miercuri, iulie 24, 2024

Diplomație energetică, la 25 de ani de parteneriat strategic între Statele Unite și România & more

Decizia Rusiei de a aduce nave de război în Marea Neagră i-a permis două lucruri: Ucraina este un exportator major de cereale, iar tăierea acestor exporturi cauzează probleme în general și probabil un dezastru umanitar în Africa. Rușii speră să transforme acest potențial dezastru într-o chemare internațională pentru o înțelegere în Ucraina, apropiată de termenii formulați de ei. Celălalt obiectiv al lor ar fi crearea de neînțelegeri între statele membre NATO. Marea Neagră include state NATO precum România. Prezența unei mici flote rusești în apropierea coastei sale i-ar putea obliga pe români să ceară să se ajungă mai rapid la o înțelegere în Ucraina.

Ambele sunt strategii de abatere a atenției, utilizate atunci când utilizarea directă a forței nu mai este pe deplin disponibilă. Sunt (…) discuții informale în curs. Rușii trebuie să decidă dacă își dublează eforturile mizând pe strategia lor agresivă în Marea Neagră, căutând un alt flanc unde să aplice lovituri, sau să accepte o înțelegere care să le ofere un oarecare câștig, dar și sentimentul că evită o umilință. Este o chestiune despre cât de departe poate ajunge hybrisul lui Putin și cât de sigur pe el mai este.

George Friedman, Geopolitical FuturesThe State of War in Ukraine

În pregătirea reuniunii „Inițiativei celor Trei Mări”, care va avea loc la București în primele zile ale lunii septembrie ac., și la împlinirea a 25 de ani de parteneriat strategic România – Statele Unite, ministrul energiei, Sebastian Burduja, s-a aflat zilele trecute într-o vizită oficială la Washington, unde a avut mai multe întâlniri cu oficiali ai Departamentului de Stat sau ai Casei Albe. Așa cum a comunicat chiar ministrul prin diverse mesaje postate pe rețelele sociale, programul vizitei și obiectivele acesteia au fost (în rezumat) următoarele:

Întrevederi de o importanță majoră pentru România, la invitația doamnei Jennifer Granholm, secretarul american al Energiei: am discutat proiecte comune România-SUA în domeniul energiei, de la proiectele nucleare – reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), la unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și proiectul HVDC, cablul de curent continuu care va lega Dobrogea de granița de vest a României. Plus cadrul pentru investiții în centrale eoliene offshore și exploatarea gazului din Marea Neagră.

Întâlniri excelente cu: Don Graves, secretarul adjunct al comerțului, José Fernandez, subsecretar pentru economie și energie; Geoffrey R. Pyatt, secretar adjunct pentru resurse energetice, Eliot Kang, secretar adjunct în cadrul Departamentului de Stat al SUA pe probleme de securitate, Yuri Kim, secretar adjunct, reprezentata Departamentului de Stat pentru Europa și Eurasia și Agnes Dasewicz, COO al Development Finance Corporation.

Întâlniri la Casa Albă cu Amos Hochstein, consilierul președintelui Biden pe probleme de energie și investiții, infrastructură globală, de mediu și securitate energetică, și Sarah Ladislaw, asistent al președintelui și director senior pe probleme de mediu și energie.

De mare importanță a fost și întâlnirea cu conducerea EXIM BANK SUA. Instituția s-a angajat să contribuie cu o finanțare de 3 miliarde de dolari la construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă și cel puțin încă pe atât la proiectul reactoarelor nucleare de mici dimensiuni de la Doicești.

Ministrul Sebastian Burduja și Secretarul american al Energiei, Jennifer Granholm. Sursa: Contul Linkedin al ministrului Burduja

Un semnal pozitiv și absolut necesar venit de la Washington, în condițiile în care actualul ministru al energiei – aparent spre deosebire de mandatul predecesorului său, Virgil Popescu – pune un accent însemnat pe dezvoltarea proiectelor energetice offshore: extracția gazelor naturale din promițătorul zăcământ „Neptun Deep” sau fermele eoliene, cum este cazul proiectului deja anunțat de asocierea având ca lider Black Sea Oil & Gas, o companie deținută de fondul de investiții american Carlyle.

Există însă și un „da, dar…” sau, cum ar spune americanii, un „yes, but…”, anticipat de George Friedman în analiza sa periodică din Geopolitical Futures privind războiul din Ucraina: forțele navale ruse au început să desfășoare acțiuni ostile, prin care vor să limiteze drastic navigația în Marea Neagră, chiar dacă în acest mod încalcă una sau alta din prevederile Convențiilor Lausanne, Montreux (cu completările aduse în anul 1994) și Montego Bay.

Cele mai recente episoade sunt atacurile asupra porturilor ucrainene Odessa, Reni și Ismail, unele foarte aproape (sute de metri) de granița cu țara noastră, somarea cu focuri de armă a unui vas comercial care se îndrepta spre portul ucrainean Ismail, ori prelungirea manevrelor militare ale marinei ruse în zona economică exclusivă a Bulgariei pentru trei săptămâni.

Proiectele energetice offshore ale României sunt (vor fi) dezvoltate în special în zona economică exclusivă, așadar orice investitor care își face o evaluare a riscurilor și o estimare de costuri nu poate să nu ia în calcul riscurile pe care le reprezintă agresiva Rusie în Marea Neagră, ceea ce complică și planurile Guvernului României privind asigurarea rezilienței noastre energetice ori contribuția noastră la reziliența generală a Uniunii Europene.

VIZITA MINISTRULUI ROMÂN AL ENERGIEI LA WASHINGTON, VĂZUTĂ PRIN LUPA GLOBAL ENERGY CENTER

Atlantic Council, prin Global Energy Center, a organizat o dezbatere privind parteneriatul strategic România – Statele Unite și apropiata sesiune de la București a Inițiativei celor Trei Mări, cu participarea ministrului român al energiei, a ambasadorului României la Washington, Dan-Andrei Muraru, respectiv a ambasadorului Geoffrey Ross Pyatt, șeful Biroului pentru Resurse Energetice din Departamentul de Stat.

Dezbaterea a fost relevantă prin subiectele pe care le-a atins, oferind o imagine asupra cooperării dintre Statele Unite și România în domeniul energetic, în particular, dar și asupra cooperării Statelor Unite cu Uniunea Europeană în materie, în general. Am încercat să sumarizez aceste idei în cele ce urmează, ca să pot în final să propun câteva concluzii, atât cât îmi permite perspectiva mea personală, inevitabil limitată.

Ambasadorul Geoffrey Ross Pyatt: Eforturile președintelui Vladimir Putin de a folosi iarna trecută energia ca pe o armă împotriva Europei nu au avut succes până la urmă. Europa a reușit să se decupleze de aprovizionarea cu energie din Rusia mult mai repede decât ne așteptam, iar continentul este acum într-o poziție mult mai bună din perspectiva iernii care urmează. De ambele părți ale Atlanticului s-au făcut eforturi susținute pentru a întări cooperarea în aprovizionarea cu resurse energetice, dar, mai ales, s-au făcut progrese foarte importante în chestiunea tranziției energetice.

România este una din țările europene care face progrese constante în tranziția energetică: este pe cale să devină unul dintre cei mai importanți producători de gaze naturale din Europa, să pună în operă proiecte offshore de producție de energie eoliană (sperăm că după ce cadrul legal în materie va fi revizuit la București, și companiile americane să devină interesate în aceste proiecte), explorăm împreună perspective de cooperare în domeniul producției de hidrogen, stocarea carbonului și dezvoltarea rețelelor de transport Nord – Sud al energiei electrice (prin cooperarea în cadrul Inițiativei celor Trei Mări).

Ministrul Sebastian Burduja: Guvernul României a constituit un Grup de lucru care are ca sarcină principală pregătirea țării pentru iarna care urmează, în special în privința asigurării cu resurse energetice. Deocamdată operatorii noștri ne oferă vești bune în privința programului de stocare al gazelor naturale, unde țintele noastre convenite cu Comisia Europeană au fost atinse și chiar depășite, la momentul la care vorbim. Știm de la meteorologi că prognoza este de iarnă normală, nu foarte rece, deci nu ne așteptăm la probleme foarte mari.

Avem de asemenea rezervate capacități pentru importul de gaze naturale din Azerbaidjan. Cooperăm și cu Republica Moldova, pentru a o sprijini să își constituie la rândul său stocuri pentru iarnă (începând de zilele trecute Chișinăul stochează gaze în depozitele noastre) și importurile din Azerbaidjan se vor face în comun.

Ambasadorul Geoffrey Ross Pyatt: Așa cum am convenit cu Grupul de lucru european, graficul de livrări de GNL este respectat și se pare că va fi chiar depășit (vom livra cel puțin 15 miliarde de mc.). Ne așteptăm că până în anul 2025 capacitățile europene de stocare, regazificare și transport să crească cu alte 15% și noi să creștem livrările de GNL. Vorbeam anul trecut de dependența Europei de gazul rusesc, dar să privim și cealaltă față a monedei: dependența regimului Putin de piața europeană, o piață care acum practic nu mai există și vedem efectele: puternica devalorizare a rublei, de exemplu.

Ministrul Sebastian Burduja: Este foarte greu în energie să ataci și să rezolvi toate problemele deodată: să ai energie ieftină și să securizezi producția și aprovizionarea cu energie, dar să te și decuplezi de Rusia ca furnizor de energie, să faci tranziția către energie verde 100% și așa mai departe – este practic imposibil. Așadar avem nevoie de un plan: care sunt țintele noastre pentru tranziția energetică?

Oricum am pune problema, gazul natural va juca un rol foarte important în această tranziție. Va trebui în următorii câțiva ani, puțini, să înlocuim energia bazată pe producția de cărbune și să punem ceva în loc, ceva care să aibă un profil de producție similar, cu un rol de bază. Ne bazăm pe producția de gaze naturale din zăcămintele offshore: companiile OMV și Romgaz au luat decizia de a demara lucrările necesare pentru exploatarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră, începând cu ianuarie 2027 (o investiție de 4 miliarde de euro). Pe termen ceva mai lung vorbim de dezvoltarea de proiecte nucleare, capacități de producție SMR.

În concluzie, pe termen scurt avem nevoie de gazul natural pentru a face tranziția energetică. Vreau să precizez că decizia luată de OMV Petrom și Romgaz, faptul că o companie deținută de Grupul american Carlyle deja exploatează gaze în Marea Neagră, ne arată că se pot face investiții aici, în ciuda climatului tensionat creat de acțiunile Rusiei [sublinierea îmi aparține]. Mă refer aici atât la investitorii americani interesați de exploatarea de gaze naturale offshore, cât și de investițiile în fermele eoliene offshore.

Ambasadorul Geoffrey Ross Pyatt: Cu fiecare zi care trece Rusia încearcă să demonstreze că regiunea Mării Negre este nesigură. Dar România este un stat aliat NATO, aflat sub protecția articolului 5, așa că atunci când vine vorba despre a investi în proiectele energetice din Marea Neagră, totul se pune sub imperativul oportunității [sublinierea îmi aparține]; iar exemplul Carlyle, cu compania Black Sea Oil & Gas este pilduitor.

România este una dintre primele țări care va implementa un proiect SMR, despre care putem spune că este rezultatul unei tehnologii critice în decarbonizare; iar abordarea noastră prin parteneriatul comun este că România va deveni un hub regional pentru dezvoltarea tehnologiei SMR în Europa. România dispune de un capital uman valoros, cu expertiză bogată în materie, cu capacități nucleare civile proprii care permit companiei NuScale să aibă o excelentă bază pe care să își dezvolte cooperarea cu partea română în termeni de hub regional în rețeaua globală pentru tehnologia SMR.

Ministrul Sebastian Burduja: România are specialiști și ingineri excelenți în domeniul nuclear civil, așadar nu este o întâmplare că avem acum un rol de pionierat în dezvoltarea la scară mondială a tehnologiei SMR. Toate acestea vorbesc despre un angajament ferm luat de România, în urmă cu mult timp, de a contribui la dezvoltarea globală a tehnologiilor nucleare civile și la pregătirea de personal specializat de calitate în școlile noastre. Toate capacitățile noastre se bazează pe tehnologiile nucleare occidentale, nu au nimic de-a face cu tehnologiile rusești.

Ambasadorul Geoffrey Ross Pyatt: În privința Inițiativei celor Trei Mări și a angajamentului Statelor Unite în acest format de cooperare, ar trebui întâi să ne aducem aminte că a fost constituit cu ceva timp înainte ca Rusia să invadeze militar Ucraina. În acești ani am depus împreună eforturi ca să dăm consistență formatului de cooperare, să venim cu proiecte care să îmbunătățească conectivitatea de la Nord la Sud în această regiune. Suntem foarte încântați că, în urma discuțiilor ce au avut loc de curând în Atena, se va formaliza aderarea Greciei la Inițiativa celor Trei Mări, completând astfel coridorul de țări de la Marea Baltică la Marea Mediterană.

Acest format de cooperare sperăm să continue să fie extins, pe măsură ce conflictul din Ucraina își va găsi o soluționare, urmând să implice și restul Europei și, spre sud, către Orientul Mijlociu și mai departe, spre Asia. În termeni de resurse energetice, vorbim aici de conectivitate prin oleoducte, gazoducte, dar și rețele de transport energie electrică.

Despre aceste aspecte va fi vorba la summit-ul inițiativei de la București, din septembrie, pentru a înțelege cum dorim să continuăm să ne dezvoltăm, ce va implica această cooperare atunci când teribilul război din Ucraina se va încheia și se va pune problema reconstrucției acestei țări devastată de conflictul cu Rusia (exemplu: decuplarea energetică totală a Ucrainei de Rusia).

Ministrul Sebastian Burduja: Flancul estic al NATO devine, prin Inițiativa celor Trei Mări, o zonă de cooperare atât Est – Vest, cât și Nord – Sud; o inițiativă care vorbește despre conectivitate și bunăstare. În România toată lumea – Președinție, Guvern – depune eforturi pentru ca summit-ul din septembrie să fie un succes. Sunt binevenite și Ucraina, Republica Moldova să se alăture eforturilor de cooperare ale Inițiativei.

Vizita mea în Statele Unite înseamnă în primul rând că ne dorim ca toate proiectele pe care le avem pe masă să continue să avanseze în ritmul pe care ni-l dorim. Cine ar fi crezut, în urmă cu 4 sau 5 ani, când s-a pus prima dată în discuție cooperarea Nuclearelectrica cu NuScale pentru dezvoltarea SMR, că România va fi prima țară în care să fie dezvoltate un astfel de proiect? Pentru noi este chiar o chestiune de mândrie. Desigur, va trebui să continuăm să explicăm ce înseamnă tehnologia SMR pentru opinia publică și de ce această tehnologie – așa-zis nouă – este sigură.

Ambasadorul Geoffrey Ross Pyatt: În septembrie anul trecut, în marja Adunării Generale a ONU, am făcut parte din echipa secretarului de stat adjunct Wendy Sherman ce s-a întâlnit cu ministrul român de externe Aurescu, care ne-a explicat atunci că a pus bazele unui Grup Trilateral de dialog energetic cu Ucraina și Republica Moldova și ne-a ajutat să înțelegem – cu o lună înainte ca Vladimir Putin să înceapă distrugerea rețelei energetice a Ucrainei – cum putem ajuta Kievul să-și crească reziliența sistemului energetic în condițiile în care se afla sub presiunea atacurilor Rusiei. Acel format de dialog început atunci ne ajută și acum.

Republica Moldova are un guvern prooccidental, care face față cu succes presiunilor din partea Rusiei; din fericire Moldova este mai bine pregătită acum să facă față provocărilor iernii viitoare, cu ajutor din partea Românei și a Uniunii Europene; și secretarul de stat Blinken a anunțat un ajutor pentru Republica Moldova, de 300 milioane de dolari, extrem de binevenit pentru a o ajuta să facă față provocărilor din domeniul energetic, întărindu-și reziliența și decuplându-se de Rusia.

Ministrul Sebastian Burduja: În ultimii ani interconectarea noastră energetică cu Republica Moldova s-a îmbunătățit în ritm accelerat, dar în același timp a crescut capacitatea de interconectare și cu Bulgaria sau Ungaria. Suntem interesați în construirea unui coridor energetic via Republica Moldova spre Ucraina, mai ales în perspectiva dezvoltării proiectului de extragere a gazelor din Marea Neagră, când ne dorim să avem deja create capacitățile necesare pentru exportul în regiune.

România are capacități de stocare a gazelor naturale concepute să-i asigure independența de importuri într-o iarnă, să spunem, normală. Dar în actualele condiții, când se pune problema de a sprijini stocarea de gaze pentru Republica Moldova, pentru Ucraina eventual sau alte țări din regiune, este clar că avem nevoie să creștem aceste capacități de stocare.

Ambasadorul Geoffrey Ross Pyatt: În ultimele două decenii Casa Albă a repetat în dialogul cu Uniunea Europeană ideea diversificării rutelor energetice și a surselor de aprovizionare cu energie, pentru a-i întări reziliența strategică. Războiul din Ucraina a urgentat reorientarea sistemului energetic european în această direcție.

Ambasadorul Geoffrey Pyatt. Sursa: Wikimedia Commons

În perioada de tranziție pentru decarbonizare, diversificarea este cuvântul cheie, iar cooperarea Nord – Sud și toată această zonă balcanică vor fi cruciale atunci când vine vorba de proiecte alternative pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu energie. România este un hub energetic în mijlocul Europei, conectată cu Grecia, Turcia, dar și cu Bulgaria, Ucraina și, prin Ungaria, spre Vestul Europei.

Europa decuplată de gazul rusesc înseamnă totuși o mare cantitate de resursă care trebuie acoperită din altă parte. Statele Unite sunt dornice să contribuie cât pot de mult, dar tot este nevoie și de alte surse. După București, în septembrie, mă voi deplasa la Roma, pentru discuții privind soluții de stocare a gazelor naturale în Algeria și Libia, acolo unde există excedent de producție care este acum ars sau disipat în atmosferă în loc să fie stocat pentru a fi apoi exportat.

Mai vorbim apoi de sprijinirea de noi proiecte de stocare a gazelor și avem propuneri venite dinspre Bulgaria, de exemplu și chiar din Ucraina. Suntem concentrați și pe proiectele de a înlocui consumul de gaze naturale cu hidrogen, pentru care înregistrăm un interes major și în Japonia, Coreea, India etc..

Ministrul Sebastian Burduja: Avem un extraordinar potențial de producție pentru energia eoliană și solară și ultimul lucru pe care ni-l dorim este să continuăm să importăm tehnologia necesară pentru dezvoltarea acestor proiecte din tot felul de alte zone ale lumii [sublinierea îmi aparține]. Așa că fac un apel public acum la companiile americane să vină și să ia contact cu piața românească și, desigur, cu piața europeană – este o piață foarte mare, potențial uriaș; doar la noi, în Marea Neagră, potențialul este de 75 GWh producție, din care am putea, cine știe, să producem măcar 10 sau 15 GWh în următorii 10 ani – și nu ne-ar strica să o facem cu tehnologie americană, produsă în România sau în Polonia pentru noi și pentru piața europeană în general.

Nu de mult se auzeau voci care explicau cum Noua Europă ar trebui să concureze cu Statele Unite. Din fericire am depășit cu mult acele vremuri și războiul din Ucraina a arătat cât de mult contează cooperarea deschisă dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. Inclusiv provocările care vin dinspre China ne arată cât de important este să continuăm să cooperăm, să adâncim cooperarea noastră.

RĂZBOIUL DIN UCRAINA, CATALIZATOR DE OPORTUNITĂȚI MULT TIMP NEGLIJATE

Înainte de a discuta perspectivele investițiilor în proiectele energetice din zona noastră economică extinsă din Marea Neagră, mi se pare logică aducerea în discuție a argumentelor noastre militare, de descurajare, prevenire și răspuns la orice tip de agresiuni din largul coastelor României; ori aici, după cum probabil se știe, nu stăm deloc bine, deși din 2017 s-au alocat în buget 2% din PIB pentru cheltuieli militare, iar din acest an se alocă un procent mai mare, de 2,5% din PIB.

De ce este important? Tocmai pentru că, așa cum este prevăzut în Convențiile Lausanne, Montreux și Montego Bay, NATO nu poate aduce și menține în Marea Neagră capacități navale de răspuns, cu care să contribuie la protecția altor state membre, fără acordul tuturor țărilor riverane, care nu poate fi obținut din motive evidente. Ca să protejezi investițiile din zona economică extinsă de orice agresiune teroristă ori armată, nu este suficient să dispui, de exemplu, de baterii de coastă antiaeriene sau antinavă.

Cu alte cuvinte, dacă vrem să fim protejați la Marea Neagră, trebuie să investim serios și urgent în capacități navale moderne și credibile cu care să dotăm flota. Adică exact ce nu am făcut în niciun chip până acum – un eșec umilitor pentru Ministerul Apărării și pentru Statul Major General.

Amiralul Michael Gilday, în vizită pe Fregata Regele Ferdinand. Sursa: telegrafonline.ro

Deunăzi, Ministerul Apărării a anulat procedura de achiziție a patru corvete multifuncționale, după ce timp de patru ani a negociat fără succes cu compania franceză Naval Group asocierea cu Șantierul Naval Constanța și începerea construcției acestor nave – vezi istoria acestui eșec aici. Contractul în cauză includea și modernizarea și dotarea cu armament a fregatelor Regina Maria și Regele Fedinand, ceea ce face lucrurile și mai complicate.

În ianuarie ac., amiralul Michael Gilday, aflat la comanda Marinei Militare Americane, a ținut să viziteze fregata Regele Ferdinand și s-a interesat de stadiul contractului de modernizare al acestui tip de nave. În același timp, fregata Regina Maria se afla în Șantierul Naval Mangalia, pentru lucrări de mentenanță minimale: înlocuire elemente de tablă corodată, revopsirea navei, reamenajarea unor spații de cazare la bord, înlocuirea ventilației și unor elemente de comunicații. Între timp, acționarul olandez al șantierului Mangalia, Damen Group, a denunțat acordul încheiat cu statul român, lăsând șantierul de izbeliște, pe mâna Guvernului.

România vrea să cumpere două submarine de la aceeași companie franceză Naval Group, iar procedura de achiziție este analizată în prezent la cel mai înalt nivel, conform unor informații publice: ministrul apărării, Angel Tîlvăr, a declarat că specialiștii ministerului lucrează la un proiect de lege în baza căruia se va realiza procedura de contractare și că submarinele ar urma fie achiziționate prin negociere directă. Respectivele submarine, din clasa Scorpène, ar putea ajunge cel mai devreme în serviciu în anul 2030.

În toamna anului 2022, Ministerul Apărării a cerut Parlamentului să aprobe achiziția a două elicoptere H215M Super Puma produse de Airbus (la Brașov), cu capacități de luptă navală împotriva țintelor de suprafață, care să se alăture celor trei existente, specializate în lupta împotriva submarinelor. Nu este clar de ce doar două elicoptere, dacă ne propunem patru corvete și mai avem și trei fregate, și nici când achiziția va fi perfectată ori aparatele ar intra în serviciu.

În schimb, proiectele energetice offshore atât de așteptate nu vor putea să aștepte ca Forțele Navale Române să devină în sfârșit capabile să înfrunte cu succes o forță navală agresivă mult superioară, cum este cea a Rusiei, de exemplu. De la OMV și Romgaz se așteaptă să introducă în sistemul național de transport primele cantități de gaze în ianuarie 2027, după cum ne asigură ministrul energiei.

Black Sea Oil & Gas se așteaptă ca până la mijlocul anului 2024 să obțină toate avizele necesare și să încheie contractele subsecvente pentru ca dezvoltarea fermei eoliene de 3 GW putere instalată să poată să înceapă.

În decembrie 2022, s-a semnat un Acord între guvernele Azerbaidjanului, Georgiei, Ungariei și României privind „Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi”, iar în iulie ac. un Memorandum prin care cele patru țări vor construi un pod energetic prin Marea Neagră, adică un cablu de transport în curent continuu cu o capacitate între 1 și 3 GWh. Studiul de Fezabilitate ar trebui finalizat tot în anul 2024, după care ar trebui să demareze proiectarea și lucrările propriu-zise, care să aducă energie verde produsă în Caucaz spre Europa.

Mai avem timp? O putem face doar noi sau noi și Bruxellesul? Este nevoie și de Statele Unite? În primul rând ar trebui să ne bazăm pe noi: pe creativitatea și industria noastră, pe capacitatea de a atrage fonduri europene, pe flota noastră să ne apere. Doar astfel devenim credibili și capabili să susținem parteneriatele regionale pentru energie, să avem pretenții de hub energetic regional.

Doar cu un astfel de partener vor colabora de la egal la egal atât Bruxellesul, cât și Parisul, Berlinul, Londra, Roma, Kievul sau Washingtonul. Cu un război la graniță, încercând să protejăm pe cât posibil și Republica Moldova, vremea vorbelor a trecut de mult: fie ne luăm în serios și acționăm decis, fie ratăm această serie de oportunități istorice și ne menținem irelevanți.

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. În legătură cu corvetele, se aude pe surse, că SUA ne vor da 4 corvete la mâna a doua, destinate inițial Greciei. Tot SUA, se pare, ne vor moderniza cele două fregate.
    Da, România poate deveni un hub energetic în Europa, ceea ce ne va întări poziția ca putere zonală. Mai ales că legăturile cu țările din Asia Centrală ca Kazahstanul, Georgia, Azerbaidjanul, etc merg bine, cu acceptul tacit al….Rusiei….
    Problema României e alta: este pregătită dacă simultan se prăbușesc și Rusia și Europa de Vest?

  2. Romania, ca sursa de gaze naturale va deveni dusmana Europei verzi, cu green deal si toate celelate timpenii.
    Europa nu va vedea cu ochi buni esecul idioteniei germane cu eolienele si solarele si acceptarea unor mici avantaje romanesti.

    Paranteza. Cind am ajuns in Ge am fost ajutat de niste nemti, cu dragoste as putea zice. Prietenia cu ei s-a terminat in momentul in care am inceput sa ma descurc singur, chiar mai bine decit ei. Si nu eu am fost cel care a deteriorat relatiile.

  3. E nevoie de o flotila de submarine (3-7 bucati).
    Nu cred ca rusii ne vor ataca instalatiile petrolifere. Ar echivala cu o declaratie de razboi. Nu cu noi, cu NATO. Ei nu se pot descurca cu Ucraina, ar fi nebuni sa inceapa cu NATO. Dar trebuie o forma de asigurare a firmelor care investesc aici. Daca imbecilul ataca si distruge, sa fie asigurate ca nu pierd bani. O asigurare mixta Ro/SUA.
    Urez succes planurilor discutate, dar nu uitati ca in Ro (MAI ALES LA ENERGIE SI LA CONDUCERE) EXISTA MULTE CONSERVE GKB/FSB SAU GRU . E nevoie de o intensificare a activitatii de depistare si neutralizare a lor! Prin toate mijloacele.
    (Si uite cum am revenit la politica Ceausescu, de a asigura independenta energetica a Romaniei. Ca sa vezi cum e cu politica asta.)

  4. ”…Da, România poate deveni un hub energetic în Europa, ceea ce ne va întări poziția ca putere zonală…”

    Pare improbabil intrucît nu avem oameni de calitate care sa aibe o viziune integrata politico-economica de calitate. A avea resurse (care unele nu prea mai sunt ale noastre) si potential nu inseamna deloc a fi hub energetic !

    Hub-ul energetic se intimpla (daca se va intimpla) datorita actiunilor altora, nu ale noastre !…adica, ni se intimpla noua, nu ca vrem noi sa se intimple cumva cum am vrea noi…nu se vede ca in energie nici azi nu stim ce vrem ??…tot felul de actiuni ”dezlinate” (H2 verde, CfD, nucleare de toate felurile, cable CC si din Azerbaidjan IN CENTRUL EUROPEI IN UNGARIA SI AUSTRIA- CEI MAI BUNI PRIETENI AI NOSTRI !, nu mai zic de gaze, scoaterea biomasei – cea mai mare resursa regenerabila a Romaniei, de 4 ori mai mare decit eoliene si solare luate la un loc, interzicerea potentialului hidro pe motive de mediu, avind doar 40-50% din potential valorificat, pe cind Austria si Elvetia au cca 90% din potential valorificat, interzicerea cosntructiei de CHEAP-uri, stoparea oricarei incercari de a face o strategie unitara integrata ( LONG TERM LEAST COST INTEGRATED RESOURCES ENERGY PLANNING…cam asa se numeste conceptul dupa care si in care, eventual ne-am defini si hub-ul virtual pe care l-am vrea noi !…insa noi n-avem decit niste programe de guvernare jalnice), s.a.m.d…
    Stie cineva cumva cum va arata sectorul energie in 2035 ???…ma indoiesc
    Ma opresc aici !

    • Complexul Energetic Oltenia, Tarnița-Lăpuștești, noile grupuri energetice dela Cernavoda, SMR dela Doicesti, Hidrocentrala Dumitra de pe Râul Jiu, exploatarile de gaze dela Marea Neagra, termocentrala Iernut, energie solara si eoliana, rezolvarea favorabila statului roman a conflictului cu baietii destepti dela Alpiq… Desigur, mai este mult pana departe dar Sebastian Burduja este singurul ministru cu un tablou de bord bine construit si functional.
      Keep an eye on Sebastian Burduja! Il vad cum se pozitioneaza cu abilitate de profesionist pentru candidatura la Presedintia Romaniei in 2024. A se vedea si https://fb.watch/msreg9M7gQ/ ! Un discurs si referinte de stanga (Panait Istrati !) din partea unui tanar poitician cu studii in State, care uita si bine face referinte sforaitoare la inaintasii :) taranisti si liberali.

      • ”…Burduja este singurul ministru cu un tablou de bord bine construit si functional.
        Keep an eye on Sebastian Burduja! Il vad cum se pozitioneaza cu abilitate de profesionist pentru candidatura la Presedintia Romaniei in 2024…”

        corect ! este educat (cel mai important lucru si deci, poate intelege), trebuie sa-i dam credit si sa-l sprijinim !

        Nu stiu insa cine/citi de prin-prejur se pot ridica la nivelul echivalent necesar, vor putea (si vor si vrea daca vor putea!) sa faca asta ??,

        Insa, din pacate (sau din fericire) Dl.Burduja mai intii ”trebuie sa livreze” ceva solid si palpabil…altfel va ramine doar o speranta neconfirmata…

      • @liviu: nu prea merge sa bagam ”în sarsana” toate la gramadă

        trebuie și aici o ordine

        pină si soția ma cearta cind pun ceva in sacoșă:….”nu cu furca bre, alea grele si tari la fund, alea subtiri si moi la suprafata iar alea reci in pungi frigorifice”..:.

        adica trebuie o ”reteta” (strategie)

        • Va amintiți desigur din istoria Renel că tot timpul se lucra la ‘Strategie’. Era scuza ideala pentru a abandona un proiect pe motiv că ‘nu acum, sa definitivăm mai întâi Strategia’. Mantra asta cu ‘Strategia’ s-a transmis tuturor generațiilor de după Renel, și exista acum a n-șpea Strategie. Sau nu. Pentru că toate strategiile au fost omorâte din fașă de cei care stătuseră voit sau nu pe margine.
          Așa că acum, totul și multe sunt de făcut. Dumneavoastră propuneți sa mai stăm până e gata noua ‘Strategie’. Adevărata, cea bună, nu-i așa?….

  5. Singura strategie viabila impotriva terorismului (de orice fel) este: „cu teroristii nu se negociaza”. Teroristul va incerca sa transforme orice castig, cat de mic, intr-un castig mai mare.
    Mastile au cazut si rusia putinista dovedeste ca este un stat terorist, care nu se da in laturi de la nimic, pentru a obtine ceea ce considera ca i se cuvine. Reactia Occidentului ar trebui sa fie ferma si coplesitoare. Pe toate planurile posibile. Inclusiv pe plan energetic.

  6. Poate ca primul pas ce trebuie facut, este ca Romania sa organizeze o bursa a energiei (de toate tipuriile) la Ploiesti sau Constanta. Poate asa putem deveni hub energetic .
    Zic si eu…

  7. Intr-adevar, „vremea vorbelor a trecut de mult”, iar din SUA nu auzim decat vorbe mari, ce planuri marete exista de a ne conecta cu toata Europa, Orientul Mijlociu pana in Asia, hat…departe…Pe americani nu-i doare gura sa vorbesca oricum. Vom deveni un hub energetic in care vom auzi cum „torc” moristile de vant in Marea Neagra si cum se descompun atomii de U235 in reactoarele SMR. Deocamdata, Rusia decide cine trece prin Marea Neagra, iar porturile din apropierea noastra sunt bombardate zilnic. In locul lui Burdujel, m-as fi dus cu inregistrarea facuta de marinarii romani noaptea trecuta, cand zburau dronele rusesti prin porturi si distrugeau depozitele de cereale. Dar de, a inceput campania electorala si in SUA, dar si in Romania.

    • @mike
      Avem razboi la granita, e un fapt. Doar ca, astazi, devenim mai constienti de el. E treaba Armatei sa ia masurile de cuviinta.
      Inteleg ca SMR folosesc tehnologia reactoarelor de pe portavioanele si submarinele nucleare. Tehnologie verificata zeci de ani, pe care o putem folosi, astazi, in scop civil. Eu nu vad nimic rau, in asta.
      Nu rusia decide cine trece prin Marea Neagra, ci, in primul rand, Turcia. rusia e doar baiatul cu gura mare, din curtea scolii, caruia-i place sa-i terorizeze pe toti, dar n-are muschi sa se bata cu toti, deodata.

      • Ba Rusia decide deocamdata in Marea Neagra, nicidecum Turcia, iar acest lucru s-a vazut acum cateva zile cand rusii au oprit o nava si au deschis focul asupra ei. Turcia este doar un fel de aliat al Rusiei, folosita in acest conflict. Daca ar fi decis Turcia, atunci ar fi trebuit sa condamne ferm acest razboi, sa blocheze orice nava rusa prin Bosfor si sa apere vasele care transporta cereale dinspre Ucraina. In schimb, Erdogan tace asurzitor atunci cand Rusia ataca nave in zona apelor teritoriale bulgaresti si romanesti. Jocul asta de-a alba-neagra facut de Turcia in NATO ar trebui sa declanseze expulzarea acesteia din Alianta, insa din pacate Turcia trebuie tolerata in NATO datorita importantei sale geografice. Sper ca n-au ajuns sultanii sa faca regulile in Occident, asa-i?

        • @mike
          Pare ca traiti in alta realitate…
          In primul rand, Turcia a inchis accesul in Marea Neagra pentru orice nava de razboi, incepand cu data invaziei rusiei in Ucraina. Turcia are puterea de a pune bariera, la accesul in Marea Negra, nu rusia.
          In al doilea rand, rusia si-a „aratat” muschii la o nava civila, cu proprietar turc, iar Turcia a amenintat rusia, ca urmare a acestei actiuni. rusia a tacut.
          In al treilea rand, dupa ce rusia a abordat o nava civila, o alta nava civila a plecat din Ucraina, pe Marea Neagra si a ajuns in Istanbul. rusia n-a facut nimic.
          Cum spuneam, rusia e mai mult tare-n gura, decat tare… :)

  8. „Frecții cu Diana la un picior de lemn” , piciorul fiind Romania si terapeutii, diplomatii romani si americani.
    Francezii tocmai au livrat armatorului american Celebrity Cruises pachebotul Celebrity Ascent pentru 1 miliard de dolari.
    Barcuta are dimensiunile unui imobil de 13 etaje si masoara 326 m lungime.
    Celebrity Ascent functioneaza cu methanol.
    Americanii, ingrijorati declarativ de soarta Plaaaaneteiii vor avea nevoie pentru pacheboatele lor de lux si de muuult methanol, carburant verde.
    Deduceti domniile voastre, dupa mandatul lui Biden si al Morarului ce vor macina romanii pe ogoarele patriei si cine va raspunde pentru deteriorarea ireversibila a solului..
    Vom da de pomana toate resursele solului si subsolului. Painea si mamaliga cea de toate zilele chiar o vor face din faina de gandaci cumparati de la fermele din Orientul Apropiat.
    Qui vivra, verra.

    • „Celebrity Ascent functioneaza cu methanol.”

      Metanolul e doar una din cele TREI optiuni pentru motoarele(parte din seturile generatoare de curent electric pt propulsie) Wartsila instalate pe nava in cauza.
      Celelalte doua fiind motorina cu continut scazut de sulf (sub 0,1%)/marine gas oil si pacura/titei=heavy fuel oil, conform articolului asta:

      https://maritime-executive.com/article/waertsilae-will-adapt-engine-to-tri-fuel-methanol-for-celebrity-cruises
      „Wärtsilä reports it received the order in January 2023 and will convert two Wärtsilä 46F engines to allow tri-fuel flexibility using either conventional heavy fuel or marine gas (oil-ad.mea) as well as the ability to convert to methanol.”

      Aveti informatii despre care dintre aceste 3 tipuri de combustibil va(vor) fi MAJORITAR folosit(e) in larg, in zonele de coasta si respectiv in porturi, ca sa-ntelegem cat impact real va avea metanolul ca si combustibil?

      Pentru Wartsila, metanolul e un combustibil relativ nou introdus, in general vorbind, respectiv foarte nou in ce priveste modelul de motor 46F folosit la nava in cauza, deci suprizele sunt de asteptat pe tot parcursul vietii (de la instalare/rodaj si pana la casare), in functie SI de jonglatul cu/intre cele 3 optiuni mentionate.
      Din art de mai sus:
      „It will be the first time that the 46F engine has been adapted for methanol. Wärtsilä will convert the engines at the yard, prior to commissioning. The full scope of the order includes two 8-cylinder Wärtsilä 46F engines capable of operating with methanol fuel, two 12-cylinder Wärtsilä 46F engines, and one Wärtsilä 32 engine.”

      Si o scurta observatie despre metanol ca si optiune de introdus pt nave DEJA existente/in exploatare, tot din art de mai sus:
      „Adapting the ships for methanol is not without its complications. Maersk commented when it started its methanol dual-fueled containerships that the engines were costing about 15 percent more. Meyer Werft which is converting the Global Dream cruise ship for methanol for Disney said it is an involved project including converting the engines, introducing additional fuel tanks, new piping and controls, and additional safety elements.”

  9. Interesul pentru noi hub-uri energetice „verzi” in Europa este urmarea posibilei anulari a unor acorduri incheiate in anii 70-80 intre SUA si unele state din Golf, cum ar fi un acord semnat de catre administratia Nixon in anii 70 cu Arabia Saudita, prin care sauditii se obligau sa-si vanda productia de petrol exclusiv in dolari in schimbul unor garantii de securitate oferite de americani. Miscarile zombificate „verzi”, precum „Just Stop Oil” sau „Letzte Generation” sunt sprijinite tot de catre marile companii de petrol care astazi isi vad interesele afectate in Golf de catre aliantele care acum se formeaza cu China, Rusia , Iran, etc., cum ar fi BRICS. Daca astfel de aliate se vor concretiza (vedeti summitul din Africa de Sud 22-24 august), atunci dolarul SUA va fi inlocuit in cadrul tranzactiile resurselor fosile cu yuani, ruble si rupii. Rusia, stat mai mult asiatic decat european, cu populatie infometata si indobitocita, condusa de un dictator kaghebist sclerozat, este ajutat de catre un alt stat asiatic cu populatie spalata pe creieri (China), stat condus de un dictator comunist sclerozat, pentru a invige un stat european (Ucraina). Va vine sa credeti ca astia ar putea intr-o zi sa domine lumea si sa devina mai puternici decat intreg Occidentul (SUA, UK, UE, Coreea de Sud, Japonia, Australia)?

    • Nu, îmi vine. Îmi schimb poate va amintiți anii 1970 când ‘analistii’ preziceau că Japonia va deveni prima putere economică a lumii pentru că Toyota, pentru că Sony, pentru că Honda, pentru că Ishikawajima, pentru că Sumitomo…

  10. Japonia a devenit a doua putere și principalul partener economic al SUA decenii la rand. Din păcate astăzi China ameninta supremația SUA, însă dacă mâine se retrag toate companiile americane, europene, coreene și japoneze din China, în doua luni întra în faliment, iar chinezii vor face foamea. Va garantez asta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro