sâmbătă, mai 8, 2021

Despre gaz, Gazprom si nu numai

Traim vremuri interesante pentru industria gazului, in Romania si in Europa. Datorita crizei („datorita” caci e in un lucru pozitiv pentru industia gazului ca energia regenerabila a devenit mai putin rentabila) si din cauza implementarii pachetelor legislative la nivel european si national („din cauza” caci multe industrii prefera sa aiba parte de cat mai putina reglementare) lucrurile de reaseaza in industria de profil. Mai intervine totodata, in Europa in general, dar si in Romania in special, o batalie „fratricida” intre gazul „traditional” (al carui principal exponent e Moscova, prin Gazprom) si cel de sist (al carui principal fan e Washingtonul – cu varii companii, in Romania prioritara fiind Chevron). In acelasi timp, in plan intern, va fi interesant de monitorizat efectul noii legi a energiei, in termeni de preturi (scumpite, in ciuda scopului declarat al legii) dar si de consecinte asupra pietei. Daca, in general, interesul consumatorului e legat de pret si cam atat, poate fi util de vazut in ce directie merge jocul european al energiei -componenta gaz-, din care Romania, indiferent ca vrea sau nu, face parte.
Daca de departe cel mai fascinant joc al momentului e actiunea Bruxellesului vizavi de Gazprom, e de observat ca o soarta mai nesigura, desi mai discreta putin, o are gazul de sist.
Europa vrea sa dea o lectie Moscovei, via Gazprom, ca regulile europene trebuie respectate. E mesajul (re)transmis acum cateva zile de comisarul german, Oettinger, la Vilnius (detalii disponibile aici). Daca e o chestiune de principiu, de pret sau de semnal politic, ramane de vazut. Cert e ca nici Kremlinul nu a ramas cuminte in banca sa, reactionand legislativ, rapid, pentru protejarea companiilor sale strategice (companii, majoritatea detinatoare de resurse, care trebuie sa obtina aprobarea guvernamentala inainte sa trimita informatii autoritatilor straine). Totodata, ambasadorul rus la UE, Chizhov, a aratat, diplomatic, pisica unui „razboi al gazelor” Bruxellesului. In paralel cu mesajul tare de la Moscova, compania si-a declarat dorinta de o coopera cu autoritatile europene, pe modelul bad cop-good cop. E interesant de observat ca Medvedev al Gazpromului a reiterat planurile companiei de a-si dubla capacitatea de stocare subterana in Europa (Gazprom are deja 2.6 miliarde de metri cubi la Haidach, in Austria). De altfel, mesajul acesta e transmis periodic de companie, ca sa nu uite nimeni de el, inclusiv tarile de tranzit, posibil dispensabile in viitor.
Daca tot vorbim de stocare, Gazprom s-a aratat in­te­­resat de constructia de depozite subterane de gaze in Romania, tara a carei capacitate de stocare poate asigura alimentarea intregului continent (detalii aici – propunerea de atunci venind, potrivit companiei rusesti, din partea partii romane). O alta stire este utila in context, pentru a sublinia ca Romania este clar importanta, caci altfel nu s-ar deranja „oamenii” sa ceara prin Comisia Europeana implementarea a doua conventii vizand punerea la dispozitie a capacitatii maxime disponibile pe conductele de gaz pe teritoriul tarii noastre. Relevant totodata e ca Gazprom incepe sa joace in industrii conexe, parand interesat de Oltchim (azi, joi 20 septembrie, e termenul de depunere a ofertelor).
Romania e atractiva, alaturi de Polonia, si pentru „fratele sist” al gazului. Aici insa compania americana Chevron are la randul sau inca niste chestiuni de rezolvat. E important un plan convingator, dincolo de atractiile gazului de sist , caci in Europa nu va fi la fel de usor ca in SUA. Franta si Germania se arata reticente, doar Estul Europei pare a fi destinatia boom-ului de profil. O decizie in Romania se asteapta dupa alegerile parlamentare (ca si in cazul Rosia Montana), dar ea nu poate fi fundamental diferita de situatia macro la nivel european, unde se transmit deocamdata semnale mixte (expresia lobby-urilor concurente e, de exemplu, ca nu se pun de acord, Comisia de industrie cu cea de Mediu a Parlamentului European, fiecare adoptand saptamana aceasta cate un raport cu mesaje divergente).
Cert e ca tensiunea intre gazul „clasic” si cel de sist va creste, caci miza este atat securitatea energetica a Uniunii Europene (diversificarea surselor de energie si a distribuitorilor e cheie la acest capitol), cat si un remix de bani, mediu si influenta geopolitica. Pe moment gazul rusesc e avantajat, caci parghiile impotriva sa sunt financiare -la cifra sa de afaceri o amenda sanatoasa e floare la ureche-, nu de mediu (ca in cazul sistului); insa, situatia evolueaza pe zi ce trece, pe masura ce se contureaza mari coalitii. Negocierile ruso-europene vor fi salvate, cel mai probabil, miraculos, in prag de decembrie, caci altfel se poarta o negociere in frig: iarna in continuare nu e ca vara. Intre timp, gazul arde la foc mic si pret mare… iar in Romania se va simti asta.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Parfum, parfum …

    cateva puncte din afara sistemului sa intelegem „agresivitatea” pisicii rusesti in casa Bruxelleza:

    Economia ruseasca e simtit din plin socul 2008. Pe langa asta trebuie sa apreciem „nelinistea” partenerului Rus cand vine vorba de astfel de intelegeri luand in considerare rivali principali USA si China. Vizitele reciproce Rusia-China au venit sa intareasca acordurile pe care Rusia le are cu China. Per total schimbul bilateral a crescut de la $10mil la peste $50mil intre 2003-2009 cu o tinta de $100mil in 2015 si $200mil in 2020. SI asa petrolul si gazul exportat de Rusia in China reprezinta mai mult de jumatate din aceste schimburi. In iunie 2012 Putin a negociat cu Xi Jinping un mult asteptat acord pe gaze care va permite Moscovei sa exporte in jur de 70mil metri cubi de gaz catre China. Deocamdata nu s-au inteles la pret. In plus in 2009 Kremlinul a „uitat” de $25mil necesari construirii conductei de petrol din estul siberiei pana in china cu promisiunea partii chineze ca va cumpara petrol in urmatorii 20 de ani.

    Apoi sa nu uitamd e exportul de arme in regiune care va duce la o escaladare a cursei inarmarii intre China, Japonia, Coreea si Taiwan. Petrolul nu vine niciodata singur.

    Sa nu uitam si de modul in care politica lui Putin se emuleaza pe viziunea CCP-ului Chinez. Problema aici este coruptia care este mai mare in Rusia. Iubirea dintre Rusia Unita a lui Putin si CCP-ul Chinez vine pentru a contracara sentimentul patriotic al lui Gennadii Zyuganov.

    Ne aducem aminte si de achizitia in 2009 de catre China a 11% felie din KazMunaiGaz Exploration Production, pentru $949 million.

    IN final sa nu uitam si de imigratia illegala din China in estul Siberiei in continua crestere peste 1 mil chinezi numai in ultimii ani. Sigur Rusia cu experienta Caucazului si departarea de capitala este ultimul lucru pe care il vrea – probleme etnice. Deocamdata schimburile bilaterale fac ca si uitata aceasta problema…deocamdata.

    in esenta modul in care Rusia negociaza cu EU si US atarna de influenta pe care o are in Shanghai Cooperation Organization (SCO) si in particular in Estul Asiei. La fel si pentru China care e memebra SCO. Este greu de estimat modul in care Rusia va reusi sa controleze ambitiile aliantelor si competitorilor alaturi de partenerul sau asiatic, in timp ce ambitiile Chinei sunt tot mai clare pe zi ce trece.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Radu Magdin
Radu Magdin
Radu Magdin este consultant de comunicare si afaceri publice, fiind interesat de IT, energie si marile tendinte din Uniunea Europeana. A lucrat la Bruxelles, la Parlamentul European - ca ofiter de presa, pentru reteaua EurActiv - ca manager de comunicare, respectiv pentru Google - ca manager de politici europene. Anterior a activat, in Romania, in presa si diplomatie.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Paștele – Anul II al pandemiei

          După suferința Vinerii Mari, înfricoșați de chinul și moartea lui Isus, apostolii au căzut sub povara descurajării și a fricii. Timp...

Maia l-a învins definitiv pe Igor. Dar bătălia pentru direcția Republicii Moldova continuă

După ce a pierdut pe toate fronturile, adică și Președinția și Parlamentul, principalul agent politic al Moscovei la...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro