marți, octombrie 19, 2021

Despre inflație și alți demoni (economici)

Intrăm în ultimul trimestru al acestui an, al doilea an pandemic, iar una dintre problemele cu care ne confruntăm la nivel macro-economic este inflația, mai pe înțeles creșterea prețurilor. 

Articolul de față își propune să explice fundamentele economice pentru a înțelege modul cum ne afectează inflația dar, în același timp, prezintă o foarte scurtă viziune asupra evoluției economice în viitorul apropiat. 

Inflația este una dintre cele mai importante statistici economice pentru că arată cum au evoluat prețurile de consum și arată cum evoluează puterea de cumpărare a banilor – este de fapt unul dintre indicatorii cei mai urmăriți de către populație pentru că arată evoluția prețurilor la alimentele și serviciile de bază.  Într-o explicație simplistă, inflația se calculează în funcție de bunurile și serviciile din coșul de consum care conține cele mai reprezentative elemente, spre exemplu pentru doamne ar putea fi de interes că prețul florilor nu este inclus însă cel al confecțiilor de haine este, indicele inflației fiind calculat în funcție de evoluția prețurilor, lunară și anuală, proporțional cu ponderea pe care o ocupă fiecare element în coș.  

Trebuie spus faptul că rata inflației este în apanajul Băncii Naționale ca obiectiv principal de politică monetară – țintirea directă a inflației prin intermediul ratei dobânzii de politică monetară, al rezervelor minime obligatorii ale băncilor și al canalului monetar.  

Alături de cursul de schimb, inflația este un ”demon” economic pentru că afectează puterea de cumpărare a populației. Istoria începutului de capitalism în România a fost presărată cu episoade dramatice pentru consumatorul român care a resimțit o inflație de peste 200% în 1992 și 1993 iar în 1997 o revenire din nou peste 150%. Mai precis o sticlă de ulei de floarea soarelui al cărei preț era de 120 de lei în 1992 a ajuns la peste 360 lei în anul 1993. Ar fi util de amintit că la începutul anilor ’90 Statul Român acorda subvenții pentru alimentele de bază.

Să revenim totuși în prezent și în concret, istoria (economică) ne ajută să înțelegem mai bine tema articolului dar subiectul cotidian este cu totul altul. Pandemia de coronavirus a forțat guvernele să introducă măsuri de limitare a mișcării prin închiderea unor spații comerciale ceea ce a condus la o limitare a posibilității de consum a populației iar vânzările online nu au putut suplini în totalitate, iar de servicii nici nu se pune problema de online – argumentul nr. 1. Al doilea aspect ce trebuie reținut este că guvernele au introdus sume mari de bani în economie pentru a stimula revenirea și creșterea economică. Fiind mai mulți bani în piață evident că era de așteptat să se genereze inflație sau mai precis mai mulți bani în piață determină și creșteri de prețuri – argumentul nr. 2. Al treilea aspect de care trebuie să ținem cont este că odată restricțiile ridicate consumul populației a crescut, iar oferta nu a fost suficient de mare ceea ce a condus la creșteri de prețuri – argumentul nr. 3. Astfel, deși am pornit la drum în 2021 cu o inflație de 3%, am ajuns la peste 5% în august 2021 iar perspectivele sunt în continuare de creștere. 

Cele trei argumente enunțate mai sus arată cauzele ”normale” ale creșterilor de prețuri din ultima perioadă. Totodată, acestora li se mai adaugă un aspect foarte important – creșterea prețurilor la energie (electricitate, gaze naturale și combustibili). Ei, aici avem altă discuție! Decizia de re-liberalizare a pieței au fost în concordanță cu funcționarea unei piețe normale însă modul în care s-a făcut această revenire la prețurile de piață a fost total neprofesionistă și nu a pregătit populația pentru ceea ce urma să vină. 

Creșterile de prețuri la petrol, electricitate sau gaze naturale sunt factori care influențează puternic inflația pentru că antrenează scumpiri în lanț, de la transporturi până la panificație și alte bunuri sau servicii dependente de energie. La finalul lui 2019 știam deja că ne așteaptă doua re-liberalizări ale prețurilor la energie, prima la energie electrică începând cu 31 decembrie 2019 iar a doua, începând cu 1 iulie 2020 la gaze naturale – măsurile de re-liberalizare erau de fapt revenirea la situația de piață concurențială, oprită de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2018, o reglementare cu un puternic caracter protecționist, pe alocuri contrar pieței libere. Efectele re-liberalizării au început să apară odată cu modificările contractuale și cu scumpirile efectuate de către principalii furnizori de gaze naturale și electricitate. Spre exemplu, în luna august 2021 costul energiei electrice a fost cu 24,6% mai mare față de cel înregistrat în august 2020, cel al gazelor a înregistrat o creștere de 20,5% iar combustibilii au adăugat și aceștia 14% în aceeași perioadă. Evident, aceste creșteri de prețuri la energie au cântărit greu în inflație și mai ales în creșterile de prețuri la produsele sau serviciile care depind de energie. 

Ce se va întâmpla în continuare? 

În momentul de față principalii factori care mențin o inflație ridicată sunt prețurile din energie întrucât cererea post-pandemie s-a normalizat. Mă aștept la o inflație aproape de 6% la finalul anului 2021 / începutul anului 2022 ca urmare a creșterilor de prețuri din electricitate și gaze naturale din timpul iernii. Evident, acestea vor antrena și alte creșteri de prețuri ale produselor dependente de energie în producție. 

Ce va face Banca Națională a României? 

Cel mai probabil va scumpi banii, adică va mări rata dobânzii de politică monetară pentru a ține inflația sub control. 

Ce va face Guvernul? 

Executivul a lansat o schemă de ajutor a populației pentru a contracara efectele creșterilor de prețuri la electricitate și gaze naturale. Va fi eficientă această schemă? Puțin probabil având în vedere mecanismul complex de identificare a încadrării în schema de ajutor și modul ușor birocratic de aplicare – gândiți-vă o secundă că populația la risc care va avea nevoie de aceste ajutoare nu este atât de instruită și familiară cu interpretarea (corectă) a legislației întortocheate. 

Altfel, sperăm la mai bine, deși piețele internaționale nu arată prea….roz. 

P.S. Despre piețele internaționale într-un viitor articol. 

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. „La finalul lui 2019 știam deja că ne așteaptă doua re-liberalizări ale prețurilor la energie, prima la energie electrică începând cu 31 decembrie 2019 iar a doua, începând cu 1 iulie 2020 la gaze naturale – măsurile de re-liberalizare erau de fapt revenirea la situația de piață concurențială, oprită de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2018, o reglementare cu un puternic caracter protecționist, pe alocuri contrar pieței libere”
    1. Masuri de limitare a cresterii preturilor (a-la-guvernul-PSD precedent) AU FOST LUATE deja in Franta si in Spania.
    2. CE PREGATIRI au fost in conditiile in care premierul Catu a vorbit in mod REPETAT despre revenire post-pandemie in forma de V?
    BNR cred ca isi face datoria ca de obicei. Guvernul si ai sai consilieri – da?

  2. Este inflatia ridicata o stare tranzitorie, de scurta durata sau nu? Opinia autorului nu apare.

    Daca creste rata dobanzii de politica monetara este bine?
    Unii spun ca DA, altii ca NU INCA…

    In economie nu cred ca este bine sa tii agatat, cu orice chip, de un anume indicator- tinta fara sa te uiti un pic in jurul tau si chiar si la altii in curte.

    Vai de noi, ma rog, unii dintre noi, daca nu vom avea guvern stabil si cu apetit pentru reforme in urmatoarea perioada.

  3. Inflația este singura formă de taxare care poate fi impusă fără legislație. — Milton Friedman.

    În absența etalonului aur, nu există nicio modalitate de a proteja economiile de confiscare prin inflație. Nu există un depozit sigur de valoare. — Alan Greenspan

    Inflația distruge economiile, împiedică planificarea și descurajează investițiile. Asta înseamnă mai puțină productivitate și un nivel de trai mai scăzut. — Kevin Brady

    Printr-un proces continuu de inflație, guvernul poate confisca, în secret și neobservat, o parte importantă din averea cetățenilor săi. — John Maynard Keynes

    Este o modalitate de a le lua oamenilor averea fără a fi nevoie să mărim în mod deschis taxele. Inflația este cea mai universală taxă dintre toate. — Thomas Sowell

  4. Bun articol.
    Inflatia este o forma foarte perversa de taxare. Multi cetateni nu inteleg inflatia, cat de mult ii prejudiciaza si cat rau a facut renuntarea la fiat.
    Vine o anumita criza, sa zicem o pandemie, si dintr-o data guvernul/guvernele forteaza practic banca centrala sa emita cantitati mari de bani. Oamenii nu isi dau seama ca sunt taxati, economiile lor distruse si ei saraciti si potential ajunsi la mila statului. frumusetea schemei e ca taxarea prin inflatie e relativ discreta iar dusmanul poporului e criza, virusul, schimbarea climei, nu politicienii iresponsabili ai momentului.
    Pandemia e de vina, nu cei care s-au jucat cu virusuri in laborator, oricare ar fi ei. Asadar dupa ce inflatia le va papa toate economiile si puterea de cumparare, sa-l caute pe pangolin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Florin Andrei
Florin Andrei este profesor asociat în ASE București, finanțist cu o bogată experiență în sistemul financiar-bancar. În sistemul public a ocupat poziția de Secretar de Stat în cadrul Ministerului Finanțelor. Principalele domenii de expertiză sunt: trezorerie și datorie publică, audit intern, managementul riscului, macro-economie și analiză economică. Are un doctorat în finanțe în cadrul ASE București și este certificat în audit financiar.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

România, octombrie 2021 : eşec statal şi paralizie politică

Eşecul statal şi paralizia politică sunt semnele sub care stă România zilelor acestea.   Statul român se înfăţişează cetăţenilor acestei ţări  astfel cum...

Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.