Politicile socio-demografic de optimizare a migrației internaționale ar putea beneficia, din plin, de o mai bună cunoaștere a diferitelor tipuri de migrație. În acest sens, orientăm analiza de față pentru a cunoaște mai bine caracteristicile migrației de revenire în țară și a imigrării românilor în diferite țări ale Uniunii Europene (UE), în ultimii cinci ani de zile, pentru care dispunem de date. Întrebările de la care pornim sunt, aparent, simple: câți români au revenit în țară și câți au plecat, pe termen scurt, în alte țări ale UE? Recent a fost difuzată pe piață, în spațiul media, cifra de 324 mii de români care au revenit în țara, ca imigranți de revenire, în 2023, preluată de pe site-ul TEMPO al Institutului Național de Statistică (INS). Din păcate, cifra nu spune nimic pentru că se referă la imigranți temporari, cu cetățenie română sau străină. Nu știm, din cifrele publice, oficiale, câți dintre ei sunt de cetățenie română, și câți nu. De ce datele EUROSTAT permit o astfel de diferențiere, dar cele ale INS, nu? Întrebarea se justifică și prin faptul că datele de la EUROSTAT provin, majoritar, din surse naționale. Desigur, cifra amalgamată, care cumulează revenirile cetățenilor români cu cele ale imigranților de cetățenie străină, poate fi relevantă pentru capacitatea globală de atracția a țării, dar nu pentru migrația de revenire a românilor, care este de maxim interes pentru echilibrarea structurilor demografice interne.
Din fericire, perspectiva de care avem nevoie este reflectată în statisticile EUROSTAT, referitoare la imigrarea pe țări, funcție de cetățenia imigranților. Am folosit parte din aceste date într-un material anterior (Sandu 2024a). Reluăm acum analiza pentru aprofundare, folosind, la început, date neutilizate anterior, fie pentru că nu existau pentru anul 2023, fie pentru că, la momentul respectiv, nu eram interesat de comparațiile cu imigrarea românilor în alte țări ale EU.
Tendință incertă dar probabilă în sporul revenirilor
Din datele publicate între timp, în 2025, aflăm de la EUROSTAT, că numărul cetățenilor români reveniți în țară, a crescut de la 190 de mii, în 2022, la 218 mii, în 2023 (Tabelul 1). Sporul de 28 de mii de reveniți este consistent, dar mai mic decât cel din perioada anterioară 2021-2022. Sporul total de reveniri din perioada 2021-2023 a fost unul real, sau este mai mult o mișcare socială post-COVID-19? Probabil că avem de-a face cu o tendință de creștere a revenirilor, explicată de mai mulți factori. În primul rând, poate fi vorba de recuperarea reducerilor în reveniri cauzate de pandemia COVID-19. În al doilea rând, este vorba, probabil, de reveniri favorizate de ieșirea la pensie pentru mulți dintre cei care au lucrat/locuit în străinătate. Rămâne valabilă o teorie mai veche (Dustmann& Weiss, 2007) care specifică faptul că banii câștigați prin migrație pot fi de folos mai mult acasă, decât în străinătate, costul vieții este mai redus la origine decât la destinație. În al treilea rând, ar fi de așteptat o creștere a revenirilor pe urma banilor din remitențe, transmiși acasă pentru noi locuințe sau pentru afaceri. În al patrulea rând, ponderea celor reveniți în țară era, în 2022[1], printre cele mai reduse, în România, similar cu situația din Italia, Ungaria și Germania de Est (sub 8%, față de o medie pe UE de 10%).Pe măsură ce la destinație se găsesc locuri de muncă din ce în ce mai greu, ar fi de așteptat ca numărul relativ al revenirilor să fie în creștere.
Table 1. Romanian immigration in The European Union (EU), 2019-2023
În continuare, pornind de la aceleași date EUROSTAT, introducem fluxurile de imigrare a românilor în diferite țări ale UE în comparație cu abordări anterioare ale stocurilor de imigranți români în diferite țări ale Europei. Pe această bază putem estima atât evoluția probabilă a stocurilor de imigranți cât și raportul dintre revenire și emigrare spre destinații specifice.
Atracția migratorie a țărilor din Uniunea Europeană
Principale țări de atracție a românilor în UE, în perioada 2019-2023, sunt Germania, Spania, Italia, Belgia, Austria, Olanda, Franța și Danemarca. Sunt un gen de octogon de atracție migratorie a românilor în UE. Șase din țările respective se regăsesc în analiza care operează cu date de stoc de migranți români, la nivelul Europei (Sandu, 2023). Lucrând cu date din surse diferite (OECD și EUROSTAT), se ajunge la suprapuneri consistente între țările de atracție a emigrării românești, fapt care sporește credibilitatea analizelor. În plus, este posibil ca datele de tip flux difuzate de către EUROSTAT să prefigureze evoluția datelor de tip stoc. În 2021, datele de tip stoc indicau atracție maximă a românilor spre Italia, Germania și Spania. Cu datele din 2023, de tip flux, rezultă că este posibilă și probabilă o emigrare a românilor preponderent spre Germania. Similar, este probabil ca atractivitatea românilor spre Austria , în raport cu cea spre Franța, să se accentueze.
Pe o altă dimensiune a comparațiilor dintre reveniri și emigrări spre alte țări, notăm ipoteza sugerată de datele din Tabelul 1 referitoare la probabilitatea sporită ca pe măsură ce crește volumul revenirilor din străinătate să aibă loc și o reducere a emigrărilor spre alte țări. Ce ar putea diminua șansa de realizare a ipotezelor anterioare legate de revenire?
Remigrările pot reduce efectul pozitiv al revenirilor
O cercetare comparativă a intențiilor de migrație intra-europeană (Sandu, 2024b), pornind de la datele aceluiași sondaj Eurobarometru, menționat anterior, evidenția faptul că România face parte din categoria țărilor europene pentru care intenția de migrație internațională este stimulată de experiența de locuire/muncă în străinătate și de nemulțumirea legată de calitatea funcționării instituțiilor (justiție socială). Dacă această sursă de nemulțumire nu este redusă, este probabil ca o bună parte dintre cei reveniți acasă să plece din nou, în afara granițelor țării, mai ales dacă sunt tineri. Altfel spus, nu este suficient ca numărul celor care revin în țară să sporească. Este necesar ca aceștia să nu mai aibă motive de remigrare în străinătate.
Concluzii și discuție
După o reducere în perioada pandemiei Covid-19, revenirile cetățenilor români din străinătate sunt, foarte probabil, în creștere, în perioada 2022-2023. Creșterea este incertă însă, pentru că ar putea fi vorba de o simplă recuperare a declinului din perioada pandemiei. Deși incertă, creșterea respectivă este probabilă, din mai multe motive: apropierea de pensionare pentru tot mai mulți emigranți, costul vieții, care, pe anumite componente, este mai redus aici decât acolo, oportunitățile asociate cu afacerile transnaționale deschise de migranți aici, locuințele noi realizate anterior în țară, din remitențe, mediul social de aici dat de cultură, limbă, rude, cunoscuți etc.
Soluția de principiu, însă, nu este aceea de a lăsa lucrurile să meargă de la sine, așa cum se întâmplă acum. Este nevoie de politici social-economice sustenabile, bine fundamentate, în domeniu. La stadiul actual de dezvoltare, migrația externă trebuie optimizată astfel încât să fie de folos și aici și acolo, și migranților și non-migranților.
Fără a intra aici în detalii, menționăm: necesitatea efectuării unor sondaje cu fundamentare teoretică și empirică asupra diferitelor diaspore românești dar și în comunitățile locale din țară, aflate în puternice legături de funcționare cu diasporele; accesul public liber la datele unor astfel de sondaje astfel încât acestea să poată fi analizate competent și în spațiul public; asigurarea unei mai bune funcționări a instituțiilor publice prin reducerea corupției astfel încât mediul de viață de aici să fie compatibil cu cel din principalele țări de destinație a migrației românești în străinătate; asigurarea fondului de date publice necesare (la nivel național, regional și local), în primul rând la nivelul Institutului Național de Statistică, pentru cercetarea socială a dinamicii socio-demografice și a mișcării migratorii internaționale, imigrărilor, emigrărilor, re-migrării, migrației de revenire, migrației externe potențiale; analiza comparativă a strategiilor de intervenție, în domeniu, în țări precum Polonia, Irlanda etc., pentru a transfera eventualele experiențe reușite de acolo, și aici; reprezentarea corespunzătoare a diasporei în Parlamentul României; implicarea elitelor academice din diasporă în viața științifică și antreprenorială din țară, în mai mare măsură; descentralizarea administrativ-teritorială și optimizarea structurilor de acțiune, la nivel regional, de dezvoltare-migrație.
Referințe
Dustmann, C., & Weiss, Y. (2007). Return migration: theory and empirical evidence from the UK. British Journal of Industrial Relations, 45(2), 236-256.
Sandu, D. (2023). Câți români sunt în străinătate? Hexagonul european al polilor de atracție a migranților din România. Hot News. 30 octombrie
Sandu, D. (2024a).De ce revin românii în țară și parte din ei re-migrează?. Contributors.ro, 19.09.
Sandu, D. (2024b). Selectivity in intra-European migration intentions. Discussion Papers. CELSI (No. 70).
[1] Sursa de date Eurobarometrul special 528, cu date culese în 2022.
interesanta ar fi si structura „diasporei”. De remarcat e numarul mare de nedici romani care sunt pe aici. Cind am venit eu nu prea erau acum, sunt peste tot.
De asemenea destul de multi ITisti si chiar ceva ingineri. In plus muncitori in constructii, dar multi veniti cu firme romanesti, deci nu fac numai munca cu spinarea.
Da, unii pensionri se intorc, dar majoritatea doar temporar in anotimpurile prietenoase, cauza e asistenta sanitara.
Ce nu aduce voturi, nu este luat in seama, in politicile publice, de aici. Ar fi suficient sa faci sondaje cum trebuie (cu ponderare, mentionarea reprezentativitatii, analiza de validare etc.) in 6-8 tari care atrag majoritatea emigrantilor din Romania. Plus analize cum trebuie si consilieri buni pe care ii iei in seama. Vezi cazul medicilor. Au fost marile salariile, dar medicii tot pleaca. Sigur, banii sunt importanti, dar functionarea ne-meritocratica a institutiilor determina re-migrarea. Si aproape toate probleme pornesc de la selectia personalului, cu prea multe numiri politice sau lipsa de transparenta. Dar…
1. „…324 mii de români care au revenit în țara, ca imigranți de revenire, în 2023… nu spune nimic pentru că se referă la imigranți temporari, cu cetățenie română sau străină.”
Atunci ar fi vorba de „324 mii de REVENITI”, NU de romani (atentie si la cetatenii multiple si vize de orice fel, inclusiv preferentiale).
Ar fi bine de inclus in studiul REVENITILOR si parametrii:
a) „rezidenta fiscala” (subcazuri – activi si pensionari beneficiari de venituri din dividende/chirii etc. intro alta jurisdictie intra/extra-UE decat rezidenta fiscala etc.),
b) „jurisdictia/jurisdictiile platitoare de pensie”(pentru pensionari) si
c) „pendulantii” – sezonieri si/sau „navetisti” cu sub x luni prezenta in exteriorul Ro, dar intra-UE(mai sunt si aia extra-UE/SEE/AELS/Europa)
ai acestor 324 mii(sau cati or/vor fi) pentru o imagine in detaliu/aproape de realitate si cu observatii incrucisate.
2. ” Au fost marile salariile, dar medicii tot pleaca.”
Iaca de ce (posibil sa fie valabil si pentru asistente/i):
https://recorder.ro/video-de-ce-inca-ne-mai-pleaca-medicii-din-tara-in-romania-rezidentul-e-un-sclav/
Ar fi de mare ajutor, pentru politicile publice și pentru cercetarea socială din România, dacă s-ar specifica explicit, în cifrele oficiale, cetățenia imigranților (români, străini, română și străină). Cetățenia contează foarte mult în procesul de integrare./ Cu cît datele sunt mai dezagregate, cu atât mai bine. Criticile venite din interiorul sistemului medical pot fi de mare folos. Sugerez, pe temă, un sondaj inițiat de, să zicem, Agenția pentru Strategii Guvernamentale, pe tema, de ce pleacă personalul sanitar din țară, realizat în diasporă, și aici. Decidenții care chiar vor să facă ceva în domeniu, ar putea beneficia de rezultatele sondajului. Problemele sunt atît de complexe încât este nevoie de sondaje specializate pe medici, constructori, antreprenori, profesori etc. SE poate învăța mult, în acest sens, de la polonezi.
In completare si recente ca explicatii legate de probleme din sistemul medical Ro care determina plecarea absolventilor de studii universitare de medicina – vatafii locali inumani si nepotisme de care nu ne mai vindecam – absolut dezgustator si decerebrat.
Cei care NU pleaca-s in pozitii de sclavagism si chiar cu risc mare de deces(unul dintre cazuri avand varsta de doar 28 de ani):
https://recorder.ro/intre-umilinta-si-epuizare-calvarul-rezidentilor-din-spitalele-romaniei/
https://hotnews.ro/investigatie-cum-a-ajuns-fiul-lui-marcel-ciolacu-sa-prinda-loc-la-bucuresti-la-departamentul-lui-rafila-de-la-bals-desi-luase-nota-mica-la-rezidentiat-si-fusese-repartizat-la-targu-mures-1917110
Buna seara,
Este posibil ca migratia de revenire sa creasca si pe fondul cresterii antipatiei/respingerii fata de migranti? Curentele populiste in crestere din Europa au o componenta puternica anti-imgratie alimentata prin teorii ale conspiratiei si narative care cultiva frica ( de a pierde identitatea, job-urile, etc). Mai mult, pe valul acesta, chiar politicile guvernamentale incep sa fie mai restrictive in cazul migratiei ( de exemplu Mertz si programul mai strict legat de migratie).
Reveniri? Buna gluma!!!
In cazul meu si al familiei mele, in urma situatiei economice actuale le transmit politicienilor ca pot sa creasca taxele cat vor, ba mai mult, sa adauge si altele noi, in urma discutiilor din cadrul familie ne facem planuri pentru a vinde absolut toate proprietatile detinute si va spunem cu multa dragoste de neam si tara, PA, PA!!!!!
De la noi nu o sa mai luati nici macar ceea ce luati pana acum, faptul ca economia tarii se afla in situatia actuala se datoreaza in primul rand nepasarii si a neimplicarii populatiei!!!!
Cand continui sa votezi cu aceleasi grupuri de interese care au fost la guvernare pana acum inseamna ca trebuie sa fi cel putin retardat ca sa nu folosesc alte apelative.
In concluzie, sa creasca maxim posibil, lumea este relativ mare si exista tari care ofera programe de tip zero impozit pe venit pe zece ani pentru noii rezidenti daca obtin venituri din afara tarilor respective, iar altele precum Dubaiul in care nu exista impozit pe venit pe termen nelimitat.
” succesuri ” va dorim la toti!!!