joi, mai 19, 2022

Dezastruosul an demografic 2021, anul cu cel mai mare număr de decese după al Doilea Război Mondial

  1. Introducere
  2. Decese și mortalitate.  A dominat  Sars-CoV-2?
  3. Reculul speranței de viață
  4. Natalitatea
  5. Ce perspective?
  6. În așteptarea Recensământului
  1. Introducere

Valul al 5-lea al pandemiei se apropie de sfârșit, fără a ști acum dacă este vorba de sfârșitul pandemiei ori de un posibil viitor val al 6-lea. Ministrul Sănătății își exprimă speranța că vom avea „… sărbătorile de Paști fără restricții”.  Este un context în care analiza anului demografic 2021 și a efectelor demografice ale pandemiei își poate avea locul, nemaifiind îngroziți de comunicatele zilnice cu multe zeci de mii de persoane infectate și multe sute de decese prin Covid-19.

(Criminalul război din Ucraina („La folie d’un despote”- Ouest-France) nu ne poate împiedica să ne vedem de probleme noastre. Chiar triste fiind ele).

Institutul Național de Statistică a publicat nu demult datele asupra demografiei țării în luna decembrie și în  întregul an 2021 [1].   Se știau din comunicatele lunare anterioare evoluțiile mișcării naturale a populației și agravarea situației demografice în anul care a trecut. Avem acum datele pe întregul an și tabloul demografic este aproape complet. Dintr-o anumită perspectivă, ce  a adus anul 2021 este doar continuarea declinului populației și a depopulării țării și în cel de al 32-lea an al României de după  anul 1989. Nou este  faptul că proporția scăderii naturale în ansamblul declinului populației este net dominantă, în context de reducere a migrației externe în anii 2020 și 2021 prin restricțiile de circulație a persoanelor impuse de guverne în protejarea populațiilor naționale în fața virusului. Dintr-o altă perspectivă, sunt necunoscute astăzi urmările dramaticelor evoluții ale mortalității în anii 2020 și, îndeosebi, în anul  2021, asupra sănătății și mortalității populației după anul 2021. O surprinzător de mare creștere a mortalității prin boli non-Covid, dar survenită la persoane trecute prin infecție,  alimentează prudența. Și în cazul evoluției natalității sunt semne de întrebare, provenite din potențialul impact al deteriorării nivelului de trai prin explozia tarifelor la energie și inflație ridicată. În fine, ne aflăm în prima fază  a Recensământului Populației și Locuințelor iar la mijlocul lunii martie va începe recenzarea populației. Rezultatele recensământului sunt fundamentale pentru cunoașterea numărului populației rezidente pe localități, a structurilor demografice, culturale și educaționale ale populației, actualizând și corectând întregul tablou al demografiei țării și constituind fundamentul  mult așteptatelor programe și măsuri de redresare a situației demografice ale Ministerului Familiei. În plus, recensământul ne va arăta dimensiunea și caracteristicile potențialului uman al țării chemat să transpună în viață prevederile ambițiosului și generosului Plan Național de Redresare și Reziliență.

Decese și mortalitate

Efectele negative considerabile ale pandemiei asupra mortalității în anul 2020 au fost preludiu al unei deteriorări de proporții incomparabil mai mari în anul 2021. Dacă în anul 2020 numărul total al deceselor a urcat la 299 mii,  însemnând o majorare de 40 de mii comparativ cu anii anteriori, anul 2021 rămâne în istoria demografică a țării cu cel mai mare număr de decese după al Doilea Război Mondial: 335 mii (lăsând la o parte anii teribilei foamete din anii 1946-1947). Rata mortalității generale a atins 17,5 decese la 1000 locuitori, și ea plasându-se la nivelul cel mai ridicat după război.

Putem avea o dubă perspectivă a recrudescenței mortalității în anul 2021: cea a schimbărilor survenite în numărul deceselor prin cauze de deces semnificative, la nivelul întregului an,  și cea a schimbărilor survenite în nivelul ratelor de mortalitate pe luni prin aceleași cauze.  

Gruparea deceselor pe cauze de deces este adaptată unui demers care urmărește în primul rând radiografierea  excepționalei mortalități prin coronavirus în anul 2021:

  • C1: decesele prin toate cauzele de deces;
  • C2: decesele prin alte cauze decât Covid-19 (decesele non-Covid);
  • C3: decesele prin boli ale aparatului circulator  și prin boli non-Covid ale aparatului

respirator, decese aflate în creștere considerabilă în anul 2021;

  • C4: decesele prin Covid-19.

Numărul deceselor a crescut  în anul 2021 cu 13 la sută. Dacă privim creșterea la nivelul cauzelor de deces, constatăm o ascensiune de 7 la sută la decesele prin boli ale aparatului circulator, de 8 la sută la cele prin boli-non-covid ale aparatului respirator și o imensă creștere la decesele  prin Covid-19, de 160 la sută. Numărul deceselor prin toate celelalte cauze de deces a rămas aproape stabil.  Dinamica diferită  și-a pus amprenta pe structura ansamblului deceselor pe cauze în anul 2021 prin majorarea considerabilă a proporției deceselor prin coronavirus, de la 5 la 12 la sută. O creștere imensă, arătând virulența virusului. Ponderea deceselor prin bolile respiratorii non-Covid a rămas relativ constantă – 7,4 la sută, comparativ cu 7,7 la sută în anul anterior. S-a diminuat moderat proporția deceselor prin boli ale aparatului circulator, de la 54,9 la sută  la 52,1, grupă de cauze de deces care domină net de multă vreme întreaga mortalitate din țara noastră. Prin veritabila explozie a deceselor prin coronavirus, s-a produs o schimbare de mare semnificație în structura deceselor prin cele două grupe de boli ale aparatului respirator, constând în inversarea proporțiilor deceselor prin Covid-19 și prin celelalte cauze (non-Covid) ale aparatului respirator: au dominat decesele prin cauzele din urmă în anul 2020 – 59 la sută, și cele prin Covid-19 în anul 2021, cu 62 la sută.

  Folosirea ratelor lunare de mortalitate prin toate decesele și prin trei  grupe de cauze de deces  aduce elemente noi în cunoașterea manifestărilor mortalității prin evidențierea sezonalității agresiunii factorilor de risc, mai ales în cazul bolilor aparatului respirator. În figura 1 sunt prezentate ratele de mortalitate pe luni. A fost adăugată curba ratelor pe luni din anul 2019,  an neafectat de pandemie și în care sezonalitatea fenomenului a fost una normală.  

Pentru a putea cuantifica originea creșterii dramatice a mortalității pe luni în anul 2021 vom folosi rate ale mortalității, decese la 1000 locuitori, la nivelul deceselor prin cele trei grupe de cauze de deces deja menționate, Ratele pot separa și ierarhiza contribuția  creșterii mortalității prin cauzele la care fenomenul a fost în recrudescență în anul 2021 – o cauză directă, coronavirusul și două cauze indirecte dar legate de infecția cu acest virus,  bolile non-Covid ale aparatului respirator și bolile cardiovasculare.

Urmărind sinuoasele evoluții ale ratei mortalității pe luni în anul 2021, în figura 1, putem sesiza marile schimbări survenite în nivelul mortalității prin grupe semnificative de cauze de deces și originea schimbărilor. Mortalitatea a atins un nivel  cu totul neobișnuit în lunile octombrie și noiembrie, virulența coronavirusului depășind toate recordurile. Este de admis că epidemiologii știu dacă a fost vorba de forța în sine a virusului ori de acțiunea lui într-un anumit context epidemiologic de excepție. O rată depășind sensibil 25 de decese la 1000 de locuitori pare neverosimilă pentru timp de pace.

Ce poate spune  desenul aproape identic  al curbelor mortalității generale pe luni și ale mortalității prin boli non-Covid pe luni, în figura 1 (curbele C1 și C2)? Remarcabila apropiere a curbelor nu surprinde, mortalitatea prin toate cauzele non-Covid fiind apropiată de întreaga mortalitate. Se poate însă observa unde se situează, comparativ, ratele de mortalitate prin  boli ale aparatului circulator și boli non-Covid ale  aparatului respirator (C3) și prin Covid-19 (C4).

Inflexiunile curbelor în jurul lunilor martie și, mai ales, octombrie, se situează  la mortalitatea prin Covid-19 dar și la cea prin boli non-Covid ale aparatului respirator și prin boli cardiovasculare,  având determinare în infecția cu Sars-Cov-2. Aceste inflexiuni se regăsesc firesc în celelalte două curbe – C2 și C1. Medicii specialiști au semnalat o mortalitate surprinzător de ridicată în lunile octombrie și noiembrie prin boli ale aparatului circulator și prin  boli pulmonare diferite de Covid la persoane care au trecut prin infecția cu SARS – CoV-2 (detalii medicale asupra complicațiilor post-Covid la boli ale aparatului circulator și respirator la [2] și [3]). Au lipsit tratamentele de recuperare post-Covid,  spitalele fiind  suprasolicitate cu tratarea bolnavilor de Covid,  ori poate s-a adăugat și neglijența personală în control medical la apariția simptomelor și tratarea complicațiilor post-Covid la spital sau la domiciliu. O anumită prudență se impune în compararea valorilor lunare ale ratelor din figura 1,  datele pe anul 2021 fiind date provizorii.    

În figura 2 poate fi examinată  spectaculoasa evoluție pe luni a structurii în cele două componente ale deceselor prin boli ale aparatului respirator – prin   Covid-19 și prin celelalte boli ale aparatului respirator. Diferențierea este netă,  doar în lunile de vară decesele prin  alte boli ale aparatului respirator dominându-le categoric pe cele provocate de Covid-19. Este marea particularitate a manifestărilor coronavirusului în anul 2021. Se poate observa și un surprinzător echilibru  între cele două grupe de decese în luna decembrie iar fermitatea schimbării ar putea contura continuarea ei în anul 2022,  ceea ce ar produce o surprinzătoare schimbare. Datele Institutului Național de Statistică ce urmează a fi publicate pentru  luna ianuarie 2022 vor putea aduce unele clarificări.

Reculul speranței de viață

Era de așteptat ca o  mortalitate atât de ridicată în anul 2021  să-și pună cu forță amprenta pe nivelul speranței de viață la naștere și la celelalte vârste.

Nivelul indicatorului a fost în regres în anul 2020 cu 1,2 ani (la întreaga populație),  într-un context în care în cele mai multe dintre țările UE-27 speranța de viață a scăzut. Recrudescența mortalității a fost mai mare în anul 2021 și regresul speranței de viață reflectă fidel deteriorarea stării de sănătate – recul de 1,4 ani. Față de anul 2019  avem în față un declin de 2,6 ani. Între speranța de viață a femeilor și cea a bărbaților decalajul era în anul 2019  de  7,5 ani (mai mare decât cel mediu din UE-17). Știind că mortalitatea prin Covid-19 a fost și este mai mare la bărbați [4],  un exercițiu asupra nivelului  speranței de viață la naștere pe sexe în anul 2021  duce la 68,5 ani la bărbați și 76,5 ani la femei, decalajul dintre valori urcând la 8 ani. Cele două valori  sunt similare cu cele din anii 2004-2005.

Valorile speranței de viață la naștere pe luni în anul 2021 sunt prezentate în figura 3A. Impactul recrudescenței mortalității a fost extrem de dur în lunile octombrie și noiembrie.  În figura 3B sunt prezentate valorile speranței de viață la vârsta de 65 de ani pe luni. Desenul valorilor este în mod firesc similar cu cel al speranței de viață la naștere. Se poate însă  remarca faptul că reculul indicatorului în anul 2020 este identic la cele două vârste, de 1,2 ani și diferit în anul 2021, recul semnificativ mai mic la speranța de viață la 65 ani, de 0,8 ani, față de reculul speranței de viață la naștere,  de 1,4 ani.  Explicația o găsim în numărul mare de persoane tinere decedate prin Covid-19 în anul 2021. Celelalte lucruri fiind egale, decesele la vârste tinere reduc mai mult din potențialul de viață al unei populații  decât reduc decesele la vârste avansate. Nivelul speranței de viață la vârsta de 65 ani în țara noastă plasat alături de cel mediu din UE-27 poate fi un reper pentru evaluarea realismului discuțiilor asupra creșterii vârstei standard de pensionare: date pentru anul 2019 – 18,3 ani la femei și 14,9 ani la bărbați și 21,8 ani și 18,6 ani în populația UE-27 [5].

Sfârșitul pandemiei și revenirea la o stare de normalitate ar însemna și revenirea speranței de viață la valori mai mari, dacă pandemia nu va lăsa în urma ei urmări și complicații medicale. Nu trebuie omis faptul că potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică [4] tabloul sănătății persoanelor decedate prin Covid-19, ca proporție a comorbidităților avute, este realmente înfricoșător:   afecțiuni cardiovasculare – 71%;  diabet- 30%; afecțiuni neurologice – 21%; obezitate – 19%. Toate aceste aproape incredibile proporții ale  comorbidităților  se regăsesc în proporții mai mici la întreaga populație a țării. Valorile speranței de viață la naștere de 72 ani la bărbați și 79 ani la femei dinaintea pandemiei și cvasi-stagnarea lor după anul 2013 (la cele mai mici valori din UE-27) în  această stare a sănătății populației își au originea. Mai mult, pentru populația adultă și, mai ales, cea vârstnică, ea este rezultatul acumulărilor negative de pe parcursul întregii vieți dinainte de anul 1990, îndeosebi, dar și după anul 1989.

Natalitatea

Numărul înregistrat de născuți-vii a fost în anul 2021 de 180 de mii. Sunt date provizorii. În anul 2020  datele provizorii indicau un număr de născuți de 202  mii iar cele finale un număr de 177 mii. Diferența dintre cele două cifre provine, în mod normal,  din eliminarea  din numărul provizoriu a unui număr de născuți având mame care nu aveau reședința obișnuită în România. Cu alte cuvinte, numărul final al născuților în anul 2021 va fi moderat inferior. Regresul numărului de născuți a avut loc în prima jumătate a anului. Dacă rata natalității era de 9,2 născuți la 1000 locuitori în anul 2020, este de aștepta ca ea să coboare sensibil sub 9 la mie în anul 2021.

Cu o evoluție descendentă a numărului de născuți și  ținând cont de creșterea numărului de decese cu 36 de mii, vom avea o scădere naturală a populației care o va depăși pe cea deja imensă din anul 2020 – de 120 de mii locuitori. S-ar putea ca declinul natural să ajungă în anul 2021 la înfricoșătoarea cifră de 170 de mii locuitori.

Ce perspective?

Epidemia se va sfârși, lăsând în urma ei o populație și mai mică decât cea pe care o arătau toate perspectivele elaborate de Eurostat, Divizia de Populație ONU, Institutul Național de Statistică. Voi adăuga, cu modestie,  și propriile proiectări din ultimii 18 ani, prezentate și la Contributors. O populație și mai mică și purtând mai departe gravele  ei probleme de sănătate. O viziune optimistă ar însemna vindecarea marilor răni provocate de pandemie și a  celor pe care  le aveam înaintea ei și care au dus la o speranță de viață la naștere aflată în partea cea mai inferioară  a clasamentului țărilor din UE-27. Pentru prima dată după anul 1989 există și un context favorabil,  cel al generoaselor și ambițioaselor programe și măsuri din Planul Național de Redresare și Reziliență. Realizarea lor ar putea schimba radical și nivelul de trai și calitatea asistenței medicale, dacă societatea românească va fi capabilă să le transpună în practică. Cred că România intră prin acest plan în faza decisivă a viitorului populației sale iar acest viitor este cel  al țării. O redresare însemnată a natalității ar putea reduce dimensiunea declinului natural al populației și diminua proporțiile procesului de depopulare a țării. Țara așteaptă de la noul Minister al Familiei numeroasele măsuri aflate în Programul de guvernare.   

În așteptarea rezultatelor recensământului

Recensământul Populației și Locuințelor a început prin faza de transmitere de date asupra populației și locuințelor din baze de date ale unor ministere și instituții centrale în baza de date a recensământului  gestionată de Institutul Național de Statistică. Vor fi informații utile fazei de recenzare dar și după recenzare. La mijlocul lunii martie va începe recenzarea, mai întâi prin autorecenzare și autorecenzare- asistată și apoi prin recenzare la domiciliu/reședință cu recenzor. Este primul recensământ la care nu se folosesc formulare imprimate pe hârtie, ci numai forma electronică a formularelor de Persoane și Locuință. Toate instrucțiunile pentru completarea formularelor de recensământ  vor fi publicate. Cunoscând recensămintele din România de după al Doilea Război Mondial, recensământul care a început și care va intra în fazele de recenzare începând cu mijlocul lunii martie este cel mai bine pregătit recensământ din țara noastră, beneficiind masiv și de marile avantaje ale progreselor tehnologiei informației adaptate la nevoile recensămintelor în fazele de stabilire a sectoarelor de recensământ,  recenzare, prelucrare a datelor și publicare rapida a rezultatelor.

O proporție importantă a populației înregistrate prin autorecenzare si autorecenzare- asistata  va constitui semn al interesului populației pentru marea operațiune statistică națională, ar favoriza  și reduce durata fazei ulterioare de înregistrare la domiciliu/reședință prin dialog cu recenzorul și completarea formularelor in formă electronică (tabletă). După opiniile specialiștilor, în luna mai, când va începe recenzarea în gospodării, nu va mai fi nevoie de purtarea măștii, ceea ce va facilita  contactul recenzorului cu membrii gospodăriilor.  

Rezultatele recensământului vor fi oglinda populației rezidente țării și a condițiilor de locuit la 1 decembrie 2021 (anul 2021 este cel de referință pentru toate recensămintele din țările Uniunii Europene). Vom putea cunoaște populația rezidentă și caracteristicile sale demografice, economice, culturale și educaționale la nivel de localitate,  informații pe care astăzi nu le avem. Vom avea oglinda condițiilor de locuit ale populației, cu flagrantele sale disparități teritoriale. Realizarea programelor și măsurilor din PNRR va avea în rezultatele recensământului  o indispensabilă bază actuală și realistă.

R e f e r i n ț e

[1] Institutul Național de Statistică. 2022.   Mişcarea naturală a populaţiei în luna decembrie

2021, sub spectrul crizei sanitare. Comunicat de presă, nr. 31/10 februarie 2022.    https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pop12r21.pdf

[2] Eugenia Foarfeca. 2021. Tot mai mulţi pacienţi cu complicaţii pulmonare şi cardiovasculare

post-COVID vin spre spitale pentru ajutor – Şeful UPU-SMURD BIHOR: Chiar acum avem în UPU doi pacienţi intubaţi, într-o astfel de situaţie/ Ce trebuie să facă cei care au trecut prin boală (https://www.news.ro/social/tot-multi-pacienti-complicatii-pulmonare-cardiovasculare-post-covid-vin-spre-spitale-ajutor-seful-upu-smurd-bihor-acum-avem-upu-doi-pacienti-intubati-intr-astfel-situatie-faca-cei-au-trecut-boala-1922402004002021110720453818).

[3] Un medic pneumolog explică problemele respiratorii ale unui pacient vindecat de COVID-19. 2020.

(https://www.digi24.ro/facem-romania-bine/un-medic-pneumolog-explica-problemele-respiratorii-ale-unui-pacient-vindecat-de-covid-19-1425091).

[4] Institutului Național de Sănătate Publică /  Centrul Național de Spraveghere și Control al Bolilor

Transmisibile.2022.  Covid 19 Raport săptămânal de supraveghere. Date raportate până la data de 20 februarie (https://insp.gov.ro/download/CNSCBT/docmanfiles/Coronavirus%20nCoV/analiza_cazuri_confirmate_covid-19/Raport-saptamanal-EpiSaptamana07_2022.pdf).

[5] Eurostat. 2021.  Life expectancy at age 65, 1980-2020 (years)

(https://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/images/3/33/Life_expectancy_at_age_65%2C_1980-2020_%28years%29.png).

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Domnule profesor,
    Cu referire la anuntatul recensamint din 2022, datele sint transmise (subliniez) concomitent si altor grupuri independente de cercetatori, organizatii etc. diferite de cele guvernamentale? Daca nu se intimpla asa, va rog sa faceti demersuri ca si dvs., cercetatorii onesti, sa aveti acces la datele brute in procesul de colectare (si nu dupa ce au fost atent periate). Va spun cu toata amaraciunea, nu am incredere in INS, nu am incredere in guvern ca au intentia de a prezenta situatia sociala reala. O groaza de date din domeniul social si economic publicate de INS, si transmise mai departe, mi se par asezate cu mina favorabil, pentru ca guvernul si alte institutii afiliate sau prietene au indicatori de „performanta” cu care ies regulat in fata natiunii sau comisiei europene.
    Cu toata admiratia pentru munca dvs, C.Dumitriu

    • Domnule Dumitriu (n.dumiritu 26/02/2022 At 17:32),
      Mulțumesc pentru pertinentul dumneavoastră comentariu. Și ton.
      1. Datele înregistrate în formularele de recensământ nu sunt transmise, la noi ca și în celelalte țări europene, decât la instituția națională de statistică, însărcinată cu înregistrarea datelor si prelucrarea/publicarea lor. Un singur canal de prelucrare este o exigență majoră, pentru a asigura unitatea prelucrării și asigurarea confidențialității informațiilor personale.
      Nu poate exista acces la „…datele brute în procesul de colectare…” pentru nimeni în afară de Institutul Național de Statistica. Ar fi și o imensă dezordine în folosirea datelor personale, compromitere pentru întreaga operațiune statistică. Prelucrarea se face cu softuri specializate standardizate. Cine să îndrăznească să opereze „perierea” datelor în anul 2022? Datele completate prin autorecenzare vor urma un proces firesc de verificare, vor fi corectate, dacă este cazul, prin contactarea (online) a persoanei care se autorecenzeaza pentru clarificări si numai după acest proces datele se validează și persoanei i se trimite certificatul de confirmare (dovada autorecenzării). (https://www.recensamantromania.ro/intrebari-frecvente/)
      Cum sa apară falsuri? Datele din formularul personal sunt transmise automat în baza de date a recensământului. O proporție însemnată a populației autorecenzate va constitui premisă a bunei desfășurării a recensământului și în faza înregistrării cu recenzor.
      2. Doresc sa vă spun că în documente legislative ale Comisiei Europene aflate și la baza recensământului nostru, se menționează: „…programul de date la nivel de griduri de 1 km2 și de metadate, care trebuie să fie transmis de statele membre și diseminat de Eurostat, corespunde datelor pe care statele membre le diseminează la nivel național (subl. VG) în conformitate cu Directiva 2007/2/CE și cu Regulamentele sale de punere în aplicare (CE)
      nr. 1205/2008, (CE) nr. 976/2009 și (UE) nr. 1089/2010” (detalii la (https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2021/11/CELEX_32018R1799_RO_TXT.pdf)
      3. „…nu am încredere în INS, nu am încredere în guvern că au intenția de a prezenta situația socială reală”. Nici INS și nici Guvernul nu pot falsifica datele recensământului. Toate metodologiile statistice ale INS, sunt pe deplin racordate la standarde precise ale Comisiei și Eurostat în materie de culegere a informațiilor, prelucrare și prezentare, baza de date a recensământului este „blindată”, tentativele putând fi rapid identificate, cu urmări catastrofale pentru INS și Guvern (a existat un caz într-un Stat Membru, nu la recensământ, cu urmări grave). Cine ar avea curajul să o facă în anul 2022? Putem admite că ar putea fi un primar dintr-o localitate cu mulți locuitori plecați înalte țări și având reședința acolo, să fie tentat să-i includă pe unii în populația rezidentă a localității. Alocațiile bugetare s-au făcut până acum după numărul populației cu domiciliu în localități, și nu după populația cu reședința în localitate. Tentativa de fals poate fi rapid identificată și sancțiunile sunt teribile.
      ***
      Spuneam în articol că pentru prima data în istoria recensămintelor de după al Doilea Război Mondial acest recensământ are un Consiliu de Comunicare si Transparenta (CCT). Președintele consiliului este Academicianul Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române. Consiliul are și atribuția de a se asigura că „…întregul demers științific și organizațional al recensământului nu are decât un scop strict statistic… ”.
      ***
      România are nevoie acum, în anul 2022, mai mult ca niciodată, de un recensământ bine făcut și corect. Aplicarea Programul Național de Redresare și Reziliență este singura șansă pe care țara o are pentru a ieși din stadiul de subdezvoltare în care se află în raport cu cele mai multe dintre țările Uniunii Europene. Populația țării rămâne bunul ei cel mai de preț și ea va transpune în viață generoasele programe și măsuri din Plan. Ea trebuie însă bine cunoscută pentru a fi cu adevărat prețuită.
      Profesor. Vasile Ghețău
      (Vicepreședinte al CCT)

      • Domnule profesor Ghetau,
        Sint onorat pentru amabilul dvs.raspuns, mai ales ca micul meu comentariu putea fi „citit” drept mefienta fudula, „desteptaciune” de circotas acru si agasant dezinvolt. Fiind tehnician eu insumi in domeniul stocarii informatiei, mi-as fi dorit sa avem (noi publicul general) mai multe detalii despre auditul stocarii informatiei de catre INS in acest recensamint. Dvs insiva, pe drept cuvint, puneti foarte multe sperante in aceasta cercetare: „Vom avea oglinda condițiilor de locuit ale populației, cu flagrantele sale disparități teritoriale.” Este limpede ca de aici vin si mari responsabilitati in politici. Sper ca nu-mi reprosati prea aspru scepticismul, care nu se doreste coroziv. „Populația țării rămâne bunul ei cel mai de preț” este constatarea cu care incheiati cu pasiune de profesor si cetatean, si mi-as dori ca ea sa fie insusita asijderea de autoritatile politice si de noi toti.

        Sper ca bunele dvs. intentii sa anime echipa uriasa care va lucra la aceasta cercetare. Sper ca profesionalismul dvs. sa contamineze pe cei care au datele in grija, ca si pe cercetatorii care le vor analiza.
        Cu respect, C.Dumitriu

  2. Un articol necesar, urmând articolul anterior (f. Bun) al autorului din Septembrie anul trecut. Dacă va uitați la comentariile articolului anterior, veți vedea ca oamenii au identificat principalele cauze ale acestei probleme in România: infrastructura spitalicească catastrofala, corupția din societate, lipsa programelor de informare publica cu date oficiale, confirmate științific, care sa crească încrederea populației in oficialități. Lecțiile pandemiei sunt clare. Dar ce te faci când mari partide politice ale țării se bazează exact pe dezinformare, prostie si îndobitocire a populației? Peștele de la cap se impute, iar in România pute de 30 de ani dinspre stânga. Ceea ce este necesar este un alt partid de stânga, care sa sprijine populația, nu sa o exploateze, ținând-o in ignoranta perpetua. Nu mai vorbim de AUR, ai cărui lideri trebuie anchetați penal și poate și mai mult (agenți?). Din păcate USRul a ratat șansa istorică de a lua locul PSDului, arătând ca sunt mici si impotenți când trebuie sa gestioneze realitatea țării, mai ales in timp de criza. Fosta conducere USR trebuie sa-si dea demisia in bloc, sunt total compromisi si răspunzători pentru starea actuala a țării, inclusiv datele demografice prezentate aici. Un mare semn de întrebare adresat serviciilor de informații, care nu au putut contracara efectiv propaganda idioților. Mi se pare foarte grav, și, după cum vedeți din articol, s-a tradus in sute de mii de vieți pierdute.

  3. Nu e niciun dezastru. E un fenomen cât se poate de natural: oamenii sunt muritori („wow!”-vorba premierului nostru panicard), speranța de viață in România e de aproximativ 75 de ani (totuși, destul de mult dacă e să comparăm cu orice altă epocă), sănătatea majorității populației vârstnice e foarte șubredă (din cauza condițiilor grele de viață, a malnutriției și a muncilor foarte grele), iar serviciile de sănătate oferite de stat sunt execrabile.

    Acum incep să se ducă generațiile apărute imediat după război. Începînd cu 1946 in România se nasc peste 400.000 de copii pe an. Boom-ul postbelic ține până prin 1960 după care scade abrupt vreme de 6-7 ani. Un calcul simplu ne arată că de-acum încolo vom avea cel puțin 300.000 de decese pe an, indiferent de pandemia in vogă, de gradul de ipohondrie/incompetență al guvernului/medicilor „eroi”, de amenințările și grimasele unor tehnocrați sanitari plimbați pe la televiziuni.

      • Pentru nomenklatura de partid și de stat, pentru asta e nevoie de servicii medicale în România. Oamenii obișnuiți sunt nevoiți să dea șpagă, iar dacă cerința asta le depășește posibilitățile, ajung imediat victime ale sistemului medical românesc.

      • Dacă tot suntem muritori de ce pierdem vremea scriind comentarii pe contributors? N-ar fi mai frumos și mai civilizat ca un Birou Central de Dezbateri, populat cu Savanți Nemuritori și alte Genii de Partid și Stat, să polemizeze in locul nostru?

          • Simt oarece invidie in tonul dumneavoastră, pe de o parte vizavi de talentul meu oratoric, pe de alta vizavi de dolarii/euroii/shekelii ce mi-ar curge-n conturi..(la plural, că doar nu vă închipuiți că un textier ca mine ar umbla cu mai puțin de 147 de identități virtuale in portofoliu) :)

    • Iată cum s-a rezolvat criza serviciilor medicale:
      ”Spitalele, în mod tradițional în România, sunt finanțate pe serviciile pe care le-au putut presta. În momentul de față, numărul de servicii la nivel național este jumătate față de ceea ce s-a întâmplat în 2019. Adică de la 4 milioane de internări, noi am scăzut la 2 milioane de internări. Dacă finanțăm la acest nivel spitalele, spitalele nu vor putea să funcționeze”[Rafila]
      …cu alte cuvinte, prin furnizarea de pacienți covid spitalelor aflate in suferință (măcar secțiile ati să nu fie goale).

  4. Horror vacui se va aplica si in cazul Romaniei. Problema trebuie gestionata prin migrație organizata nu lăsat la voia întâmplării precum in 2015. Un sistem cu selecte pe puncte precum cel aplicat de UK, Canada, Australia, sau Noua Zeelanda ar putea suplini declinul demografic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro