duminică, iunie 28, 2026

Despre abominabilul Pact Stalin-Hitler, intr-o extraordinară carte de Lilliana Lunghina

Nu găsesc destule cuvinte spre a recomanda, cu maxim entuziasm, cartea „Cuvânt cu cuvânt. Amintrile unei mari traducatoare despre literatură, politică și supravietuire in Uniunea Sovietică, povestite in filmul lui Oleg Dorman”. Cartea Lillianei Lunghina (1920-1998), mama celebrului regizor Pavel Lunghin, a apărut anul acesta la Humanitas in traducerea Gabrielei Russo. Este vorba de o autentică enciclopedie a vietii intelectuale in vremea lui Stalin și in anii care au urmat. Găsim portrete unice ale unor personalități precum Anna Ahmatova, Viktor Nekrasov, Andrei Saharov, Ilya Ehrenburg, generalui Piotr Grigorenko, Solomon Mikhoels, Anatoli Marcenko, Evgheni Evtușenko si multi, multi altii. Găsim pagini extrem de deprimante despre delatori. Este o carte a suferinței si a rezistenței.

Dar aici si acum vreau să transcriu pasajul despre seismul moral si politic simbolizat de semnarea la Kremlin, sub fotografia lui Lenin, in noaptea de 23 spre 24 august 1939, a infamului Pact Stalin-Hitler, prin interpușii Viaceslav Molotov si Joachim von Ribbentrop.

Deschiderea lui Stalin către Hitler se manifestase explicit incă din luna martie 1939, la Congresul al XVIII-lea al PC (b) al URSS. Hitler a receptat semnalul, a actionat in consecintă. Pactul a fost conditia necesară pentru declanșarea celui mai sângeros carnagiu din istoria omenirii. Pactul a erodat mitul internationalismului proletar si a insemant moartea Internationalei a III-a (Cominternul). Pactul a afectat soarta a milioane de oameni din Europa Centrală și de Est, victimele directe ale liniei Molotov-Ribbentrop, cum a numit istoricul Timothy Snyder condominiul bolșevico-nazist.

Pentru România, Pactul a semnificat dezmembrarea tării, ultimatumul sovietic, răpirea Basarabiei si a Bucovinei de Nord. Ceea ce a urmat este analizat in cartea istoricului Igor Cașu despre represiunea stalinistă in acele două regiuni. Pentru Polonia, a insemnat disparitia ca stat și politicile de anihilare ca natiune. Pentru statele baltice, a dus la incorporarea lor fortata in URSS. Europa Centrală sângerează și astăzi de pe urma efectelor acelui sinistru pact: „Imaginea cu Stalin strângându-i mana lui Ribbentrop a apărut pe prima pagină a ziarelor, iar dedesubt erau reproduse cuvintele lui rostite la toast: ‘Stiu cat de mult il iubeste poporul german pe führerul său, beau in sănătatea lui’. Așa ceva nu ne intra in cap. Cum vine asta? Hitler e acum prietenul nostru? Dar luptătorii antifasciști fugiți la noi? Pactul cu Germania fascistă ni s-a părut o trădare formidabila. Nu ei ne repetaseră ani de-a randul că fascismul e răul cel mai mare?”

http://www.humanitas.ro/humanitas/cuv%C3%A2nt-cu-cuv%C3%A2nt

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Am considerat intotdeauna, ca acest Pact este principala cauza a declansarii celui de Al Doilea Razboi Mondial!Concluzie logica:URSS si Stalin sunt, deopotriva, responsabili, alaturi de Germania si Hitler de declansarea uriasei conflagratii mondiale!Hitler avea oroare de razboiul pe doua fronturi si ar fi ezitat declansarea lui in conditiile reinvierii Antantei!Alta ar fi fost soarta omenirii, milioane de oameni ar fi trait si creat.Paradoxul care persista: in timp ce Germania si nazismul au fost condamnate si au suferit consecintele, partea cealalta e bine merci si lui Stalin ii ridicam statui si mausolee!

  2. Chestiunea cu inamicul fascist a aparut abia dupa atacul lui Hitler impotriva URSS, nu inainte – daca imi amintesc bine (daca nu, as dori niste linkuri), altfel Stalin se alege si cu o mare ipocrizie in seama lui, contaminata si trupelor sovietice care au dat mana cu cele germane la mijlocul Poloniei ocupate si care au facut si o defilare comuna cu aceasta ocazie. Cei ce vor detalii, inclusiv poze, se gasesc pe Wikipedia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012).Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale.Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA.Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

carte

 

coperta cartii

În această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro