duminică, iunie 22, 2025

„Decizia CCR pare că încearcă să îmbrace o hotărâre politică într-un ambalaj juridic.” Interviu cu Ioan Stanomir, profesor de Drept Constituțional

Contributors.ro: Cum putem să interpretăm intenția deciziei CCR în cazul Șoșoaca? În nenumărate cazuri, Curtea a respins toate contestațiile care erau pe fond, a discutat doar aspectele formale, procedurale. Acuma, iată avem o decizie pe fond. Cum cum se poate interpreta acest lucru?

Ioan Stanomir: Sigur, aveți dreptate, este din foarte multe puncte de vedere o noutate absolută și un în același timp precedent stabilit de către Curte. Până acum, Curtea a preferat să trateze chestiunile legate de condițiile de candidatură dintr-o perspectivă pur formală. De data aceasta a trecut la analiza pe fond a chestiunii și a dorit practic să blocheze candidatura doamnei Șoșoacă, argumentând că punctele dumneaei de vedere, opiniile, actele și faptele sunt incompatibile cu valorile constituționale, incompatibile cu spiritul Constituției, iar toate aceste acte și fapte o fac incompatibilă cu magistratura de șef de stat.

Contributors.ro: Aș vrea să aduc în discuție conceptul de democrație militantă. Ce înseamnă democrația militantă?

Ioan Stanomir: Democrația militantă este un concept care pornește de la următoarea viziune, democrațiile trebuie să se apere prin mijloace legale și constituționale în momentul în care inamicii lor se folosesc de mijloacele democratice pentru a le ataca. Să vă dau un exemplu concret. Un instrument favorit al democrației militante este dizolvarea partidelor politice. Democrația militantă există ca formulă și ca instrument și în Constituția României. Avem, pe de o parte, un articol în Constituție care obligă partidele politice să funcționeze cu respectul valorilor constituționale și avem, pe de altă parte, o prevedere expresă în Constituție care dă dreptul tribunalului constituțional să dizolve partidele politice. Deci, din acest punct de vedere, democrația militantă există ca potențialitate și în Constituția României. Dar dați-mi voie să adaug ceva, democrația militantă a apărut, s-a afirmat și s-a identificat cu experiența Germaniei de Vest de după 1949.

Experiența germană după 1949 a fost importantă. Ea s-a bazat pe două elemente care lipsesc în cazul românesc și anume credibilitatea și consecvența. Credibilitate, pentru că tribunalul constituțional a fost privit ca o instituție esențială în ordinea juridică a Republicii Federale Germane. Consistență și consecvență, pentru că, în cazuri similare, curtea a procedat similar. La noi, democrația militantă a fost mai degrabă o potențialitate. Pentru că, dacă privim în trecut, în cazul candidaturilor, de exemplu, ale lui Vadim Tudor la președinția României, curțile constituționale din trecut, de fapt, completele din trecut nu au judecat precum astăzi. Așa că marea problemă a democrației militante în România astăzi este dublă, avem probleme cu credibilitatea și consecvența.

Contributors.ro: Credeți că Curtea Constituțională din România a făcut această schimbare de paradigmă și a început să ia în seamă principiile democrației militante prin această decizie?

Ioan Stanomir: Decizia, după părerea mea, este mult prea slab redactată, mult prea criticabilă pe fond pentru a putea fi privită ca o decizie sub semnul democrație militante. Cei care doresc să înțeleagă cum arată decizii ale unui tribunal constituțional sub semnul democrației militante trebuie să privească către faimoasele cazuri din Republica Federală Germană, unde Partidul Național Socialist și Partidul Comunist au fost scoase în afara legii. Acelea sunt decizii ale democrației militante. Decizia Curții Constituționale de la noi mi se pare că este mai degrabă o decizie care încearcă să îmbrace o hotărâre, una politică, într-un ambalaj juridic. De multe ori tipul de formulare, tipul de raționament juridic, toate acestea nu dau impresia de seriozitate, de profunzime și nu cresc în conștiința publică sentimentul de credibilitate.

Contributors.ro: Și care credeți că ar fi elementele slabe în scrierea motivației?

Ioan Stanomir: Este greu în acest moment să facem o critică exaustivă a deciziei. Ceea ce toată lumea a observat este că această decizie are puncte în care seamănă mai degrabă cu un articol de presă, cu un dosar de presă în care sunt inventariate activitățile doamnei Șoșoacă. Așadar, această decizie combină amenstecă două registre: un registru mai degrabă jurnalistic și un registru de natură juridică, politică de natură constituțională. Este din punctul meu de vedere, o eroare, pentru că un asemenea pas fără precedent trebuia gândit, trebuia justificat, trebuia formulat într-o manieră care să îi facă pe cetățenii acestei țări să înțeleagă limpede că este vorba de o miză esențială.

Contributors.ro: S-a adus de multe ori în discuție întrebarea, poate în mod legitim Curtea Constituțională să facă această verificare a conduitei candidaților înaintea alegerilor? Poate da o decizie privind conduita unei persoane fără cale de atac?

Ioan Stanomir: Aici este o mare întrebare. Opinia separată a judecătoarei Iulia Scântei punctează în această direcție, că este vorba de o extindere a prerogativei Curții, fără ca această extindere a prerogativei Curții să fie însoțită de acordarea unui drept la proces echitabil. Pentru că persoana care face obiectul acestei proceduri, oricât de detestabilă ar fi ea, are dreptul să se apere. Ori, în actuala formulă utilizată de Curte, Diana Șoșoacă nu a putut să se apere. În cazul dizolvării partidelor politice există o procedură care permite o dezbatere la nivelul curții. Deci, vedeți, este o problemă și de principiu, și de procedură. Opinia separată, după părerea mea, trebuie luată în seamă ca o critică foarte importantă a opiniei majorității curții. Și dacă punem lucrurile în balanță, este limpede că în opinia separată a judecătoarei Scântei, putem identifica un argument foarte important: o extindere a prerogativelor curții dincolo de limitele pe care le trasează Constituția în practică.

Prin ceea ce s-a întâmplat zilele acestea, Curtea Constituțională își construiește o nouă prerogativă. Este ceea ce a și sesizat un articol interesant care a apărut zilele acestea pe o platformă, al avocatului Constantin Cosmin Pintilie.

Trebuie spus și următorul fapt. Hotărârea Curții Constituționale a trezit o reacție de ostilitate la nivelul opiniei publice și, dintr-o perspectivă, o lipsă de credibilitate. Lipsa de credibilitate este alimentată de politizarea numirilor și de percepția potrivit căreia judecătorii nu sunt suficient de independenți în raport de cei care i-au numit sau i-au ales în funcție. Aceasta este problema! Priviți compoziția Curții de acum și veți vedea că ea este o oglindă fidelă a unei politizări care durează de ani buni la nivelul Curții Constituționale.

Contributors.ro: În cazul Curții Constituționale precedentul, jurisprudența contează foarte mult. Cum va acționa acest precedent pentru situații viitoare?

Ioan Stanomir: Curtea Constituțională are această particularitate că deciziile ei sunt definitive și irevocabile, pe de o parte și, pe de altă parte, faptul că ea este stăpâna propriilor sale prerogative și stăpâna propriei sale jurisprudențe. În jurisprudența Curții Constituționale existau în trecut suficiente argumente legate, de exemplu, cum s-a și observat, de principiul loialității constituționale, de principiul potrivit căreia un șef de stat trebuie să respecte valorile constituționale. Nimeni nu pune în discuție faptul că, pe fond, punctele de vedere ale doamnei Șoșoacă sunt totalitare și antisemite și faptul că o asemenea personalitate nu poate fi niciodată în măsură să se identifice cu valorile constituționale pe care le apără președintele României. Dar problema este alta. Problema este că un asemenea raționament corect pe fond este rău servit de modul în care a acționat Curtea Constituțională. Această mie mi se pare că este principala chestiune pe care noi trebuie să o luăm în calcul.

În ce măsură bunele intenții pot fi subminate, pot fi compromise de asemenea acțiuni care trezesc în rândul opiniei publice sentimentul arbitrariului. Pentru că pentru că tribunalul constituțional este o instanță contra-majoritară. Sunt un număr restrâns de cetățeni care decid pe chestiuni extraordinar de importante. Ei pot invalida un act normativ iar acum pot opri o persoană din a candida la funcția de președinte. Este imperios necesar pentru noi să avem un tip de transparență, de profesionalism și de onestitate în selectare acestor judecători, pentru că altfel încredințăm soarta democrației unor persoane asupra cărora va plana mereu acuza de partizanat. Aceasta mi se pare că este una dintre temele zilelor noastre și vreau să fie foarte limpede, în ultimele 24-72 de ore, doamna Șoșoacă cred că a dovedit cu asupra de măsură că nu avem de-a face cu un oarecare politician populist, ci cu un politician antisemit care se situează, prin opiniile sale, în compania unor figuri patibulare și criminale din istoria secolului 20, din categoria lui Corneliu Zelea Codreanu, A. C. Cuza și Ion Antonescu. Aceasta este doamna Șoșoacă. Nu este vorba acum de a-i lua apărarea doamnei Șoșoacă, ci de a gândi în termeni care să apere constituția, nu să decredibilizeze și să creeze vulnerabilități suplimentare.

Interviu de Lucian Popescu

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. Decizia a fost luata sambata dupa-masa si motivarea probabil a fost facuta duminica. Suntem tara in care deciziile importante se iau in weekend si lucrurile nu dureaza prea mult, iar proiectele politice nu se fac pe mai mult de 4 ani.

  2. ca să nu fie confuzii mentionez ca partidul comunist si cel nazist au fost interzise în anii 52, 56 în RFG, atunci cînd Raftul era de fapt ocupat de aliați.
    Astăzi exista partid comunist,ii zice linke

  3. De fapt, viciul de fond este tocmai Constituția bolșevică a României clocită de Ilici Iliescu și Iorgovan, o constituție cu multiple reflexe totalitare. Și care, iată, produce ceas de ceas totalitarism. Și nu numai protejarea PSD ca urmaș direct al PCR, ci și în cazuri flagrant antidemocratice precum cazurile invalidării referendumului contra lui Băsescu( când au anulat peste 7 milioane de voturi!), cazul demiterii Codruței Kovesi și acum cazul Șosoaca.
    Constituția României trebuie schimbată, democratic sau prin forță, fiind o constituție antidemocratică.
    Eu aș vrea o Constituție de tip SUA, în care Președintele este și Șeful guvernului, iar CCR să fie înlocuită cu un Tribunal Constituțional la nivelul ICCJ. Adică cele două puteri din actuala Constituție-Presedintia și CCR- trebuie comasate în cele trei puteri, respectiv Președintele în puterea Administrativă, iar CCR în puterea Juridică.
    NB. Cazul Șosoaca va fi un fel de deschidere a cutiei Pandorei în care orice abuz antidemocratic poate deveni normă juridică sau/și administrativă.

  4. Sa ne imaginam un simplu scenariu dar care poate fi parte a unei realitati viitoare .Rusia cistiga razboiul din Ucraina si reface si in Romania situatia politico -adminstrativa anterioara anilor 1989 .In acel moment aceiasi Curte Constitutionala poate decide exact acelasi lucru eliminind din jocul politic toate partidele democratice romanesti .

    • Cum s-a mai întâmplat prin 1948 când ” partidele istorice” au fost scoase în afara legii. Și cum se poate întâmpla, vai, din nou.

  5. Oricum, madam Șoșoacă e din alt cartier (mahala) decât cele suportate de Constituție și să mai pună un bemol pe țambalul dumneaei că prea miroase a scandal a țâfnă, a resentiment și a scandal de balamuc. Cum se spune, strica atmosfera electorală care, și fără ea, nu-i chiar parfum.
    Dar, dacă tot vorbim de democrație militantă, voi lua în serios CCR abia când partide sau formațiuni politice sau doar simple ONG-uri și persoane publice vor fi sancționate prompt și sever pentru afirmații și atitudini antiromânești, antieuropene, emițând idei anticonstituționale, revanșarde ori revizioniste. Bine-nțeles că am exemple.

  6. Această doamnă Șoșoacă a avut la un moment o ieșire extremă împotrivă incontestabilă, pe care mulți o admiră pentru curaj – cazul înmormântărilor celor decedați de presupusul covid, „ambalați” în saci de plastic și „aruncați” in groapă de câțiva metri adâncime, ca niște deșeuri umane periculoase de mare risc.
    Oribilă „nepăsarea” tuturora de la academicieni, … la judecători pentru acele fapte!!!!!!!! Acum vedem că Tătarunumără ouă și se ocupă de găinării, dar ceilalți care ar fi avut un cuvânt de spus atunci, cu se se ocupă în prezent???? „Azi un ou, mâne un bou”?

    Din păcate evoluția ei lasă mult de dorit, pentru că a intrat in alte extreme greu de stăvilit din momentul în care ar deține puterea. Oribil este insă să vedem explicațiile susținătorilor noului extremism in care a fost canalizată chiar de către ei ! Ei sunt de fapt mai malefici decât ea, care acum trage ponoasele.

  7. Judecătorii (unii) CCR au sperat că, prin decizia nebuloasa și angajantă, asupra lor nu se va revărsa potopul. Cu toate acestea, CeCeRul a pus capăt unei calamități. Îngrijorător nu e faptul că Diana Ivanovic a fost pusă la respect, ci faptul că va continua să se comporte în maniera cea mai feroce. Un adevărat demnitar nu se poartă așa. Darămite o doamnă euro…Efortul ei ticăloșit de a-și spori „zestrea” prin manipularea trecutului duce spre anarhie, nu spre cosmos. Există, nu punem la îndoială, lucruri de mare preț în acest trecut din albia celor două balade, dar există și lucruri neplăcute. Dar e nevoie de discernământ politic pentru actualizarea trecutului. Constatăm cu stupoare că patriotismul sănătos și curat a căzut, astăzi, la unele mutații ale speciei umane, in naționalism de grotă. Or, acțiunile și faptele sale o definesc drept o politicianista cu tupeu obraznic care atentează la suveranitatea și siguranța României. Declanșarea unor focare de ura in general și a focarelor legionare, in special, iar în ordinea externa, izolarea internațională a României. Acesta este adevărul Dianei Ivanovic! Evident că aventuriera a zguduit societatea. Or, ea – un exemplar superb al forței bestiale -, pactizand cu extremiștii, cu rușii, chinezii etc. – se vrea zeitate. Și totuși, de ce nu a fost pusă la zid? Ce, nu s-a găsit niciun ac de cojocul ei atunci când a urlat că „Dacă-l prind pe Zelenski in Parlament, va fi rău…!”? A fost lăsată în elementul său. Soros, statul paralel, evreii, prietenia cu Rusia, dinte pentru dinte, naționalismul de telenovelă și îngalarea mintală este cam tot ce a produs aceasta Anna Pauker reîncarnata…Cu siguranță, conștiința ei a fost adormită de farmecele tovarășului Kuzmin.

  8. Parerea mea este ca decizia respectiva este extrem de problematica, si numai in parte din motivele invocate de dl. Stanomir.

    Nu zic ca Diana Sosoaca nu merita o astfel de decizie, insa felul in care a fost facuta e pompieristic, arbitrar, si procedura in viitor ar putea fi chiar abuziva.

    Comparativ putem compara cazul Dianei Sosoaca cu initiativa unor state americane de a-l exclude pe Trump de pe buletinele de vot in statm citand o insurectie facuta impotriva statului la atacul asupra congresului in 6 ianuarie 2021. Curtea Suprema a SUA nu a judecat cazul pe fond si a fost respins pe procedura. Pentru a elimina abuzul, Congresul SUA ar trebui sa treaca o lege prin care sa defineasca cand o candidatura este valida sau nu. De exemplu, o lege buna ar interzice unor condamnati penali sa candideze la anumite functii in stat, inclusiv cea de presedinte. Sau sa citeze foarte exact care sunt comportamentele descalificante pentru serviciu public. O astfel de lege trebuie trecuta prin filtrul constitutional si dupa aceea aplicata.

    Daca o astfel de lege ar fi fost in Romania, probabil candidaturile la presedintie puteau fi contestate la curtea suprema, si nu numai la timpul candidaturii. De exemplu, Diana Sosoaca putea fi judecata multa vreme in urma prin prisma unei legi si exclusa de la a candida pentru orice fel de demnitate publica., si nu la ultimul moment si arbitrar.

    • Domnule, nicăieri prin Europa nu se exclud candidați în alegeri, indiferent ce ar zice. Și sunt și pe acolo destule specimene bezmetice.

      • Tocmai asta zice, cu alte cuvinte, si Anonymous.
        Daca doamna (sa-i zicem asa) Sosoaca ar fi fost plasata din timp in puscarie pentru multiplele atacuri impotriva democratiei (si a bunului simt, dar asta nu se judeca, cum nu exista proces juridic pe motiv de prostie), sau macar intr-o institutie de protectie pentru persoane cu deranjamente majore la mansarda, nu lasata sa umble libera pe strazi, nu ar fi fost nevoie ca sa se pronunte CCR pe o speta care nu este de competenta ei. Parchetul a avut ani de zile la dispozitie sa se autosesizeze daca puterea nu ar fi consderat util ca doamna (!) Sosoaca sa fie prezenta pe firmamentul politicii dambovitene, ca sa mai atenueze alte pprezente.
        CCR a creat un precedent care va permite derapaje periculoase.
        Si i-a construit divei un soclu de pe care sa-si trabiteze in continuare mesajele otravite, cu drept garantat de Constitutie (fie ea si ajustata prin hotarari ale unor 5-9 persoane numite de partide politice).
        Interesanta este si lipsa de discernamant a unei mari parti din populatie: „ce-i ba? tii cu sososaca?bine i-a facut!”. Intamplarea face ca victima unui abuz este o persoana detestabila de catre o mare majoritate… cand abuzul se va repeta cu persoane mai putin detestabile, doar neplacute Puterii, nu vom mai avea voce. Raul a fost facut.
        Si s-ar putea sa nu fie intamplator ca s-a inceput cu SOSo care oricum, altfel nu ar fi avut rezultate de luat in seama.

      • mi-e teama insa ca victimizeaza ‘georgeica-aur” … deja tropaie .

  9. Dacă mai era cazul se demonstrează, în justiție ca și în politic, proverbul neaoș: Ca la noi la nimeni.

  10. Foarte corect, CCR s-a facut de ras prin decizia impotriva candidatei autoritare. Pare ca a fost o decizie luata in graba, in regim de „urgenta”, iar acest lucru ar fi putut fi declansat de procedurile „sanitare” initiate de UE impotriva partidelor si liderior extremisti. Vorbim de acel „cordon sanitar” creat in ultmii ani impotriva acestor partide, o decizie pripita care nu a reusit sa impiedice ascensiunea acestor partide. Doar ca astfel de decizii for face si mai rau si vor aduce si mai multe voturi unor astfel de partide si candidati. Efortul UE de a dizolva astfel de partide sau de a impiedica candidatura unor lideri autoritari a avut un efect contrar in majoritatea tarilor europene, in care partidele de extrema stanga sau dreapta au castigat procente bune. Daca CCR si-ar face treaba pana la capat, atunci ar decide si asupra altor candidati care, chiar daca au mai multa diplomatie decat Sosoaca si nu urla in gura mare, au mult mai multi scheleti in dulapuri decat ea. In fond, „cainele care latra nu musca”, pentru ca nu poate sa faca doua lucruri dintr-o data.

  11. Urmarindu-i intervențiile din emisiunile tv, de la d-l Ioan S., m-aș fi așteptat la o condamnare fără echivoc a acestei decizii care pare scrisă la Kremlin sau de consliul înțelepților din Iran, dar când colo…
    Ce fel de democrație este aceasta când o gașcă de cinci incompetenți( na-u studii și specializări de drept constituțional) pot decide soarta a milioane de oameni?
    Ăștia din ccr pt. a-și păstra privilegiile se vor opune întotdeauna unor legi prin care s-ar face modernizarea statului român, vedeți cazul pensiilor și sinecurilor speciale.

    • D-le @anonim înainte de a invada spațiul bine ar fi să revedeți o gramatica elementara înainte de a trimite nu atât bezele, cât filipice trimise cu adresa directad lui Stanomir nici măcar prin ricoseu n-a fost sa fie lovitura. Lăsați izmenelile și alte ieremiade departe, duelul dvs cu dl Stanomir conține o presupusa ravna tafnoasa care dezavantajează/ denobileaza bunul simț.

  12. Intr-un stat de drept functional o asemenea demonstratie poate avea un impact pozitiv asupra evolutiei evenimentelor. Din nefericire toate datele si evenimentele sugereaza desfasurarea cu success a unei operatiuni de capturare si deturnare a Romaniei de la parcursul ei european. Intre 25 Sept 2021 si instalarea lui Vosganian la conducerea org PNL Husi, decizia CCR este doar o etapa intermediara dintre multe altele a unui plan diabolic al cleptocratiei. Aparent nu este nici o legatura intre aceste evenimente dar viroaga in care a cazut PNL , at trebui sa il puna pe ganduri pe orice roman preocupat de viitorul tarii.

  13. "De multe ori tipul de formulare, tipul de raționament juridic, toate acestea nu dau impresia de seriozitate, de profunzime și nu cresc în conștiința publică sentimentul de credibilitate."

    GENIAL ! NICIUN SCRIITOR DE CURSURI DE DREPT sau FORMATOR DE INM NU A FORMULAT ATAT DE CLAR !
    Basca :
    „Dar problema este alta. Problema este că un asemenea raționament corect pe fond este rău servit de modul în care a acționat Curtea Constituțională.”
    „Este din punctul meu de vedere, o eroare, pentru că un asemenea pas fără precedent trebuia gândit, trebuia justificat, trebuia formulat într-o manieră care să îi facă pe cetățenii acestei țări să înțeleagă limpede că este vorba de o miză esențială.”
    Cu permisiunea dumneavoastra, domnuke Stanomir, le voi folosi din plin. … Sper sa inteleaga . Aaa, cu indicarea sursei de inspiratie, evident !

  14. „De multe ori tipul de formulare, tipul de raționament juridic, toate acestea nu dau impresia de seriozitate, de profunzime și nu cresc în conștiința publică sentimentul de credibilitate.” imi aduce de acum niste ani (sa fie vreo 5), in care citind un rationament al unei masterande a Univ din Moskova (de fapt filiala din Leningrad a Univ din Moskova), nu am inteles nimic (er ceva cu faptele negative se demonstreaza cu faptele pozitive … etc. ). Am scris si indrumatoarei , si masterandei, in speranta ca ma vor dumiri, in afara articolului, … dar am ramas fara niciun raspuns. Citind decizia CCR, am incercat aceeasi senzatie. Da’ fix aceeasi. Citind articolul dlui Stanomir, m-am dumirit de ce nu inteleg ! Si e dureros …

  15. Această „doamnă ” Șoșoacă , prin tot ce a spus și a făcut, de la apariție și până acum merita cu prisosință o mulțime de ” premii „, dar premiul cel mai mare l-a primit de la CC r (am mari rezerve că ar fi al României , fiind mai de grabă al unui grup minuscul de români ) care de-a lungul timpului a trecut foarte ușor peste foarte multe chestiuni mai mult decât grave, părând că nici nu erau pe aici și dintr-o dată , dă cu buzduganul istoriei într-o baltă , ajungând ca persoană în discuție , să fie proiectată unde nici nu visa, ajungând să facă și afirmația că, vezi doamne, după ultimele sondaje era în fruntea candidaților, fapt pe care o țară întreagă î-l dezminte . Lăsată în pace, o lume întreagă ar fi fost martoră la o cădere absolut penibilă , cădere care ar fi spus mult mai mult decât a îngăimat CCr , dar este vorba aceea … de unde nu-i nici Dumnezeu nu mai are așteptări, dar poate mai așteaptă ceva CCr și clienții săi permanenți !

  16. „Decizia CCR pare că încearcă să îmbrace o hotărâre politică într-un ambalaj juridic.”

    Decizia CCR, corectă pe fond, ar fost în mod indiscutabil corectă și formal dacă ar fi fost adoptată ulterior unei hotărâri judecătorești care ar fi constat că doamna în discuție a desfășurat activități antidemocratice și ar fi condamnat-o.

    Dar nu s-a întâmplat așa, cel mai probabil pentru că doamna Șoșoacă trebuia să se retragă din cursa electorală (există dovezi apărute în presă că s-ar fi retras oricum, voluntar) pentru a-i lăsa drumul liber domnului Simion, cel cu care domnul Ciucă ar avea șanse de câștig în cazul în care ar ajunge în turul al doilea.

    De ce „cel mai probabil”?…

    Pentru că mai toți cei calificați să emită o opinie cu privire la această hotărâre (articolele domnului Danileț, spre exemplu, sunt clare, explicite, de manual) au constatat același lucru, anume că CCR s-a substituit unei instanțe de judecată, fiind una care nu permite nicio formă de apărare a acuzatului.

    Ce face domna Șoșoacă în urma acestei decizii CCR?

    …Face tot posibilul să demonstreze că CCR a decis așa cum era bine, în mod corect, iar domnia-sa trebuia să fie exclusă. Adică, se lansează într-o serie de declarații absurde antidemocratice, antisemite, totalitare și pro-ruse, cuprinzând inclusiv un elogiu adus mareșalului Antonescu.

    Toate aceste declarații au venit ulterior deciziei CCR, criticată până și de adversarii doamnei Șoșoacă, nitam-nisam, parcă doar pentru a justifica decizia și pentru a argumenta post factum excluderea din cursa prezidențială.

    Repet, pentru că acel culoar părăsit de doamna Șoșoacă este rezervat domnului Simion, cu care domnul Ciolacu dorește să se afle în tutul al doilea, precum Iliecu și Vadim.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro