De la agende publice la nemulțumiri sociale în Uniunea Europeană

Introducere

Ceea ce oameni dintr-un anumit spațiu consideră ca fiind important pentru propria lor viață și organizare poate constitui agenda lor publică. Spațiile regionale rezultate din gruparea unor țări vecine, similare, pot constitui medii pentru astfel de opțiuni colective în gruparea unor moduri de a gândi sau discuta astfel de probleme de agendă publică. Discuțiile și politicile de reducere a inflației prin politici guvernamentale, negocierile și mișcările sociale aferente lor sunt identificate, spre exemplu, la nivel de macro-regiunii europene (continental, nordic, sudic, sau central și este european) (Tassinari et al. 2024). Încercăm, în continuare, identificarea unor tipuri de atitudini publice, la nivelul a 19 țări din Uniunea Europeană, din prisma polarității social-economic, pornind de la o tipologie care intersectează trei dimensiuni referitoare la salarii, costul vieți, și o a treia dimensiune socială referitoare la sănătate, locuire socială și veniturile vârstnicilor, pornind de la datele Eurobarometrului (EB) standard 101.1, cu date culese în februarie-martie 2024. Modul efectiv de construire a tipologiei va fi detaliat în următoarea secțiune metodologică a materialului. Contrastul dintre valoare de cunoaștere a analizelor referitoare la o singură dimensiune a agendei publice (Sandu 2025) și abordările tipologice sper să pledeze pentru acest al doilea tip de abordare.

Tipologia agendelor publice prioritare

În cadrul sondajului menționat deja se formulează o întrebare matrice prin care se solicită subiecților să menționeze care dintre următoarele probleme ar trebui să fie abordate „cu prioritate” în .. (țara de referință). Se dă o listă cu 13 astfel de probleme . Pentru construirea tipologiei am reținut numai cei cinci itemi care au fost selectați de cel puțin 20% de către respondenți (în număr de peste 26 de mii în sondaj). În această serie de teme importante au fost incluse salariile reduse, costul ridicat al vieții, sănătate și siguranță reduse la locul de muncă, venituri neadecvate pentru vârstnici sau pensionari , și lipsa de locuințe sociale. Primele două teme sunt de natură economică iar ultimele trei de natură socială. Pentru fiecare dintre cele 13 teme subiecții au avut posibilitatea de a formula propria evaluare, notând cu 1 alegerea temei în seria celor relevante pentru agenda publică, și cu 0 răspunsul negativ. Cele trei temele sociale menționate au fost reunite într-un singur item de probleme sociale, notând cu 1 dacă subiectul a ales cel puțin o temă și cu 0 dacă nu a ales nicio temă. Ulterior am intersectat cele trei întrebări dihotomice și a rezultat o tipologie de opt categorii: 1 fără probleme de agendă publică, 2 salarii reduse, 3 probleme sociale, 4 costul mare al vieții, 5 costul ridicat al vieții și probleme sociale, 6 salarii reduse și probleme sociale, 7  probleme economice (salarii reduse și costul ridicat al vieții), și 8 probleme economice și sociale. Este, după știința noastră, prima analiză care consideră ca variabilă dependentă o tipologie a problemelor publice prioritare și nu un indice sau indicatori.

În partea descriptivă a materialului am construit un tabel în care  apar procentele pentru tipurile sociale, caracteristice sau nu, pentru fiecare dintre cele 20 de societăți europene considerate, cu interpretările corespunzătoare.

În secțiunea explicativă a textului am încercat predicția de apartenență individuală la fiecare dintre cele opt tipuri de politici publice, funcție de variabile de status pentru respondent și de macroregiunea de care aparține țara  de rezidență. Am optat pentru o tipologie de cinci macroregiuni ale  Uniunii Europene (UE) care distinge între regiunile nordică, vestică, sudică, central-estică și estică  (Sandu 2009) .

Agende publice cu specificitate pe țări sau macroregiuni?

Da și nu (Tabelul 1). Un bun exemplu pentru a ilustra răspunsul afirmativ este legat de percepția problemelor de maximă gravitate, de natură socială și economică. Cele patru țări nordice reținute în analiză (SE, DK, FI, IE) au procente de respondenți foarte reduse ,în această categorie, oricum nesemnificative sub aspect statistic. În schimb, prin contrast, gravitatea problemelor sociale este afirmată în special de către subiecți din noile state membre ale UE, din regiunile de Est și Centru-Est. Problemele sociale sunt considerate ca prioritare în special în vechile state membre ale UE (în special în SE, DK și în partea vestică a DE). Contrastul dintre economic și social este legat, se pare, și de nivelul de dezvoltare economică: produsul intern brut pe locuitor  tinde să fie mai mare în societățile ai căror membri tind să afirme că acordă prioritate problemelor sociale (DEW, DK, SE) și mult mai mic în societățile care pun în prim plan problemele economice ale propriilor societăți (Estice și Central-Estice).

Table 1. Typology of public agenda by 19 countries of the European Union

Problemele legate de nivelul redus al salariilor tind să fie puse în evidență în principal de membrii ai societăților relativ sărace din noua UE sau din sudul Europei (IT și PT, mai ales). Înțelegem mai ușor, în acest context, de ce în țări de emigrare , precum RO, emigrarea este legată în special de perceperea salariilor mai mici în țara de origine.

Există, însă, și țări excepție de la modelul regional de agendă publică. Grecia, spre exemplu, face parte din gruparea țărilor sudice dar sub aspectul agendei publice pare să fie singura țară din cele 19 analizate în care numai problemele economice contează în stările de spirit referitoare la agenda publică.

Există și două țări care nu se încadrează în modelele regionale alese, dar se aseamănă foarte mult cu media UE. Este vorba de Be și NE care  nu înregistrează valori semnificative pentru niciunul dintre tipurile sociale de agende publice. Ambele fac parte din gruparea vestică de țări a UE.

Cele cinci tipuri de agendă publică din răspunsurile intervievaților vor fi și mai bine înțelese în măsura în care le vom încadra și în spațiile sociale sau socio-culturale de care aparține subiectul intervievat. Este ceea ce prezentăm în continuare.

Spații sociale asociate tipurilor de agendă publică la care aderă intervievații

Am raportat tipurile de agendă publică, respectiv de percepții sociale, la factori care le pot condiționa sau determina (Tabelul 2) astfel încât să putem afla cine sunt cei care se circumscriu acestor tipuri, indiferent de țara din care provin. Demersul este justificat și prin faptul că cele opt tipuri de evaluări de agendă publică apar în toate cele 20 de societăți analizate.

Table 2.Predictors of the type of public agenda supported by the interviewee

Tipul de analiză adoptat  (regresie multinomială) ne-a obligat la alegerea unei categorii de referință, neinclusă ca atare în analiză. Am optat pentru cei aproximativ 11% din eșantionul total care declară că niciuna dintre cele cinci categorii de probleme de la care am pornit nu necesită, în țara lor de reședință,  intervenții prioritare.

Analiza întreprinsă asupra datelor multinivel (prin raportare la indivizi dar și la țările în care aceștia locuiesc) relevă existența a trei tipuri de influențe asupra percepției problemelor sociale care necesită acțiuni prioritare: a) probleme social-culturale asociate care favorizează percepția unor probleme de agendă publică, b) situații de status care, indirect, deschid calea unor percepții critice sau de suport, și  c) situația de țară măsurată obiectiv (PIB per capita ca procent din media UE pentru țara în care locuiește respondentul la chestionar).

Exemplu cel mai bun pentru prima categorie de factori este legat de rolul percepției asupra corupției instituționale. Cu cât indicele de percepția a corupției în propria țară este mai ridicat, cu atât este mai mare probabilitatea de a susține că în țara de referință este nevoie în mai mare măsură de acțiuni care să ducă la reducerea sau eliminarea problemelor menționate prin oricare dintre tipurile de agendă menționate (de la salarii mici la  probleme economice și sociale cumulate). Implicit, problemele menționate prin diferitele tipuri de agendă publică sunt asociate cu existența corupției în domeniu. Cu cât corupția este mai mare, cu atât este mai mare probabilitatea de a considera că este vorba de probleme cumulate, sociale și economice, pe care subiectul le consideră ca fiind prioritare. Similar, nemulțumirea în legătură cu starea democrației din țară, aduce o mai mare sensibilitate în a percepe probleme de dezvoltare, mai ales în plan economic sau socio-economic.

Un impact indirect asupra percepției problemelor sociale îl exercită anumite caracteristici de status ale respondentului. Cei mai tineri consideră, tendențial, că în țara lor sunt problematice în special salariile reduse și, în genere, situațiile economice. Vârstnicii, în schimb, consideră ca fiind problematice mai ales aspectele sociale sau situațiile în care se cumulează problemele sociale cu nivelurile ridicate ale costurilor vieții.

Clasa socială subiectivă este un factor de mare influență asupra percepției problemelor sociale. În genere, la nivel european, apartenența la clasa  muncitoare (cod 1) tinde să fie asociată cu percepția accentuată a unor probleme de agendă publică, în special de agendă economică sau social-economică. Foarte puternic este și efectul experienței de migrație: migranții de revenire tind să fie mai puțin preocupați de agenda publică. Este foarte probabil că nu nivelul veniturilor ci alți factori asociați cu revenirea explică situația (analize de corelație și de regresie neprezentate aici). Desigur, contează și educația. Cei cu educație primară tind să fie mai preocupați de nivelul redus al salariilor iar cei cu educație terțiară sunt mai preocupați de problematica socială.

Nivelul de dezvoltare al societății (măsurat prin PIB per capita ca procent din media Uniunii Europene) contează foarte mult în stabilirea agendei publice. După cum era de așteptat, intervievații din societățile sărace tind să stabilească agendele publice în principal prin raportare la nivelul redus al veniturilor sau la cumularea între problemele economice și cele sociale, iar cele bogate prin raportare la problematica socială.

Concluzii

Agendele publice, ca mod de percepere a problemelor societale, sunt influențate hotărâtor, direct sau indirect, de cultură, status și caracteristici societale de dezvoltare. În nemulțumirea față de propria societate întâlnim, în primul rând, ecouri vizibile ale nemulțumirii legate de funcționarea instituțiilor din propria societate de rezidență, nemulțumiri legate de corupție si de modul de funcționare a democrației. Percepțiile de agende publice sunt puternic dependente și de gradul de dezvoltare a societății. În mediile de dezvoltare economică redusă prevalează preocupările economice iar în cele cu dezvoltare economică ridicată predomină preocupările sociale de agendă publică. Corupția accentuată și nemulțumirile legate de funcționarea democrației din țară duc la o activare a populației în structurarea unor agende publice care pun în evidență tocmai probleme legate de funcționarea proastă a instituțiilor naționale.

Determinarea modului de structurare a agendelor publice obligă la analize multinivel în care statusul, cultura de grup, factorii de țară și de macroregiune contează prin influențe directe sau indirecte asupra percepției și definirii problemelor publice. Analize comparative, cu date de sondaj la nivel individual din ce în ce mai bine contextualizate, pot fi de mare folos. Datele de Eurobarometru cu care am lucrat sunt o ilustrare pozitivă a unor astfel de date. Posibilitatea de accesare publică  a unor astfel de date cât mai rapid după culegerea lor poate ajuta foarte mult.

Referințe

Rodríguez-Díaz, R., & McCombs, M. (2023). Personal Agenda-Public Agenda Congruency: A Contingent Condition for Agenda-setting Effects. Communication & Society, 36(4), 191-212.

Sandu, D. (2009). Lumi sociale de vârstă şi rezidenţă în Uniunea Europeană. Sociologie Românească, 7(02), 3-26.

Sandu, D. (2025).De unde vin diferențele sociale legate de costul perceput al vieții ?. Contributors.ro

Tassinari, A., Di Carlo, D., Ibsen, C. L., & Molina, O. (2024). Introduction to the special issue: Conflict and coordination in the cost-of-living crisis. Transfer: European review of labour and research, 30(3), 253-275.