marți, iunie 2, 2026

De ce schimbarea de poziție a lui Trump față de Rusia nu înseamnă încă prea mult

Mai jos puteți găsi interviul pe care mi l-a luat Hannah Wagner, de la ziarul berlinez „Der Tagesspiegel”, pe 15 iulie 2025:

Domnule Umland, președintele american Donald Trump a amenințat partenerii comerciali ai Moscovei cu tarife punitive dacă Kremlinul nu acceptă în curând un armistițiu în Ucraina. Este aceasta o schimbare majoră de poziție în politica sa față de Rusia?

Nu aș numi-o încă o schimbare de poziție. Până acum, este doar o declarație – iar în cazul lui Trump, astfel de declarații verbale trebuie luate cu rezervă. În acest context, reacțiile din Ucraina sunt, de asemenea, mixte. Pe de o parte, oamenii recunosc că Trump adoptă acum un ton diferit, după luni de apropiere de liderul Kremlinului, Vladimir Putin. Pe de altă parte, sunt sceptici cu privire la durabilitatea acestei schimbări de politică.

E pentru prima dată când Trump îi dă lui Putin un ultimatum : dacă nu acceptă un acord de pace în termen de 50 de zile, SUA vor impune tarife punitive de până la 100% partenerilor comerciali ai Rusiei.

Da, dar Washingtonul joacă un joc complicat aici. Presiunea pe care Trump vrea să o exercite nu ar veni direct din SUA, ci din țări terțe, precum China și India, care cumpără petrol și alte bunuri din Rusia. Cel puțin, acesta este planul. Rămâne însă de văzut dacă aceste țări vor ceda într-adevăr presiunii și vor renunța la Rusia ca partener comercial. În plus, dacă SUA impun tarife anumitor țări, ar trebui să se aștepte la tarife de retorsiune dureroase. Rămâne de văzut ce va rezulta în cele din urmă din această abordare.

Presupunând că planul funcționează, cât de grav ar afecta pierderea partenerilor comerciali mașina de război a lui Putin?

Dacă China, India și alte țări se vor îndepărta efectiv de Rusia și se vor orienta către SUA sub presiunea sancțiunilor, acest lucru ar reprezenta cu siguranță o problemă pentru Kremlin. La urma urmei, cea mai mare slăbiciune a sancțiunilor internaționale de până acum a fost faptul că Rusia a putut să se orienteze către țări terțe, reducând astfel în mare măsură impactul măsurilor punitive. Dacă tarifele impuse de Trump vor intra în vigoare și se vor dovedi eficiente, acest lucru nu va mai fi atât de ușor.

Ar putea teama de sancțiuni să-l oblige pe Putin, care până acum a insistat asupra obiectivelor sale maxime de război, să facă concesii?

Mă tem că, cel puțin pe termen scurt, este probabil să se întâmple contrariul: anunțul lui Trump ar putea duce la intensificarea atacurilor rusești în Ucraina în următoarele săptămâni. La urma urmei, Kremlinul a primit acum un termen limită quasi-oficial în care poate continua bombardamentele fără teama de consecințe mai grave. Și 50 de zile este o perioadă relativ lungă. Acest lucru ridică suspiciunea că Putin primește o nouă oportunitate de a câștiga teritoriu și de a obține alte succese militare înainte de posibila reluare a negocierilor.

În același timp, pe lângă ultimatumul privind tarifele, Washingtonul a anunțat și livrări „masive” de arme americane către Ucraina. Ce vă așteptați să se întâmple?

Este vorba în principal, dar nu numai, despre sistemele de apărare aeriană Patriot. Mai multe țări europene, printre care și Germania, ar trebui să le cumpere de la SUA și apoi să le transmită Ucrainei. Aceste sisteme Patriot s-au dovedit a fi cea mai eficientă armă împotriva diverselor rachete și rachete de croazieră ale Rusiei. Prin urmare, există o cerere mare pentru acestea – și anunțul reprezintă o ușurare în Ucraina, care speră că în curând va avea mai multe astfel de la dispoziție.

Ce alte arme americane ar putea fi implicate?

Probabil că acest lucru va depinde în primul rând de cumpărătorii europeni. În teorie, ar putea fi incluse și rachete cu rază mai lungă de acțiune, dar este discutabil dacă acest lucru ar fi anunțat public. Guvernul german, de exemplu, a decis să nu furnizeze informații detaliate despre livrările de arme din motive strategice.

Și Trump?

Trump este interesat de afaceri. Prin urmare, consider că anunțul privind livrările de arme este mai degrabă o expresie a politicii sale „America First” decât o strategie reală. Această abordare este criticabilă.

În ce sens?

După prăbușirea Uniunii Sovietice la începutul anilor 1990, SUA au contribuit la dezarmarea Ucrainei. Nu numai că au insistat ca Ucraina să renunțe la ogivele nucleare, ci și la diversele sisteme de lansare: avioane de bombardament, rachete de croazieră, rachete. Dar asta pare să fie acum de domeniul exclusiv al trecutului, pentru administrația Trump, care încearcă astăzi să profite de situația dificilă a Kievului. Într-un anumit sens, aceasta este o trădare a Ucrainei.

Și totuși, Trump, care acum câteva luni amenința că va întrerupe complet ajutorul militar pentru Ucraina, pare să se fi răzgândit. Cum explicați acest lucru?

Poate că ipoteza inițială la Washington era că retorica pro-rusă va provoca o reacție reciprocă la Moscova și va pune capăt războiului. Acum, Trump și asistenții săi au trebuit să realizeze că se întâmplă exact invers. În plus, mulți americani – chiar și republicani și susținători ai mișcării MAGA – sunt în continuare în favoarea sprijinirii Ucrainei. Trump a recunoscut acest lucru în timp. Schimbarea sa de curs este, prin urmare, probabil și o reacție la starea de spirit politică internă.

Ceea ce a fost frapant la apariția lui Trump de luni a fost atmosfera armonioasă dintre el și oaspetele său, șeful NATO, Mark Rutte. A reparat acordul privind armamentul, într-o oarecare măsură, relațiile transatlantice deteriorate?

Tensiunile fundamentale, determinate ideologic, dintre America și Europa vor rămâne. Dar este adevărat că ruptura dintre membrii europeni ai alianței și SUA, care părea posibilă acum șase luni, pare să fi fost evitată pentru moment. Luni s-a conturat o nouă unitate între SUA și partenerii europeni din NATO în ceea ce privește Rusia. Acest lucru se datorează în mare parte lui Mark Rutte, care a reușit cumva să stabilească o relație bună cu Trump, cel puțin la suprafață.

Conversația a avut loc marți, 15 iulie 2025.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. „Un turist se teme de un caine care latra.
    Un bastinas il linisteste:
    – Nu va fie teama, cat latra nu musca.
    -Mda, dar daca se opreste din latrat?”

  2. In principiu orice face Trump, orice zice, e gresit, sau chiar criminal.

    Pt ca intr-o soțietate fără moral și fără prințip… trebuie să ai și puțintică diplomație!

  3. Conflictul Rusia vs Occident este decisiv pentru Occident dar și pentru Rusia. Cine pierde, pierde totul. Mult timp Occidentul a mers pe ideea de a „suge” Rusia economic pe termen mediu și lung până ce aceasta colapseaza economic și politic(din nou!). Putin s-a prins că pe termen mediu și lung Rusia pierde și atunci a dat un Ultimatum Occidentului să se retragă din sfera ei de influență. Fiindcă Occidentul a ignorat Ultimatumul Rusiei aceasta a declanșat războiul din Ucraina, plus amenințările că vor folosi armele atomice. Aceasta este situația de fapt.
    Cum se poate rezolva această situație periculoasă pentru întreaga Lume? Putin a arătat că i se fâlfâie de părerile Occidentului de a face un compromis acceptabil cu Rusia ( vezi tratativele Minsk I și II, dar și propunerile lui Trump, toate ignorate și persiflate de Putin). Ca urmare apar două linii beligerante: SUA+NATO vs Rusia+China+Coreea de Nord+Iran.
    Să recunoaștem cinstit, Occidentul nu se aștepta ca Rusia+ceilalți să ridice securea de război. Europa de Vest este chiar paralizată de-a binelea.
    Deci, ce se poate face? Regimul sancțiunilor este insuficient pentru a îngenunchea Rusia. Sprijinul Occidentului pentru Ucraina este și el insuficient pentru o victorie militară contra Rusiei.
    Ca părere, Ucraina trebuie ajutată cu trupe occidentale la sol. În definitiv și Rusia este ajutată cu soldați de prin Coreea de Nord dar și de prin Kirkizstan, Tadjikistan, etc. Numai că….cine îndrăznește primul să trimită trupe în Ucraina?
    Ne place sau nu, Putin nu știe decât de Bâtă.

    • Cred ca gresiti.
      Occidentul a oferit Rusiei aceleasi conditii pe care le au ei. Si in Rusia, si in afara.
      DAR
      -Rusia nu si-a dus reforma la capat si nici nu are de gand;
      -Rusia are un mare numar de agenti secreti si administratia mai toata, revansarzi; cred ca URSS s-a prabusit din cauza tradarii, nu din cauza proastei adminstrari interne; pe de alta parte, proasta administrare continua…
      De ce s-ar simti suparata Rusia ca este supta, daca vin bani gramada la ea. (Acum nu mai e supta si nu e prea fericita.) Daca ii foloseste pentru arme si hotiile administratiei, nu e vina Occidentului.
      Prin urmare, clica de comunisti deveniti capitalisti imperialisti, vor sa redobindeasca imperiul.
      Grava greseala.
      Au socotit ca Occidentul este impotent si bogatia i-a molesit. In plus. il cred dezbinat si incapabil de eforturi comune pe termen lung.
      Numai idei gresite, pe care nu se poate construi . Eventual doar decizii gresite.
      Daca la asta adaugam si noile lor arme declarate invincibile de o propaganda abuziva si prosteasca…
      Rusia nu are nimic de castigat din razboi. Dimpotriva, pierde totul.
      Rusia are totul de castigat din pace.
      Dar duracii… duraci!

  4. Felicitari pentru redarea si traducerea acestui interviu. Dl. Umland stie ce spune, si spune bine in cuvinte putine.
    Nu se poate spune decat un lucru…razboiul asta a ajuns prea departe. Daca Putin si conducerea rusa vor pierde acest razboi, vor disparea lasand in urma o uriasa instabilitate si incertitudine globala.
    E o infruntare intre Occidebt si Rusia, prin proxy Ucraina. Aceasta e miza acestui razboi.
    Oricine il va pierde nu ii va fi bine. De aceea rusii nu pot face pace. Nu mai au cum…s-a ajuns prea departe. Au murit 100 000 de soldati rusi numai anul asta, dupa cum spune Marco Rubio.

  5. China si India nu pot renunta la relatiile cu Rusia. Ar fi o reintoarcere la o forma de colonialism.
    Lumea s-a schimbat si nu mai accepta retorica, lectii, amenintari de la zeii alesi ai luminii catre prietenii/dusmanii colorati din jungla.

    • Cand China e unul din marii exportatori de produse industriale (al doilea din lume, cu oerspectiva de a deveni primul) nu mai e vorba de colonialism.
      Dar propaganda comunista tot agita teze rasuflate.
      Am putea vorbi ca Rusia si Ungaria au devenit colonii chineze. In ura lor fata de Occident, neoimperialistii cu picioarele in stalinism, nu realizeaza prostiile pe care le fac.

    • Nu mai accepta, dar sa se comporte decent si respectabil nu vor … sau nu sunt in stare. Daca lumea s-a schimbat in sensul ca orice criminal sau orice imbecil sau orice nesimtit sau orice infractor doreste, in mod suveran, sa-si faca de cap fara oprelisti, atunci nu pot sa spun decat ca mi-e scarba si-mi doresc un real Adolf Hitler care sa extermine toata aceasta masa de indivizi care nu pot fi numiti oameni!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Andreas Umland
Andreas Umland
Dr. Andreas Umland este cercetător în politici publice la nou-înființatul European Policy Institute in Kyiv (EPIK), profesor asociat de științe politice la Academia Kyiv-Mohyla (NaUKMA) și analist la Centrul Stockholm pentru Studii Est-Europene (SCEEUS) din cadrul Institutului Suedez de Afaceri Internaționale (UI).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

carte

 

coperta cartii

În această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro