joi, septembrie 21, 2023

Despre libertatea presei. Astăzi, cu dl.Rușanu

A trecut și Ziua Mondială a Libertății Presei, s-a consumat în 3 mai la București și cheful tradițional, cu premii care par de șagă dar nu-s, s-a lansat și Raportul FreeEx, însă situațiunea continuă să fie albastră. Atentatele politicienilor la autonomia jurnalistului și a instituțiilor presei rămân la ordinea zilei, mai ales de când s-a acreditat mass-media de propagandă, mercenariatul cu coroniță, jurnalismul de bălăcărit adversari politici. Într-o vreme televiziunea publică era ținta favorită a criticilor pentru subordonarea față de putere, însă ea a fost detronată de Antenele-Felix și de Realitatea TV-Vântu, care au demonstrat cum trebuie să arate o adevărată obediență și care este profilul jurnalistului-preș la picioarele stăpânului. Acesta este dealtfel modelul visat de oamenii politici din România, pe care încearcă să-l impună ba unii, ba alții, după cum prind puterea. Nu mai departe, ca preludiu la celebrarea libertății presei, senatorul Dan Radu Rușanu, simțindu-se déjà pe cai mari s-a răstit la un moderator de la TVR Info, pentru că avea un singur invitat în studio pentru a comenta, în calitate de analist neafiliat, ultimele evoluții de pe scena politică.

Ceea ce uimește în general este cât de puțin înțeleg sau cât de puțin îi interesează pe politicieni mecanismele presei și responsbilitățile ei, deși sunt ombilical legați de ea. Invocând CNA-ul pentru ”dezechiblibru”, fiindcă nu-i convenea opinia invitatului, dl. Rușanu a judecat interviul de opinie după o regulă inadecvată, care se aplică mai ales atunci când sunt invitați politicieni, pentru a asigura echilibrul mediatic între Putere și Opoziție. Eronată este și credința celor mai mulți politicieni și cetățeni, că doar mediile publice au obligații în asigurarea echilibrului, a eticii jurnalistice, a bunelor practici, mediile comerciale dansând după cum le cântă mogulul. Fals, fals, fals! Doctorul de la stat și doctorul de la privat sunt tot doctori și respectă Jurământul lui Hypocrat. Și la jurnaliști e la fel.

Dar în amenințarea senatorului, totodată și vicepreședinte de partid, se întrevede logica abuzivă a tuturor forțelor politice care s-au perindat la putere: Televiziunea Română e sluga noastră, măturăm pe jos cu toți cei care nu se supun. Legea de Organizare și Funcționare a SRTV și SRR a permis  politizarea televiziunii și radiolului public până la forme deșănțate, încât au fost numiți președinți-directori direct din funcții de partid (vezi cazul Sassu, secretar general al PSD la ora numirii), iar în Consiliile de Administrație au intrat de obicei (foști) membri de partid, angajați cu arme și bagaje în campanii electorale, dar și în bifarea agendelor personale, cu aspecte flagrante de conflict de interese nesancționate. Unii jurnaliști și canale  s-au aliniat, cazurile Marinei Almășan, ale Rodicăi Culcer sau ale TVR Internațional care a dat-o pe odă, ajungând studii de caz în Raportul FreeEx. Mecanismul de preluare a SRTV și a SRR este căderea Raportului anual, una dintre vulnerabilitățile veșnic nerezolvate a legii.

Supusă presiunilor permanente și cărând după sine deficite  cumulate de conduceri neprofesioniste, penale sau doar chinuite cum este cel prezent, TVR se află din nou unde a mai fost: din interior, presează acum agenții politici ai fostei opoziții din Consiliul de Administrație, regrupați după modelul traseismului din Parlament. Ei vor să-și pună oamenii de pe acum, fără competiție: la Știri, de unde au măturat-o printr-o decizie discutabilă pe fosta directoare, pe Claudiu Lucaci, omul lui Năstase, iar dacă nu se cedează, atunci va fi decapitat șeful editorial, prin desființarea direcției. Zis și făcut. Din exterior, liderii politici îi intimidează pe jurnaliști și pe manageri: premierul Boc era foc de supărat pe Alexandru Lăzescu, PDG, fiindcă ”n-a făcut nimic pentru partid”, dl.Antonescu și-a permis să exprime dispreț la adresa unor jurnaliști ca Mircea Marian, Rodica Culcer sau Iona Lupea, dl. Ponta a îndemnat  public la neplata taxei tv, adică la încălcarea legii. Mesajul politic este transparent: în TVR imparțialitatea se pedepsește. Interesele instituționale ale TVR, confruntată cu un greu deficit istoric și buget alocat cu 13% mai mic, reforma, dreptul legitim al publicului la a fi corect informat, autonomia jurnaliștilor (marcați și ei de virusul oportunismului) și în cele din urmă libertatea presei par bazaconii în fața ofensivei electorale care suspendă totul.

Articol apărut și în revista 22

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Fara sa insinuez ceva sau sa fiu rautacioasa.
    Am citit in micul CV al dvs ca …
    „ati făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă”

    As avea o mica nelamurire.
    La care Europa Libera va referiti?
    La cea de dinainte de ’89 sau la cea de dupa?

    Nu de alta dar, Europa Libera este totusi un brand. Si nu se compara activitatea cuiva la Europa Libera de dinainte de Revolutie cu activitatea de dupa.

    Multumesc anticipat pt un eventual raspuns.
    In internet nu am gasit nimic lamuritor la acest „mic detaliu”.

    • Stimata doamna Maria,

      Judecatile de valoare va apartin, este democratie. Insa cand intrati pe o platforma, va uitati in jur cititi eventual ce a scris cineva in urma , apoi va „adresati pentru lamuriri”. Iar aceasta lamurire are si ea ceva insidios: prespununand, ceea ce nu este cazul, ca biografia doamnei are/nu are ceea ce va asteptati, asta schimba in vreun fel calitatea argumentelor cu privire la acel episod despre care a scris? De ce avem noi romanii tendinta lui „tu vorbesti, tu care…..” – adica sa atacam omul si nu partea argumentului?

      Multumesc.

  2. Chiar mai devreme dl. Rusanu a fost invitatul lui Prisacariu la TVRinfo. Mi s-a parut intr-adevar un caracter mizerabil, incercand la inceputul emisiunii sa-l intimideze pe moderator aducand in discutie faptul ca TVR are pierderi uriase si unul din motive sunt contractele paguboase de colaborare, in timp ce sunt angajati care, vai, isi rup spatele pe salarii de nimic. Evident, Prisacariu este colaborator. Cu eleganta unui dinozaur, invitatul l-a intrebat cat castiga de la TVR. I s-a raspuns, dar i s-a si atras atentia ca TVR este sub controlul Parlamentului din care invitatul face parte. In sfarsit, n-am putut asista la restul discutiei dar am servit o mostra din ceea ce bine oglindeste si articolul de fata.

  3. Când cineva nu ascultă decât vocea lui interioară, începe să aibă „auzenii”.

    Am urmărit emisiunea „Plus unu” de pe TVR Info, a cărei gazdă este Cătălin Prisacariu. Reacţia mai năvalnică a lui Radu Ruşanu a venit după insistenţele pe întrebări legate de persoana sa şi nu legate de subiectul emisiunii. Iar Ruşanu l-a pus la punct. Vai, crimă de lezmajestate!

    Faptul că veniturile TVR sunt depăşite revoltător de cheltuieli văd că nu vă deranjează. Păi, normal! Ce altă treabă are statul decât să susţină financiar obeza TVR!

    Apoi, Radu Ruşanu a adus în discuţie, nu odată, modificarea Legii nr. 41/1994. Tocmai ce într-un comunicat din data de 2 aprilie 2012 TVR declară că susţine depolitizarea şi recunoaşte că este pe pierdere de 6 ani. Şi-atunci unde-i problema?

    Aaaaa! Duşmanul de clasă…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro