Recent, mai multe publicații din țară (Pele 2024, Roșca 2024) au semnalat că 2023 a fost un an de vârf, în materie de bani trimiși acasă de către românii emigranți. De ce? Aș relua tema și întrebarea în perspectivă comparativă. Cred că se pot obține detalii prin compararea remitențelor economice transmise acasă de migranții români din străinătate, dacă vom plasa fenomenul în perspectivă mai largă. Întrebarea de la care pornim este dacă fenomenul în discuție este specific românesc, în contextul Uniunii Europene? Datele financiare pe care le folosim sunt, majoritar, cele ale Băncii Mondiale[1], iar cele despre populație provin din estimări ale EUROSTAT.
O dinamică ascendentă a remitențelor
În contextul Uniunii Europene, numai Croația, Slovenia și Portugalia înregistrau creșteri mai mari ale remitențelor pentru perioada 2019-2023 (vezi figura 1). Strict vorbind, dinamica remitențelor din România, puternic ascendentă în ambele perioade, înainte de pandemia COVID-19 și după, se aseamănă foarte mult cu cele înregistrate pentru Republica Cehă, Bulgaria și Olanda (figura 1). Greu de spus „de ce”. Probabil că mecanismele social-economice sunt diferite de la țară la țară. Asupra mecanismelor specifice României, în context european, ne vom centra în continuare, folosind perspective diferite, funcție de datele disponibile.
Remitențele între economie și demografie
În logică economică, banii trimiși acasă de migranți pot fi raportați la produsul intern brut (PIB). Este ceea ce întreprinde și analiza Băncii Mondiale, la care ne-am referit anterior. Din acest punct de vedere, banii trimiși acasă de emigranții din România, în 2023, reprezentau 2.8% din PIB[2]. Este mult, este puțin, în cadrul UE? Este mult. Numai Croația, Portugalia și Letonia înregistrau procente de acest tip, ceva mai mari (figura 2). La cealaltă extremă a scalei procentuale apar, cu procente foarte mici, Irlanda, Finlanda, Grecia și Olanda.
Fără a mai intra în detaliile tehnice ale analizei, menționăm numai constatările și interpretarea lor. O primă constatare pune în evidență faptul că ponderea remitențelor în PIB național, la nivelul anului 2023, pentru 27 de societăți ale UE, era cu atât mai mare cu cât ratele de emigranți ale țărilor de referință în UE erau mai mari. Altfel spus, cu cât ratele de emigrare erau mai mari, cu atât ponderea în PIB a banilor trimiși acasă de emigranți era mai mare. Solidaritatea cu cei de acasă prin remitențe este regula și în spațiul european.
Figure 2. Emigrants in the European Union and remittances they were sending home
Statistic vorbind, nu caz cu caz, este de așteptat că țările de emigrare, cele în care plecările sunt mai mari decât sosirile, așa cum este și cazul României, să fie mai sărace. Migranții pleacă pentru că țara este mai săracă, dar efectul plecărilor se vede în mai mare măsură prin remitențele care contribuie la PIB-ul societății de origine, la nivel național. Între volumul remitențelor și rata de emigrare, relația este una de interacțiune. Dacă vom accepta un decalaj, precum în graficul din figura 2, rata sporită a emigrării din 2021 poate fi considerată drept condiționare cauzală pentru valoarea relativă a remitențelor în PIB, la nivelul anului 2023.
De unde vine sporul în suma remitențelor intrate în România?
Este foarte probabil că acest spor de remitențe vine fie din sporul net al diasporei de dată recentă din România, fie din câștigurile suplimentare asociate cu reorientarea emigrării românești de la Sudul relativ sărac al Europei spre Nord-Vestul relativ bogat, fie din activarea proiectelor de revenire în țară pentru tot mai mulți emigranți. Desigur, pot fi implicați și alți factori, mai mult sau mai puțin asociați cu cei menționați, de genul accentuării migrației circulatorii între țară și străinătate, accentuarea antreprenoriatului transnațional, consolidarea în creștere a culturii de a trimite bani acasă de către cei din diaspora[3]. Este de așteptat ca toți factorii anterior menționați – migrația internațională circulatorie, transnaționalismul antreprenorial, cultura unei orientări spre țra de origine prin remitențe – să aibă un efect pozitiv asupra orientării spre țara de origine prin remitențe. În lipsa unor date de sondaj adecvate, ne vom referi în continuare la primii trei factori menționați -creșterea numerică a diasporei, reorientarea migrației externe spre Nord-Vestul mai bogat în defavoarea Sudului mediu-dezvoltat și proiectele de refenire în țara de origine.
Bună parte din răspuns poate fi obținută prin focalizarea analizei asupra dinamicii demografice a migranților din hexagonul de atracție a românilor (Tabelul 2)
Table 2. Romanian citizens with temporary residence abroad by the main attraction countries in the European Union, 2014-2023
Conform datelor EUROSTAT, numărul de cetățeni români imigranți în UE a crescut cu aproape un milion de persoane între 2014-2023. Creșterea respectivă a fost anuală. Dacă urmărim procesul în detaliu, observăm, însă, o diferențiere importantă la nivelul principalelor țări de atracție a românilor în UE, în ceea ce am denumit „hexagonul de atracție migratorie europeană a românilor” (Sandu 2023). Între cele șase țări europene de maximă atracție pentru români apare o diferențiere importantă, consistentă, însă, cu așteptările noastre: țările nord-vestice ale continentului din „hexagon” atrag din ce în ce mai mulți români în intervalul 2014-2023 dar cele sudice, Italia și Spania, pierd migranți. Scăderea sumei în Italia devine vizibilă începând din 2021 iar cea din Spania este semnalată încă din 2015. Este o schimbare majoră care indică o foarte probabilă reorientare a emigrării românești în Europa de la sudul mediu dezvoltat spre nord-vestul dezvoltat. Reorientarea se face, foarte probabil, nu numai din România ci și cu românii care pleacă direct din țările sudice spre cele nord-vestice ale continentului. Constatarea este foarte importantă pentru că aduce argumente empirice în favoarea unei idei esențiale pentru a înțelege dinamica emigrare-remitențe pentru români.
Concluzii
România este departe de a fi singulară în Uniunea Europeană sub aspectul dinamicii remitențelor. Banii trimiși acasă de migranții europeni din Europa au continuat să crească nu numai înainte de pandemie ci și după.
Contribuția remitențelor în bugetele naționale a fost foarte mare, în țări precum România, Bulgaria și Portugalia. Primele două menționate sunt țări de emigrare, în care emigrarea este mai puternică decât imigrarea. Portugalia se apropie mai mult de tipul țărilor de emigrare-imigrare.
Bună parte din creșterea remitențelor în România este legată nu numai de sporul de emigranți în țările europene ci și de reorientarea acestora în mai mare măsură spre nord-vestul bogat al continentului, cu reducere treptată a emigrării românilor spre sudul mediu-dezvoltat al continentului. Materialul de față furnizează argumente empirice pentru ideea că emigrarea românilor în Uniunea Europeană a sporit în ultimul deceniu dar cea înspre țările sudice ale continentului a scăzut. Corespunzător, resursele pentru sume mai mari de bani trimiși acasă s-au multiplicat.
Posibil ca în sporul banilor trimiși acasă de emigranții români să fi jucat și alți factori. Este nevoie de date de sondaj (de tipul celor folosite în Sandu 2016) sau de recensământ pentru a putea spune mai mult despre rolul antreprenoriatului transnațional și al culturii de migrație în structurarea procesului discutat. Transferul de valori, sau remitențele sociale (Levitt&Lambda Nieves 2011) transmise prin migrație sunt corolarul remitențelor economice.
Note
[1] Pentru detalii asupra modului de măsurare a remitențelor în baza de date deschisă a Băncii Mondiale vezi https://databank.worldbank.org/metadataglossary/world-development-indicators/series/BX.TRF.PWKR.DT.GD.ZS .
[2] Demarcăm zecimalelor prin punct, în sistem anglo-saxon, pentru consistență cu notarea din grafice, tot în engleză, în eventualitatea unei publicări ulterioare a materialului într-o revistă de specialitate.
[3] Trimiterea banilor acasă, în țara de origine este un comportament definitoriu pentru identificarea celor care fac parte dintr-o anume diasporă, în sensul că deși trăiesc în afara țării de origine, continuă să se identifice cu aceasta (Cohen 2022) . Funcție de modul de identificare sau măsurare, putem vorbi de diaspore ale locului de naștere, cetățeniei, etniei, la prima, a doua generație etc. Datele EUROSTAT pe care le folosim aici se referă la cetățenii pe care o țară din UE îi are, ca migranți temporari, în altă țară UE. Indicele reprezintă o estimare indirectă a diasporei prin rata de imigranți din țara X în alte țări ale UE.
Referințe bibliografice
Cohen, R. (2022). Global diasporas: An introduction. Routledge.
Levitt, P., & Lamba-Nieves, D. (2011). Social remittances revisited. Journal of ethnic and migration studies, 37(1), 1-22.
Pele, Alexandra. (2024). Record al banilor trimiși înțară de diasporă : un deceniu de remiteri care concurează cu ISD. Din ce țări vin banii – contul curent, tot mai dependent deei. Curs de Guvernare. 15 iulie.
Roșca, Cristina. (2024). Diaspora a trimis acasă în 2023 mai mulţi bani ca niciodată, 6,5 miliarde de euro. Remiterile au ajuns la egalitate cu ISD-urile. Ziarul Financiar. 1 august.
Sandu, D. (2016). Remittances as home orientation rooted in the lifeworlds of immigrants. Central and Eastern European Migration Review, 5(2), 81-98.
Sandu, Dumitru. (2023). Câți români sunt în străinătate? Hexagonul european al polilor de atracție a migranților din România. În Hotnews. 30 octombrie.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Probabil e mai greu de masurat, dar de curiozitate, un rol important jucat aici nu ar putea fi si acela al schimbarilor socio-culturale ce au loc in prezent in societatile respective? Schimbari care ii imping pe multi fie sa se intoarca, fie sa trimita si mai multi bani acasa in vederea pregatirii intoarcerii? Cunosc personal cateva cazuri de persoane care au ales sa revina in tara pe aceste considerente, desi situatiile lor de acolo erau obiectiv peste medie. Lumea s-a schimbat mult intre 2020-prezent, in feluri cu care poate multi dintre ai nostri nu sunt obisnuiti. Ma gandesc ca multi prefera familiarul asadar planifica in consecinta. E doar o speculatie…
1. Prima intrebare e de ce emigreaza tot mai multi, mai ales in tarile dezvoltate. Raspunsul e clar, cetatenii tarilor dezvoltate nu mai vor sa munceasca, nici macar joburile bine platite nu mai sunt cautate de bastinasi. Prefera sa traiasca din mosteniri si ajutoare sociale.
2. De ce trimit romanii tot mai multi bani? Simplu, s-au prins ca viata in occident nu mai e ce era odata, de la pusu pumnului in gura, la scumpiri exponentiale, unii se tem chiar ca homosexualitatea sa nu devina obligatorie.
Da, inca se pot cistiga bani frumosi, cum spuneam bastinasii s-au lenevit, dar viitorul e sumbru.
@NT,
Cand vorbiti de tarile dezvoltate, va rog sa va limitati la UE. Nu cred ca cineva vrea sa imigreze in SUA, Japonia sau Canada pentru ca bastinasii sunt lenesi si traiesc din ajutoare speciale.
In cazul SUA, cu atat mai putin. Sunt state unde ajutorul de somaj e cat sa nu mori de foame. Si totusi sunt joburi, mai ales in domeniul agriculturii, serviciilor turistice, gradinarit si treburi casnice care nu sunt platite bine si nici un american get-beget nu le-ar face, si unde e un deficit mare de forta de munca unde sunt angajati imigranti, mai mult sau mai putin legali. Ceea ce ma deranjeaza foarte tare este ca mai tot americanul care se respecta blameaza imigrantii ilegali pentru toate relele, insa nu ii vad sa repare sistemul de imigrare sa ii aduca pe angajatii respectivi legal in SUA.
Striga in gura mare ca imigrantii fura joburile americanilor, si cand au nevoie de forta de munca ieftina pe langa casa sau ferma se duc sa ii preia din parcarea de la Home Depot, altfel costurile sunt prohibitive sa angajeze alti americani. Acum douazeci de ani republicanii lui Bush vroiau sa actualizeze sistemul de imigrare american si se opuneau democratii la presiunea sindicatelor care simteau competitia. Acum democratii vor actualizarea la presiunea hispanicilor si se opun republicanii din motive electorale, pentru ca nu le convine prea multi hispanici cu drept de vot. Atata vreme cat e cerere masiva de forta de munca ieftina in SUA, nici un zid nu poate stopa imigrarea, atata vreme cata ambele parti sunt ipocrite si se complac in situatia curenta.
Anonym, exista piata muncii a necalificatiilor so a ilegalilor, dar si cea a specialistiilor. USA are criza de specialisti la fel de mare cauza, cauzele, pe linga ce spuneam anterior e si lipsa vointei pt a urma o scoala serioasa.
Sunt multe de spus la această temă. Eu consider că plecarea a 2-3 milioane de oameni(forță de muncă) în străinătate a fost cea mai mare tragedie din istoria României. Cauzele principale au fost distrugerea economiei românești de după ’89 cumulat cu salariile mai mari inițial de 5-6 ori mai mari ca în România( din fericire, salariile în România au crescut, dar tot sunt mai mici de aprox. 2,5 ori ca media europeană. Efectul a fost că în 2022 și 2023 emigrația aproape că a încetat, balanța intrare/ieșire a populației rezidente trecând pe plus).
Emigrația a avut numai efecte negative. În primul rând a contribuit la un pib(nominal) mic al României, mai mic ca al Danemarcei, Irlandei, Norvegiei (țări cu câte 5,5 milioane de locuitori; România are 19 milioane). Apoi, cei 2-3 milioane de români au contribuit la creșterea pib-ului(bunăstării) țărilor unde au emigrat( estimăm că această contribuție a celor 2-3 milioane de români a fost de aproximativ 100 MILIARDE de Euro anual, ceea ce este enorm). Și, în fine, alt efect negativ a fost că remitențele trimise în țară de diaspora s-au dus în consum, mărind deficitul balanței comerciale, adică banii au ajuns tot în Vest prin importuri.
Deci, pierderi pe toate liniile. Cea mai urâtă perioadă din istoria României.
A existat si exista si o parte extrem de pozitiva si anume educatia, nu numai cea scolareasca ci si, mai ales, cea profesionala. E suficient sa vezi noile case din Romania sa-ti dai seama de cresterea enorma a calitatii, nu prea mai merge, cu lasa ba ca merge si asa.
Ăsta este un panseu din seria Dănilă Prepeleac. Dintr-o pereche de boi frumoși a rămas în final cu o pungă goală…
Romanii emigrati de zeci de ani trimit bani acasa pentru ca au familii extinse, pentru a avea bani sa isi repare casele, sa isi tina copii la scoala, sa isi cultive pamanturile, sa isi duca micile afaceri, sa isi caute de sanatate. La modul general in Ro, saracia este la nivel ridicat dar guvernantii nu vad aceasta. Ii dau cu cresterea economica nemaivazuta.
Si ar mai fi ceva, cred ca statistica oficiala nu considera banii „la negru”, ma rog nu vorbesc de bani ilegali, ci de bani „transferati” cash, cred ca acestia depasesc cu mult cei inregistrati oficial, deoarece romanul, incl eu, nu prea are incredere in sistemele controlate de Ursula, si cu totul altceva e atunci cind ii dai nepoatei cadou, o bancnota de 200 de euroi, sau un transfer bancar.
Fiind o persoana f sensibila, cum s-a vazut in multele mele comentarii, consider ca acest flux banesc arata unitatea poporului, solidaritatea, oamenii se ajuta, se sprijina reciproc, copiii, care se chinuie prin occident, nu-si uita parintii si bunicii. Ma bucur pt voi(noi) frati romani!
Nea Neamtule, bazat pe găselnița asta:
”…Altfel spus, cu cât ratele de emigrare erau mai mari, cu atât ponderea în PIB a banilor trimiși acasă de emigranți era mai mare”
am gasit solutia inovativă : mai bine plecăm cu toții !…
Teoretic se pot identifica și acei 200euro dacă se trece pe la o casa de schimb unde ai nevoie de CI. Mai greu dar dacă cineva își dorește asta se poate.
Firesc ar fi ca sumele de bani care intra in Romania sa fie din export de produse si servicii . Si ar mai fi firesc sa renunte la fudulie si la consum poporul roman …..
Deficitul balanței comerciale în 2023 a fost de aproape 30 MILIARDE Euro, adică am importat cu 30 miliarde de euro mai mult decât am exportat. Nici măcar mâncarea nu ne-o putem asigura, balanța comercială cu produse agricole este și ea puternic negativă. Vrem să trăim bine, dar fără muncă și pe bani din împrumuturi.
nu mai zic de dobanzi !….trebuie marite !…ca sa ne mai dispara din ”fudulie”…sa nu mai traim pe credite…si sa punem mina pe sapa
@A.Popescu @ Lucirfer: un mecanism simplu: devalorizarea monedei= scumpirea importurilor= ieftinirea exporturilor=echilibrarea balantei
Nu vedeti ca BNR ”pastreaza cursul incorect” dupa parerea unora ?…desi, toate socotelile le facem in EUR ?…desi nu suntem in zona EURO ?
Ar mai putea fi un motiv: cresterea remitentelor pentru a investi in Romania in ideea de a avea venituri pasive la batranete sau retragerea din activitate. Vorbim aici fie de investitii imobiliare, fie de investitii financiare (titluri de stat, actiuni, depozite bancare, etc). Multi dintre cei plecati nu considera ca sunt definitiv mutati din Romania ci se gandesc sa revina la un moment dat. Chiar si cei ce nu vor reveni, pot investi avand mai multa incredere ca acele investitii (mai profitabile comparativ cu alternativa din tarile adoptive) sunt si sigure.
Cu atatia specialisti in sociologie nu am vazut nicio cercetare desprea acest fenomen. In ce judete este cea mai mare concentrare de trimiteri, mediul rural ori urban, marimea demografica a localitatii, dezvoltarea sa economica, ce tip de familie si numarul de membrii, ocupatiile fammiliei din tara, modurile de folosire ale sumelor trimise, etc. Doar datele generale de statistica nu dau nici un detaliu privind acest fenomen.
Mulțumesc pentru întrebările și sugestiile bine-venite. Desigur, proiectele de revenire în țară sunt un motiv de sporire a volumului a banilor trimiși acasă. Solidaritatea intrafamiliala a celor plecați cu cei rămași acasă este o motivație de durată a remitențelor economice. Deocamdată, aș multiplica și eu întrebările relevante pentru discuție, în speranța că aceste pot duce spre date noi care să ne ajute în elucidarea problemelor. La ultimul recensămînt din 2021 (RPL2021) se înregistrau 445 de mii de cetățeni români care avuseseră rezidența anterioară în străinătate. Sunt aceștia reveniții voluntar pe care încercăm să îi identificam în discuție? Nu. Știm, tot din datele RPL2021, că 34 de mii erau și cetățeni ai Republicii Moldova. Nu știm câți erau imigranți din altă țară care obținuseră rezidența în România. Probabil nu foarte mulți.Dar restul , erau cetățeni români care reveniseră acasă de „dor de țară”, sau similar? Greu de susținut acest punct de vedere pentru că aproape jumătate dintre ei au revenit în perioada pandemiei COVID-19, obligați, foarte probabil, de lipsa locurilor de muncă și de restricțiile din țările gazdă.
În plus, mai este un fenomen foarte important în legătură cu care nu avem informații sistematice, respectiv migrația circulatorie, un gen de euro-navetism al românilor. Câți dintre cei reveniți stau și cîți pleacă din nou? Fenomenul în sine este pozitiv pentru că migrația circulatorie pare să fie corelată negativ cu emigrarea de lungă durată. Dar, pentru politicile de migrație, parametrul menționat ar conta mult. Șirul de întrebări care să poată duce la politici eficiente de migrație și dezvoltare poate continua. Din păcate, ne mișcăm, aici, în lumea politicilor publice nefundamentate prin cercetări de specialitate.
Problema cea mai spinoasa la noi este legislatia incompleta si lipsa de date ca sa faci un proiect de cercetare pe 3 ani. Nu exista obligatia ca la primarie orice cetatean din localitate sa declare ca pleaca din tara din n motive. La punctele de trecere frontiera nu se aplica un sistem mai bun care sa faca diferenta dintre turistii reali si cei plecati definitiv sau sezonier pt. munca si pt cei care intra in tara In alte tari vest europene se pot face analize mai la detaliu.
In cazul unui derapaj de la democrația liberală așa cum se întâmplă în cazul Ungariei lui Orban s-ar putea să ne confruntăm cu un nou val de plecări. Jumătate din familia mea e plecată definitiv; as pleca și eu într-o asemenea situație.
Foarte bun articol, cu concluzii pertinente.
Exista foarte multi romani „navetisti” intr-adevar, care apar in toate documentele ca locuind in Romania dar viata lor economica se desfasoara de facto in strainatate.
Ca o concluzie personala in calitate de emigrat/expat(?) sunt foarte multi romani care au ganduri serioase de reintoarcere acum ca decalajele brutale de venituri nu mai exista iar in strainatate vei fi mereu un auslander, ca toti migrantii de prima generatie. Exista pe vremuri motivatia clara a banilor, insa azi lucrurile nu mai sunt atat de limpezi ca acum 20-30 de ani.
Mai este o cauza a planurilor de reintoarcere, degradarea vizibila a societatilor vestice, transformarea in ceea ce se denumeste „low trust society”. Daca as avea din nou 20 de ani acum, probabil as ramane in tara.
Aside, in legatura cu statisticile romanesti:
As dori sa stiu cat de descurajat se simte autorul de faptul ca s-a acceptat oficial ca Timisoara (spre exemplu) are in anul de gratie 2023…250.849 de locuitori? Poate ar fi binevenit si un articol care sa propune metode realiste de recenzare/estimare pentru ca dupa umila mea parere datele oficiale made in Romania par o gluma (spusa cu multi bani publici).
Ar fi multe de spus pe tema datelor statistice necesare în spațiul public. Notez rapid câteva teme/sugestii/întrebări: cât mai multe date din RPL2021 ar fi extrem de utile, pentru cercetare și politici publice, la nivel de UAT, cu SIRUTA cu tot, astfel încât să putem integra noile date în baze de date existente; în special datele referitoare la starea de sănătate, educație, populația dupa domiciliu, populația rezidentă, migrația de scurtă și de lungă durată în străinătate, navetism, ar fi necesare în primă etapă. Cum se va face actualizare anuală a populaței rezidente la nivel de UAT? Desigur, anumite date nu pot fi produse numai la recensământ. Începând de când vom putea beneficia, spre exemplu, de sondaje la nivel internațional, pentru comparații multiple, pe migrația românească în străinătate, cel puțin în țările de maximă atracție migratorie pentru români? Extrem de utile microdatele din RPL2021 care vor ajunge la marele public prin IPUMPS- Minnesota Population Centre. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Unde poate fi citit raportul de validare a datelor RPL 2021?
IPUMS, domnule profesor.
Scuze. Mai exact, IPUMSI pentru Integrated Public Use Microdata Series -International