Asa ca tentatia de a reveni in RO: fix 0%!