joi, ianuarie 16, 2025

Doborârea avionului azer de pasageri, în contextul incidentului MH17 petrecut acum zece ani

 

Cel mai probabil lovirea avionului azer a fost un accident, deoarece a fost vorba de un avion de pasageri al unei țări terțe, Azerbaidjan, care nu are nicio legătură directă cu războiul ruso-ucrainean. Incidentul vine probabil într-un moment nepotrivit pentru Kremlin, deoarece relațiile ruso-azere s-au îmbunătățit în ultimii ani. Atacul asupra avionului azer și, în special, refuzul iresponsabil de a permite avionului avariat să efectueze o aterizare de urgență în Rusia ar putea acum să tensioneze aceste relații.

Asemănările acestui incident cu doborârea MH17 în 2014

Există multe diferențe la suprafață, dar și unele asemănări structurale și contextuale. Trei dintre acestea ies în evidență.
În primul rând, similar cu catastrofa din 2014 deasupra estului Ucrainei, se pare că a fost utilizată o rachetă antiaeriană grea și de mare înălțime într-o zonă în care zboară avioane de pasageri. Era deja surprinzător în 2014 faptul că armata rusă era dispusă să își asume riscul de a ucide în masă civili neimplicați pentru a-și atinge obiectivele militare în Ucraina. Acum, cruzimea Kremlinului a fost ilustrată încă o dată.
În al doilea rând, pe lângă această neglijență generală, iese din nou în evidență iresponsabilitatea față de cetățenii și companiile aeriene ne-ruse, care – la fel ca în 2014 Malyasian Airlines și pasagerii lor – trebuie să fie victimeșe colaterale ale războiului nemilos al Rusiei. În 2024, refuzul Rusiei de a permite o aterizare de urgență pentru aeronava străină avariată face această imprudență și mai evidentă.
În al treilea rând, scuzele Kremlinului în 2024 sunt la fel de absurde ca în 2014. În timp ce în urmă cu 10 ani, ucrainenii au fost învinuiți pentru doborârea unui avion care zbura la mare altitudine deasupra unei părți a bazinului Donețk, zonă controlată de facto de Rusia, în 2024 se spune că „păsările” sunt responsabile pentru accident – și, prin urmare, chiar compania aeriană azeră. Este aproape surprinzător faptul că Ucraina nu a fost încă învinuită pentru doborârea avionului deasupra Rusiei.

Cum afectează doborârea avionului relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan?

În ultimii patru ani, Rusia și-a trădat mai mult sau mai puțin aliatul oficial din Caucazul de Sud, adică Armenia. Moscova a lăsat Erevanul pe dinafară în timpul escaladării conflictului armeano-azerbaidjanian privind teritoriul disputat Nagorno-Karabah și, în schimb, și-a aprofundat relațiile cu Baku. Într-o anumită privință, dictatura ereditară a familiei Aliyev din Azerbaidjan seamănă cu regimul sirian răsturnat al lui Hafiz și Bashar al-Assad. Când ai de-a face cu astfel de sisteme autocratice de guvernare, este dificil de prezis în ce măsură acest bombardament și uluitorul refuz al unei aterizări de urgență vor tensiona relațiile dintre Moscova și Baku.

Consecințe

Este probabil ca incidentul să aibă doar unele repercusiuni asupra traficului aerian spre și în interiorul Rusiei, dar nu și consecințe politice majore. Se speră doar că comportamentul șocant al Rusiei cu privire la avionul de pasageri azer din 2024 va contribui la ilustrarea, pentru oamenii din întreaga lume, a modus operandi al războiului rusesc. În 2014, Moscova a reușit să pună la îndoială responsabilitatea sa pentru doborârea MH17. Până în prezent, mulți încă nu știu clar cine a fost de fapt de vină atunci. Războiul psihologic al Rusiei cu privire la MH17 s-a extins chiar și la tribunalul olandez competent, care, în mod curios, a constatat că unele gherile antiucrainene din bazinul Donețk, și nu armata rusă și comandantul său șef Vladimir Putin, au fost responsabile pentru utilizarea unității BUK-TELAR extrem de sofisticate și costisitoare care a doborât MH17. Este încă nevoie de multă muncă jurnalistică, juridică și științifică pentru a ne împăca cu incidentul tragic și politic semnificativ MH17 din 2014.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. În 28.12.1989 cursa Tarom București-Belgrad era doborîtă de armata română. Astăzi, 28.12.2024 se împlinesc 35 de ani de atunci și justiția independentă de bunul simț a securiștilor și milițienilor care nu a găsit niciun vinovat în acest caz a închis dosarul. Știm, de vină au fost rușii, tiktokul, legionarii lui Potra și calul alb al lui Gigică Extremistul. Rușine, bă, nesimțiților și nesimțitelor care vă ziceți ”magistrați”!

  2. OK, a fost un accident. Ce a urmat? Patru lucruri esențiale.
    1. Refuzul acceptului de aterizare forțată pe aeroporturi apropiate – 50-150 km.
    2. Trimiterea avionului tocmai la un aeroport aflat la peste 400 de km, cu traiectorie peste Marea Caspică.
    3. Bruiaj radiocomunicații pe durata zborului peste Marea Caspică.
    4. La aterizarea cu salvare miraculoasă a jumătate din pasageri, se constată că avionul a fost lovit de schijele unei rachete antiaeriene, în momentul în care se afla în spațiul aerian rus (schije și nu păsări, cum inițial a comunicat agenția rusă.
    Ce concluzii se pot trage din aceste patru lucruri esențiale?
    Că rușii trag în tot ce zboară și nu este avion rus, de luptă sau civil.
    Că odată comis accidentul, rușii sunt gata să comită o crimă pentru a-l ascunde: trimiterea avionului peste Marea Caspică și bruiajul comunicațiilor arată că rușii au crezut/sperat că avionul se va prăbuși în mare și în consecință ancheta va fi practic imposibil de efectuat sau ușor de manipulat în sensul negării responsabilitiții. Practic au condamnat la moarte pe toți pasagerii zborului – peste 60 de persoane. Oricum circa 30 au murit la aterizare.
    Mai este nevoie de altceva pentru a demonstra lipsa de umanitate a regimului Putin? Oricum comportamentul soldaților ruși au demostrat acest lucru cu prisosință.

  3. „rușii trag în tot ce zboară și nu este avion rus, de luptă sau civil”
    mai sunt si exceptii, dar (la rusi) nu se pune la inima… (ca in bancul ala cu „si da-o-n ma-sii de noua zeelanda…”)

  4. Daca pilotii nu au vrut sa aterizeze de urgenta pe teritoriul rusesc pentru ca ancheta ar fi fost facuta de rusi? Urgenta nu a fost ca avionul nu a putut zbura, vedeti ca a trecut cu succes marea Caspica, problema a fost la aterizare, iar aia probabil ca o aveau si daca aterizau pe teritoriul rusesc. Unii analisti zic ca bine au facut ca au mers in Kazahstan, in primul oras cu vizibilitate foarte buna, teren plat pentru pista de aterizare, si altele asa, departe de rusia. Sa le dam credit pilotilor.
    Pe de alta parte eu sint dezamagit de reactia internationala, pur si simplu nu folosesc acest eveniment tragic sa arate destul prostia si violenta rusilor. Dupa parerea mea presa internationala e mult prea tacuta la astfel de eveniment violent, civil.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Andreas Umland
Andreas Umland
Dr. Andreas Umland a studiat științe politice și istoria la Berlin, Oxford, Stanford și Cambridge. Este profesor asociat la Departamentul de Științe Politice a Academiei Kyiv-Mohyla (NaUKMA) din 2010 și analist la Centrul de Studii din Europa de Est din Stockholm (SCEEUS) al Institutului Suedez de Relații Internaționale (UI) din 2021.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro